Document colectat · Rapoarte privind nediscriminarea
Vezi raport
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte privind nediscriminarea
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 39.945,8 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
are, domeniul egalităţii în activitatea
etnie. Astfel, se regăsesc situaţiile în care se aduce economică, în materie de angajare şi profesie, este
atingere demnităţii personale sunt prezente cazuri prezent într-o măsură mai importantă.
Distribuţia criteriului naţionalitate pe domenii
În cazul petiţiilor pentru criteriul stare economică precară şi care sunt nevoite să
categoriei defavorizate se regăsesc situaţii de apeleze la diferite instituţii administrative pentru
inegalitate în raport cu majoritatea sau de a putea beneficia de venitul minim garantat sau de
confruntare cu un comportament de orice fel de sprijin acordat în mod legal de stat.
marginalizare în comparaţie cu majoritatea. În Având în vedere specificul acestui criteriu de
această categorie sunt cuprinse petiţii primite de discriminare, cele mai multe situaţii se referă la
la persoane care îşi desfăşoară pedepse privative posibile acte de discriminare în domeniul
de libertate (deţinuţi) sau persoane aflate într-o accesului la servicii publice.
40
Pentru ultimele criterii analizate din sexuală la locul de muncă, posibile cazuri de
această perspectivă, gen şi vârstă, observăm că diferenţiere de tratament pe baza criteriului gen în
din totalul celor 22 de petiţii, 54% urmăresc materie de angajare sau posibile situaţii de
domeniul economic, în speţă, raporturile de d i s c r i m i n a r e î n t â l n i t e l a o rg a n i z a r e a
muncă în care apar posibile situaţii de concursurilor de recrutare sau care decurg din
discriminare pe bază de gen. În această categorie impunerea unor condiţii de acces la locul de
sunt cuprinse şi posibilele cazuri de hărţuire muncă.
Distribuţia criteriului gen pe criterii
Alăturat, prezentăm repartiţia petiţii se raportează la posibile acte
categoriilor de persoane, fizice şi juridice, discriminatorii întâlnite în domeniul economic,
care au acuzat discriminarea de gen. Astfel, se al egalităţii în materie de angajare şi de profesie.
poate constata că majoritatea petiţiilor sunt În situaţiile prezentate de petenţi, se reclamă fie
trimise de către femei (sunt incluse şi petiţiile imposibilitatea ocupării unor funcţii datorită
expediate de grupuri de femei) care, vârstei înaintate, fie, datorită neîndeplinirii unei
preponderent, reclamă comportamente limite minime de vârstă. Este vorba de situaţiile
discriminatorii cu care acestea se confruntă la în care angajatorul condiţionează nejustificat,
locul de muncă sau la angajare. impune limite maxime şi minime de vârstă,
În cazul criteriului vârstă, toate cele 10 pentru ocuparea unor posturi.
41
În ceea ce priveşte criteriul religiei, al poate remarca faptul că proporţia cea mai mare
convingerilor, al limbii, infectării HIV/SIDA, este deţinută de mediul urban (770 de petiţii),
orientării sexuale şi al bolii cronice mediul rural fiind reprezentat doar de 66 de
necontagioase, se poate observa că, şi în aceste petiţii.
cazuri sunt identificate unele domenii predilecte Pentru o mai bună înţelegere a factorilor
de manifestare. Astfel, majoritatea petiţiilor determinanţi ai acestui raport între mediul urban
primite pentru criteriile de discriminare precum şi cel rural, trebuie să menţionăm următoarele
convingeri religioase, orientare sexuală, infectare aspecte diferenţiale:
HIV/SIDA se raportează la domeniul demnităţii în mediu urban se distinge un volum
personale. Pe de altă parte, criteriul de limbă demografic mai mare, o densitate demografică
urmăreşte domeniul accesului la educaţie, din mai mare comparativ cu mediul rural;
perspectiva modalităţilor de predare. Criteriile în mediile urbane instituţiile deţin o
convingerilor şi cel al bolii cronice necontagioase reprezentare mai bună, în mediul rural, individul
se manifestă în domeniul economic, în materie de se raportează la instituţia primăriei şi cea a
angajare şi profesie. bisericii;
Alăturat, prezentăm aspectele care în mediul urban există preponderent
derivă din relaţia directă stabilită între criterii şi caracteristica de eterogenitate, în timp ce în
domenii: mediul rural caracteristica principală este cea de
domeniul reprezentat de demnitatea omogenitate. Diferenţierea statusului social şi
personală se regăseşte preponderent în petiţii care economic se realizează în grad mai mare în
au la bază criteriile de etnie, naţionalitate, religie, mediul urban;
limbă, orientare sexuală, infectare HIV/SIDA. în mediul urban se realizează mai uşor
Acest domeniu este extrem de sensibil şi se pierderea identităţii individului, această
regăseşte nu de puţine ori în relaţie cu alte criterii. caracteristică fiind consecinţa numărului mare de
Se observă că domeniul demnităţii personale se persoane cu care se relaţionează individul şi a
află într-o relaţie directă cu criteriile de relaţionării complexe care se realizează în acest
discriminare care au la bază caracteristici mediu. În mediul rural relaţiile interumane sunt
identitare, apropiate spaţiului intim al mai omogene, existând un grad mult mai mare al
individului; cunoaşterii interumane;
domeniul economic sau egalitatea în la nivel urban, mediul informaţional
activitatea economică în materie de angajare şi cunoaşte un grad de dezvoltare mai mare,
profesie este prezent în petiţiile expediate de canalele informaţionale sunt în număr mai mare
persoane care fac parte din diferite categorii şi diversificate, accesul la informaţii se realizează
sociale sau care se consideră discriminate pe bază cu uşurinţă. Mediul rural este mai puţin deschis
de gen, vârstă, de boală cronică necontagioasă informaţiei care vine din medii externe;
sau de convingeri, mai ales cele politice; mediul urban oferă o mai mare
domeniul accesului la servicii publice diversitate de ocupaţii, bunuri şi servicii, cel rural
administrative, juridice, de sănătate sau la oricare fiind din acest punct de vedere dependent de
alte tipuri de servicii, bunuri şi facilităţi este agricultură.
