Vezi raport

15 34 BIHOR 51 16 CLUJ NEAMŢ MUREŞ 3 VASLUI 7 20 HARGHITA ARAD BACĂU 9 17 ALBA 8 68 9 17 TIMIŞ 45 HUNEDOARA SIBIU BRAŞOV COVASNA 23 VRANCEA GALAŢI 12 24 5 16 VÂLCEA 23 BUZĂU 118 CARAŞ-SEVERIN 35 BRĂILA 14 GORJ 11 ARGEŞ PRAHOVA TULCEA 9 12 5 20 15 9 DÂMBOVIŢA 9 MEHEDINŢI 53 399 IALOMIŢA 29 OLT 16 4 CĂLĂRAŞI 11 DOLJ 12 13 4 GIURGIU CONSTANŢA TELEORMAN 1 6 BUCUREŞTI/ILFOV 16 8 291 Abordarea analizei din perspectiva În urma primirii petiţiilor la CNCD, au fost categoriilor de petenţi subliniază o anumită identificate următoarele categorii de petenţi: tendinţă în corelarea anumitor domenii cu persoane fizice de sex feminin şi masculin, persoane problematica de interes a categoriilor de petenţi. juridice organizaţii neguvernamentale şi instituţii. 46  Totodată, din fluxul petiţiilor se observă şi 180 persoane de sex feminin, în 152 de cazuri tendinţa predilectă a persoanelor de sex masculin petiţiile au fost trimise de către grupuri de de a se adresa instituţiei noastre în vederea persoane iar în 119 de cazuri, expeditorii petiţiilor soluţionării cazului lor. Astfel, din totalul au fost organizaţii neguvernamentale şi alte numărului de petiţii primite la CNCD, în 385 de persoane juridice (sindicate, fundaţii, asociaţii cazuri expeditorii sunt persoane de sex masculin etc.). 47  Alăturat, se poate observa că procentul problematica dizabilităţii. Pe de altă parte, de 58,44% din numărul petiţiilor expediate de domeniile vizate de petiţiile expediate de bărbaţi persoanele de sex masculin urmăreşte sunt accesul la angajare şi profesie (în procent de problematica criteriului categorie socială 44,4%), şi acces la serviciile publice (în proporţie (angajaţi, pensionari etc.) iar 10,12% de 35,9%). Din această perspectivă, se poate domeniul accesului la serviciile publice şi în concluziona faptul că persoanele de sex masculin relaţie cu dreptul la demnitatea personală. Astfel, sunt mai activ interesate de problematica procentul de 13% care desemnează petiţiile discriminării, fiind direct implicate în posibilele privind domeniul accesului la serviciile publice şi cazuri de discriminare în domeniul economic. dreptul la demnitatea personală poate fi corelat cu Totodată, persoanele de sex masculin care au cel 8,83% al petiţiilor primite din partea apelat la instituţia noastră au expus posibile persoanelor de sex masculin care au avut obiectul cazuri de discriminare identificate în relaţiile de petiţiilor criteriul apartenenţei la o etniei. În 0,8% muncă, în legătură cu modul de acordare a din cazuri nu s-a putut face o delimitare exactă a avantajelor suplimentare în cadrul acestor relaţii, domeniului asupra căruia se raportează petiţia, în în relaţie cu modificările raporturilor de muncă aceste cazuri neexistând un obiect bine etc. De asemenea, aceştia au prezentat cazuri din determinat al petiţiei. Repartiţia criteriilor de discriminare în funcţie de persoanele de sex feminin 60% 55,60% 50% 40% 30% 20% 12,80% 8,30% 10% 3,90%5,00%2,20%7,20% 3% 0,55% 0% 0,55%0,55% 0,55%0% 0% 0% Etnie Diz a Altel G en Conv HIV/S Relig bili ta e i nge ie IDA te ri 48  Petiţiile provenite din partea persoanelor situaţia petiţiilor primite din partea bărbaţilor, de sex feminin cuprind aceleaşi criterii de respectiv, domeniul economic (55,6%), discriminare urmărite de petiţiile provenite din egalitatea de acces la servicii publice (21,1%) şi partea persoanelor de sex masculin: categoria dreptul la demnitate personală (11,1%) socială (55,6%), dizabilitate (12.8%), etnie Se constată aceeaşi situaţie care se (8,3%). Singura diferenţă se regăseşte în faptul că regăseşte şi în cazul petiţiilor provenite din partea un procent de 7,2% din petiţiile provenite de la persoanelor de sex feminin, şi anume, faptul că femei se bazează pe criteriul de gen. există un procent de 3,9% din cazuri în care nu s-a În ceea ce priveşte domeniile de putut stabili un domeniu asupra căruia se discriminare, se constată că se păstrează aceleaşi raportează petiţia, în aceste cazuri neexistând un domenii de interes, având aceeaşi structură ca în obiect bine determinat al petiţiei. Domeniile de discriminare raportate la persoanele de sex feminin 60% 55,60% 40% 21,10% 20% 11,10% 5,00% 3,90% 3,30% 0% Domeniul Acces la Acces în Dreptul la Acces la Altele economic serviciile locurile demnitate educaţie (angajare şi publice publice şi personală profesie) libera alegere a domiciliului Domeniile de discriminare