Vezi raport

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

durabile ale situaţiei romilor, mai ales în domenii vitale cum ar fi accesul la educaţie, la serviciile de sănătate, la o locuinţă şi la un loc de muncă, acum acest eşec fiind recunoscut în mod public”.

Discriminarea faţă de persoanele infectate cu HIV/SIDA  În cazul persoanelor infectate cu HIV/SIDA se constată că atitudinea populaţiei faţă de acestea variază între neutralitate şi acceptare. Astfel, 43% nu sunt de acord cu afirmaţia că ar trebui să existe clase separate în care să înveţe copiii cu HIV/SIDA, 64% sunt împotriva afirmaţiei că persoanele cu HIV/SIDA ar trebui să nu utilizeze mijloacele de transport în comun. De asemenea, cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să ofere o protecţie socială adecvată acestor persoane;  Interesant de remarcat că, deşi se manifestă o atitudine de acceptare faţă de persoanele cu HIV/SIDA, opinia majoritară susţine ideea obligativităţii declarării faptului că persoanele respective sunt infectate cu HIV/SIDA (71%). Această necesitate a declarării este menţionată de majoritatea respondenţilor atunci când

este vorba de medic, de partener de viaţă sau de loc de muncă;
 În termeni de distanţă socială, 53% nu ar accepta să aibă prieteni apropiaţi
persoane cu HIV/SIDA, iar 38% nu ar fi de acord să aibă drept vecini persoane cu
HIV/SIDA. O pondere asemănătoare se înregistrează şi în cazul în care respondenţii
ar fi puşi în situaţia de a avea un coleg de muncă: 39% nu ar fi de acord, 47% ar fi de
acord, iar 17% nu-şi pot exprima o opinie;
 În practică, Consiliul Naţional pentru Combaterea              Discriminării constată
sesizarea problemelor care ţin de păstrarea confidenţialităţii datelor persoanelor
infectate cu HIV/SIDA, accesul nediscriminatoriu la servicii medicale. În acest
context, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării subliniază necesitatea
păstrării confidenţialităţii datelor persoanelor seropozitive, în conformitate cu
prevederile legale19, de către angajaţii reţelei sanitare, angajatorii acestora şi de

către funcţionarii care au acces la aceste date.

Discriminarea faţă de minorităţile sexuale  Atitudinile populaţiei vizavi de minorităţile sexuale se înscriu fie în registre contradictorii, oscilând între acceptare şi blamare, fie în registre neutre, evitând manifestarea unei atitudini faţă de o problematică pentru care nu există un consens social;  Minorităţile sexuale sunt percepute ca fiind discriminate în locurile publice, la angajare şi la şcoală şi, în acelaşi timp, cei mai mulţi (68%) percep negativ homosexualitatea. Mai mult, 36% dintre respondenţi consideră că relaţiile homosexuale ar trebui sancţionate. Dintre cei care consideră că relaţiile homosexuale ar trebui amendate, cei mai mulţi (55%) consideră că sancţiunea cea mai potrivită ar fi interzicerea unor drepturi, 42% menţionează amenda, iar 28% închisoarea. Raportându-ne la întregul eşantion, 19% dintre respondenţi cred că este

necesară interzicerea unor drepturi, 15% sancţionarea cu amendă şi 10% privarea de libertate (închisoarea);  84% afirmă că s-ar simţi deranjaţi dacă ar afla că un membru al familiei este homosexual, iar 64% dacă ar vedea pe stradă doi bărbaţi ţinându-se de mână. Atunci când îşi exprimă opiniile legate de homosexualitate în raport cu familia, majoritatea respondenţilor manifestă o atitudine negativă. Astfel, 64% consideră că ar trebui interzise căsătoriile între homosexuali, iar 68% consideră că acestora ar trebui să li se interzică să adopte copii;

19 Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, la art. 8 alin. 1

„Building trust in human rights” 31