prezent cu precădere în petiţiile care reclamă o diferenţiere între cele două medii,
posibile fapte de discriminate împotriva urban şi rural se poate face din mai multe
persoanelor sau grupurilor de persoane pe perspective. Totuşi, de reţinut este faptul că nu
considerente de dizabilitate, categorie doar accesul la informaţie este limita care
defavorizată. împiedică o persoană din mediul rural să
semnaleze un caz de discriminare, aceasta
Din perspectiva mediilor sociale de depinzând de aspecte sociale, politice,
provenienţă a petiţiilor înregistrate la CNCD se economice, de educaţie şi gradul de instruire.
42
Analizând categoriile de persoane care, persoane şi organizaţiile neguvernamentale.
atât din mediu rural precum şi din cel urban, au Dacă în mediul rural, avem situaţia unui număr de
sesizat Consiliul asupra unor posibile fapte de 2 petiţii primite atât din partea grupurilor de
discriminare cu care se confruntă aceştia, s-au persoane precum şi din partea organizaţiilor
constat următoarele aspecte: neguvernamentale, în mediul urban, organizaţiile
Atât în mediul urban precum şi în cel neguvernamentale sunt mult mai active
rural, persoanele care au depus cele mai multe comparativ cu grupurile de persoane, având 150
petiţii la Consiliul Naţional pentru Combaterea de petiţii faţă de 117 provenite de la grupurile de
Discriminării sunt de sex masculin, pentru persoane.
mediul urban înregistrându-se un număr de 345 Procentual, se observă faptul că atât
de petiţii iar pentru cel rural, un număr de 40 de grupurile de persoane precum şi organizaţiile
petiţii. În acest sens, procentele care reflectă neguvernamentale sunt mult mai active în mediul
petiţiile înregistrate la CNCD de persoanele de urban faţă de mediul rural. Dacă în mediul rural,
sex masculin sunt pentru mediul rural de 60,6% se înregistrează un procent de 0,5% pentru
iar pentru cel urban de 44,8%. petiţiile primite atât de la grupurile de persoane
Constatăm o tendinţă aproximativ cât şi cele de la organizaţiile neguvernamentale
identică pentru petiţiile înregistrate la CNCD, din active în domeniul drepturilor omului, pentru
perspectiva categoriilor de persoane. Astfel, în mediul urban se înregistrează procentul de
ordine descrescătoare, constatăm persoanele de 15,19% pentru petiţiile provenite de la grupurile
sex masculin, cele de sex feminin, grupurile de de persoane, în timp ce petiţiile provenite de la
persoane şi organizaţiile neguvernamentale. organizaţiile neguvernamentale înregistrează un
Pentru mediul rural, se observă o inversare din procent de 43,4% din totalul petiţiilor înregistrate
punct de vedere cantitativ între grupurile de pentru mediul urban.
43
Din perspectiva analizei criteriilor de repartizate în aceeaşi ordine pentru ambele medii,
discriminare ale petiţiilor provenite din cele două procentele sunt diferite şi prezintă diferenţe
medii, se observă că cele mai multe petiţii primite majore;
urmăresc aceeaşi ordine în distribuţia criteriilor: Se observă faptul că în mediul rural nu
categorie socială, etnie, dizabilitate, şi sunt prezente toate criteriile de discriminare, cele
naţionalitate dar deţin alte procente. mai multe petiţii provenite din acest mediu se
referă la criteriile categorie socială şi etnie, cu
Din analiza criteriilor de discriminare ale procentele de 45,45% şi, respectiv de 27,72%. În
petiţiilor provenite din cele două medii se observă mediul urban, criteriul categorie socială se
următoarele aspecte: clasează pe primul loc în totalul petiţiilor
Primele două criterii pentru ambele provenite din acest mediu, cu un procent de
medii sunt deţinute de criteriul categorie socială 62,85%. Pe de altă parte, repartizarea criteriilor
cu un procent de 45,45% în mediul rural şi 62,85 % de discriminare pentru celelalte criterii este
în mediul urban, criteriul etnie deţine procentul omogenă, fiind prezente criteriile care nu apar în
de 27,72% în mediul rural şi 0,8% în mediul mediul rural vârstă, limbă, orientare sexuală,
urban. Chiar dacă criteriile de discriminare sunt HIV-SIDA, boală cronică necontagioasă.
