Vezi raport

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

 Adoptarea de măsuri în vederea îmbunătăţirii situaţiei persoanelor cu dizabilităţi mintale în instituţiile de ocrotire şi pe piaţa muncii (recuperarea acestora prin integrarea în piaţa muncii).

Persoanele aparţinând comunităţii roma

 Reprezentarea negativă a etnicilor romi, cu accente pe infracţionalitate (71% consideră că cei mai mulţi romi încalcă legile), explică existenţa unor atitudini discriminatorii din partea publicului larg faţă de această minoritate etnică: 28% consideră că romii nu ar trebui lăsaţi să călătorească în străinătate, 23% cred că ar trebui să existe clase speciale pentru copiii romi, iar 13% spun că ar trebui să existe magazine sau localuri unde romi nu ar trebui să fie primiţi;  Doar 20% dintre respondenţi ar fi de acord ca ei sau un membru al familiei să se căsătorească cu o persoană de etnie romă, iar 28% nu ar fi de acord să aibă un coleg de muncă o persoană de etnie romă. Distanţa socială faţă de persoanele aparţinând etniei rome este mult mai mare ca în cazul personelor care au o altă naţionalitate sau o altă credinţă religioasă;  România a ratificat Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale prin

Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din 4 mai 1995. Articolul 3 al acestei Convenţii consacră dreptul unei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a alege în mod liber de a fi tratată sau nu ca atare - „Posibilitatea de a se recunoaşte sau nu în denumirea adoptată pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esenţiale a acestui drept”;  Culpabilizarea generală a comunităţii rome pentru faptele reprobabile săvârşite de persoane aparţinând comunităţii rome este foarte frecventă;  Problema utilizării limbajului şi a comportamentul discriminatoriu la adresa persoanelor de etnie romă a cunoscut o diminuare dar, totuşi, se situează la un nivel ridicat;  Adoptarea Notificării Nr. 29323/20.04.2004 emisă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării având ca scop eliminarea segregării copiilor romi în instituţiile de

învăţământ preuniversitar a constituit un pas pozitiv dar insuficient;  Adoptarea de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a Ordinului nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, publicat în Monitorul Oficial nr.692 din 11.10.2007 a reprezentat o etapă importantă în combaterea discriminării copiilor romi;  Sunt necesare însă eforturi consistente pentru implementarea ordinului de desegregare, acest fapt fiind susţinut de cazurile adresate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;  Consiliul a constatat existenţa unor situaţii în care elevii romi sunt separaţi sau în unele cazuri înscrişi în şcolile pentru copii cu nevoi speciale (ajutătoare), chiar dacă situaţia lor medicală nu impun o astfel de măsură;

 Din acest punct de vedere este absolut necesară asigurarea implementării principiului egalităţii de şanse în şcoli, precum şi adoptarea de măsuri în vederea înlăturării tratamentului discriminatoriu, aplicat elevilor de etnie romă;  Consiliul consideră că elevii romi trebuie încadraţi în şcoli speciale exclusiv sub imperiul îndeplinirii cerinţelor expres prevăzute de legislaţia în materie corelativ situaţiei speciale în care se află aceşti elevi însă nu sub aspectul situaţiei socio- economice;  De menţionat faptul că, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene este de opinie că „excluderea socială şi discriminarea comunităţilor de romi este un fapt de necontestat, în pofida instrumentelor juridice, politice şi financiare introduse la nivel european în scopul combaterii acestor fenomene; constată că eforturile dispersate şi necoordonate ale Uniunii şi ale statelor membre

nu au reuşit să producă, până în momentul de faţă, îmbunătăţiri structurale şi

„Building trust in human rights” 30