Vezi raport

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

o instituţie, despre care declară: „cabinetul de urmărire a persoanelor, denumit după turnătorul evreu din Auschwitz, pe nume Wiesenthal, deja urmăreşte persoane care au vârsta de 100 de ani şi dacă aceştia dispar, atunci şi în cimitirele creştine se vor căuta presupuşii duşmani ai holocaustului”. În legatură cu aceştia, autorul arată că urmărirea presupuşilor duşmani ai holocaustului se face „fără a avea dovezi materiale în acest sens”. Ideea care se despinde din acestă frază permite reţinerea ipotezei că persoanele judecate pentru atrocităţile săvârşite pe parcursul holocaustului, ori persoanele urmărite pentru săvârşirea acestor fapte, ar putea fi condamnate ori urmărite fără a exista dovezi materiale, implicit, cu privire la holocaust. În acelaşi sens, în contextul în care blamarea pentru suferinţele naţiunii maghiare este asociată cu o patură socială a evreilor, autorul arată că „După al doilea război mondial, lagărele de exterminare a maghiarilor, despre existenţa cărora

sunt dovezi, sunt mai reale decât camerele neexistente de gazare”. În fapt, autorul sugerează inexistenţa camerelor de gazare din perioada holocaustului, ca metode de exterminare în masă a evreilor, considerând că dovezile nu susţin acest fapt. În opinia Colegiului director, caracterizările minorităţii evreieşti de genul „aviditatea dezgustătoare, parazitismul, obligativitatea dobânzilor în lume, dominarea totală, dispreţuirea” deşi prezentate într-un context alăturat unei părţi a acesteia, în contextul general al articolului permit extrapolarea asupra evreilor în general în privinţa cărora soluţia, în opinia autorului, pentru eradicarea antisemitismului este autoreţinerea în statul propriu. Or, nu se poate reţine că acestă apreciere vizează doar o parte a evreilor. Este relevantă, în acest sens, afirmaţia autorului „dacă evreul ar trăi în ţara lui şi ar desfăşura activitatea lui în cadrul propriei naţiuni, nimeni nu s-ar ocupa de el”. Şi adaugă autorul „Să se ducă acasă în ţara lor şi s-ar pune capăt

antisemitismului internaţional. Este simplu ca doi ori doi!”. Blamarea pentru suferinţele naţiunii maghiare şi utilizarea argumentelor autorului prin referirile consemnate de unii lideri maghiari cu privire la evrei, catalogaţi drept „ciupercă parazită”, plasată la finalul articolului în contextul discuţiei cu caracter politic, referitoare la guvernarea din Ungaria, în opinia Colegiului Director, nu poate fi privită ca proporţională în raport cu scopul urmărit. Din acest punct de vedere, Colegiul Director este de opinie că, per ansamblu, articolul în cauză, alăturat contextului general al articolelor cuprinse în numărul 8/2007 al publicaţiei „Európai Idö” aduce atingere demnităţii persoanelor aparţinând minorităţii evreieşti. Din acest punct de vedere, coroborând aspectele reţinute mai sus, Colegiul Director se raportează la prevederile art. 2 alin. 5 din O.G. nr.137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, republicată. Potrivit art. 2 alin.5 “Constituie hărţuire şi se

sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”.

Măsuri: Aspectele sesizate în articolul „Cine sunt adevăraţii antisemiţi?” constituie acte de discriminare conform art. 2 alin.5, din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Sancţionarea autorului dl. Kolumban Sandor cu avertisment, potrivit art.2 alin.5 şi art. 26 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Hotărârea nr. 43 din 09.01.2008 – limitarea accesului la concurs pentru ocuparea unui loc de muncă - anunţarea unor posturi pentru funcţionari publici cu condiţia specifică „cunoaşterea limbii maghiare” – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Harghita

„Building trust in human rights” 48