raportate la grupurile de persoane 100% 83,55% 50% 11,20% 3,95% 0,65% 0,65% 0% 0% Domeniul Acces la Acces în Dreptul la Acces la Altele economic serviciile locurile demnitate educaţie (angajare şi publice publice şi personală profesie) libera alegere a domiciliului 49  În cazul petiţiilor provenite de la grupuri de categorie socială. Putem deduce că aceste de persoane, regăsim expunerea situaţiilor care grupuri de persoane care sesizează CNCD sunt ar putea intra în sfera discriminării din mediul de angajaţi care se confruntă cu posibile situaţii muncă precum prezentarea unor cazuri privind discriminatorii în relaţiile de muncă. Pentru salarizarea inechitabilă, discriminatorie, criteriul etnie regăsim procentul de 3,95% care acordarea diferenţiată a drepturilor sociale, altele face legătura că anumite grupuri de persoane de o decât salariul, etc. De menţionat că, în aceste anumită etnie se consideră discriminate. cazuri nu se regăsesc petiţiile provenite de la Graficul alăturat, prezintă domeniile sindicate ci doar de la grupurile de persoane, care sensibile pentru care se primesc petiţii din partea nu au personalitate juridică. Se remarcă procentul grupurilor de persoane demonstrând faptul că de 89,5% al petiţiilor provenite de la grupuri de domeniul economic (83,55%) este vizat cu persoane care urmăresc problematica criteriului precădere. În privinţa petiţiilor provenite de la pentru criteriul etnie 22,7%, pentru cel de organizaţiile neguvernamentale, sindicate, naţionalitate 10% şi pentru dizabilitate 5,9%. fundaţii, instituţii etc. (organizaţii cu Urmărind criteriile de discriminare din personalitate juridică şi care reprezintă în mod obiectul petiţiilor se deduce faptul că aceste formal interesele anumitor grupuri de persoane) organizaţii neguvernamentale sunt în principal se observă repartizarea problematicilor urmărite sindicate din diferite ramuri profesionale, ONG- prin prisma criteriilor de discriminare prezente. uri care apără drepturile minorităţilor etnice şi Astfel, pentru criteriul categorie socială se naţionale. Graficul care reprezintă repartizarea regăseşte procentul de 44,53% din totalul domeniilor corelate cu criteriile de discriminare petiţiilor provenite de la aceste organizaţii, prezintă nivelul procentului care vizează 50 domeniul demnităţii personale(18,5%). au vizat criteriul etniei (9), categoria socială şi De asemenea, având în vedere procentele apartenenţa la o naţionalitate (3), gen (2), limbă şi mari referitoare la criteriile de etnie şi de orientare sexuală(1). Sursele acestor autosesizări naţionalitate, putem concluziona că petiţiile sunt reprezentate în principal de articolele din corespondente acestor criterii fac referire în mass-media care conţin mesaje sau situaţii principal la ofense aduse demnităţii persoanale. posibile de discriminare. Domeniile în care Şi în acest caz, domeniul economic, mai ales aceste acte sunt sesizate, confirmă faptul că în problematica accesului la angajare şi în materie principal problematica legată de minorităţile de profesie, cea legată de relaţiile de muncă se etnice sau naţionale este strâns legată de regăseşte în procentul cel mai mare de petiţii, domeniul respectării demnităţii personale (7) dar (42,85%) generând concluzia că sindicatele sau şi de cel al accesului la educaţie, cu precădere asociaţiile profesionale au avut un comportament cazuri de segregare (5). activ în ceea ce priveşte apărarea intereselor Autosesizările constituie un segment membrilor. important în activitatea CNCD deoarece, prin impactul produs în mediul public, oferă imaginea În anul 2007, membrii Colegiului unei instituţii active, implicate şi atente la Director al Consiliului Naţional pentru cazurile care apar în mijloacele de informare, Combaterea Discriminării s-au autosesizat în 19 oferă exemple atitudinale care pot conduce la cazuri, acestea fiind structurate în funcţie de diminuarea producerii faptelor viitoare de criteriile de discriminare astfel: cele mai multe discriminare din mediul social. R e p artiţia au to se siz ărilo r în fu n cţie d e crite riu l d e d iscrimin are 9 9 8 7 6 5 4 3 3 3 2 2 1 1 1 0 E tn ie C a te g o r ie N a ţio n a lita te Gen Lim b ă O r ie n ta r e s o c ia lă s e x u a lă Domeniile de discriminare prezente în autosesizări 8 7 6 5 4 4 3 2 0 0 Domeniul Acces la Acces în locurile Dreptul la Acces la educaţie economic serviciile publice publice şi libera demnitate (angajare şi