44
În ceea ce priveşte analiza domeniilor de petiţii şi minimă de 22 de petiţii).
discriminare prezente în petiţiile provenite din
mediul urban şi cel rural, se observă faptul că Dintr-o altă perspectivă, se poate analiza
distribuţia acestora în totalul petiţiilor este distribuţia petiţiilor în funcţie de judeţe. Această
asemănătoare pentru cele două medii astfel: perspectivă este utilă pentru direcţionarea
În mediul rural cele mai multe petiţii activităţii de prevenire desfăşurată de Consiliul
privesc domeniul accesului la serviciile publice, Naţional pentru Combaterea Discriminării ţinând
urmând domeniul economic, dreptul la demnitate cont, pe de o parte, de identificarea judeţelor
personală, accesul la locurile publice, libera sensibile faţă de discriminare, iar pe de altă parte,
alegere a domiciliului şi accesul la educaţie. În a judeţelor de unde provin mai puţine petiţii.
cazul petiţiilor provenite din mediul rural, se Astfel, pentru mediul rural, se observă că
constată că domeniile de discriminare se află între în partea de Nord-Est a ţării, zona Moldova (Iaşi,
limita maximă de petiţii 27 (acces la servicii Suceava, Botoşani, Vaslui, Bacău, Neamţ) sunt
publice) şi limita minimă de 4, corespondentă repartizate cele mai multe petiţii (22 de petiţii).
accesului la educaţie. Totuşi, se poate observa o Următoarea zonă ca număr de petiţii este zona de
repartizare relativ omogenă a domeniilor în Sud a ţării (Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov,
totalul petiţiilor pentru acest domeniu. Teleorman, Prahova) cu 11 petiţii. Urmează la
În mediu urban, se constată că egalitate, cu câte 8 petiţii zonele de Sud-Vest
majoritatea petiţiilor privesc domeniul (Gorj, Olt, Mehedinţi,Vâlcea,Dolj); cea de
economic, apoi accesul la serviciile publice, Centru ( Mureş, Alba, Sibiu) şi cea de Nord-Vest
dreptul la demnitate personală, acces în locuri (Maramureş, Bihor, Bistriţa Năsăud). Cele mai
publice, acces la educaţie. Totuşi, de remarcat puţine petiţii din mediul rural au fost primite din
este faptul că faţă de mediul rural când petiţiile zonele de Vest (Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş-
vizau patru domenii, pentru mediul urban apare Severin) de unde au fost trimise către CNCD 6
în plus un domeniu auxiliar, privind alte domenii. petiţii, şi zona de Sud-Est (Vrancea, Buzău,
În cazul mediului urban, distribuţia petiţiilor se Tulcea) de unde s-au trimis doar 3 petiţii.
realizează neomogen în comparaţie cu mediul Pentru a deţine o imagine de ansamblu
rural, existând limite mai mari (maximă de 426 de asupra judeţelor din care provin petiţiile
45
înregistrate în anul 2007, vă prezentăm alăturat o faptul că cele mai multe petiţii provin din partea de
situaţie care centralizează atât petiţiile din mediul Sud-Est (118 petiţii), urmând cele din Nord-Est
rural cât şi cele din mediul urban. Se poate constata (102 petiţii) şi Sud (100 de petiţii). Zona centrală a
faptul că Bucureştiul rămâne la fel ca şi în anii ţării este sursa a 68 de petiţii iar partea de vest a
precedenţi principala sursă a sesizărilor (291 de României cuprinde zonele cu cele mai puţine
petiţii), la acestea adaugându-se 8 petiţii din judeţul sesizări adresate CNCD: Sud-Vest - 53 petiţii,
Ilfov. În imaginea prezentată alăturat se observă Nord-Vest - 51 petiţii şi regiunea de Vest - 45 petiţii.
REGIUNI DE DEZVOLTARE
NORD-VEST
NORD-EST
CENTRU
VEST
SUD-VEST OLTENIA
SUD MUNTENIA
BOTOŞANI
6 11 SUD-EST
SATU-MARE MARAMUREŞ 15 BUCUREŞTI ILFOV
SUCEAVA
12
11 SĂLAJ 1
6
BISTRIŢA-NĂSĂUD
102 IAŞI
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
b6084ed695f7fb25d92db8d82c63ac9996e382a40a4d72348b0e36106f6ac013