Vezi raport

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

 Important de remarcat faptul că, 29% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia că homosexualii sunt purtătorii virusului HIV, această asociere între homosexualitate şi flagel explicând într-o anumită măsură lipsa de acceptare a acestora sau a distanţei sociale faţă de această categorie. 74% nu şi-ar dori să aibă prieteni apropiaţi homosexuali, 58% ar fi împotrivă să-i aibă vecini şi 57% să-i aibă colegi de muncă;  Este deosebit de necesară susţinerea unei dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi ai factorilor de decizie politică pentru reglementarea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex;  Existenţa unor astfel de reglementări juridice ar răspunde nevoilor cuplurilor de acelaşi sex care ţin de dreptul la moştenire, aspecte privind asigurările medicale şi aspecte ce ţin de drepturi sociale.

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

 Egalitatea dintre femei şi bărbaţi este un subiect care apare cu precădere în contextul accesului pe piaţa muncii precum şi în situaţiile referitoare la rolurile ocupate în gospodărie/familie. Stereotipurile asociate fiecărui gen influenţează raporturile zilnice dintre persoanele aparţinând celor două genuri, indiferent dacă acestea se manifestă într-un cadru formal sau informal;  Se observă faptul că genul respondenţilor influenţează în mică măsură percepţia generală, a eşantionului ca întreg. Astfel, bărbaţii tind mai mult să afirme că femeile şi bărbaţii sunt egali (46% din rândul bărbaţilor comparativ cu 35% în rândul femeilor) în timp ce femeile menţionează cu o frecvenţă mai mare opinia conform căreia bărbaţii se află într-o situaţie evident mai bună decât femeile (22% în rândul femeilor şi 12% în rândul bărbaţilor);  În ceea ce priveşte aspectul împărţirii rolurilor ocupate în gospodărie, există patru

dimensiuni pentru care nu se constată diferenţe semnificative între opiniile respondenţilor de sex masculin şi cele ale respondenţilor de sex feminin: bărbatul este capul familiei, este mai mult datoria bărbaţilor să aducă bani în casă, este mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei, femeia este stăpâna casei. Aspectele vieţii de familie asupra cărora percepţiile diferă în funcţie de sexul respondenţilor sunt legate de evaluarea dificultăţilor muncilor casnice. Astfel, 53% dintre bărbaţi şi 71% dintre femei consideră că muncile casnice nu sunt cele mai uşoare munci. În ceea ce priveşte capacitatea bărbaţilor de a creşte copii, 32% dintre bărbaţi şi 45% dintre femei nu consideră că bărbaţii pot creşte copii la fel de bine ca femeile;  Parlamentul României a procedat în toamna anului 2008 la modificarea actului normativ, acordând o indemnizaţie de creştere a copilului în procent de 85% din

venitul mediu obţinut în ultimele 12 luni dinaintea naşterii. În 2009, Guvernul României a introdus o limită inferioară de 600 de lei şi o limită superioară de 4000 de lei în privinţa cuantumului indemnizaţiei de creştere a copilului. Măsura este binevenită însă considerăm că se impune un studiu de impact al aplicării noi legi mai precis, în ce măsură numărul bărbaţilor care optează pentru concediul de creştere a copilului este în favoarea consolidării carierei femeilor;  În conformitate cu rapoartele internaţionale de monitorizare (exemplificăm cu Raportul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene din 2008), problematica violenţei în familie se menţine. În acest context, considerăm că se impune adoptarea modificării legislative privind violenţa în familie. În prezent, proiectul de lege în cauză a trecut de Senat şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor;

 Noul sistem electoral nu a condus la creşterea reprezentării femeilor în Parlamentul României. Sunt necesare măsuri pentru încurajarea prezenţei femeilor pe scena politică şi în ocuparea funcţiilor publice;

„Building trust in human rights” 32