Vezi raport

e!” care a avut scopul conştientizării elevilor din liceele bucureştene asupra importanţei principiului nediscriminării şi al respectării drepturilor omului. Activităţile, au urmărit continuarea proiectului desfăşurat în anul 2007 şi al concursului de eseuri adresat elevilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani având ca temă implementarea principiului nediscriminării şi al egalităţii de şanse. Studiile recente arată că societatea românească nu îşi acceptă încă toţi membrii ca pe cetăţeni cu drepturi egale, iar această opinie se reflectă în acţiuni sau inacţiuni care favorizează discriminarea unor grupuri de populaţie. De exemplu, mai mult de jumătate din populaţia României nu doreşte să aibă vecini romi, homosexuali şi persoane infectate cu HIV/ SIDA. Cincizeci la sută din populaţie nu ar accepta un homosexual sau un martor al lui Iehova să lucreze în acelaşi loc cu ei. Pornind de la aceasta, CNCD în colaborare cu Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi retorică (ARDOR) şi Centrul Romilor pentru intervenţie Socială şi Studii ROMANI CRISS a implementat şi desfăşurat în lunile septembrie şi octombrie, proiectul “Tineri versus discriminare” prin care s-a dorit mobilizarea liceenilor şi implicarea acestora în dezbateri publice şi schimbări de politici privind teme precum acceptarea romilor, a persoanelor infectate cu HIV/ SIDA, a minorităţilor sexuale, etc. Campania a presupus organizarea a 30 de dezbateri publice în liceele din întreaga ţară, faze locale, regionale şi naţionale, desfăşurarea unei campanii on line de informare, realizarea unui kit – manual de bune practici privind dezbaterile în domeniul nediscriminării, precum şi organizarea unui Festival al Diversităţii pentru promovarea diversităţii şi toleranţei. Formatul de dezbateri folosit – policy debate – le-a facilitat tinerilor identificarea problemelor cotidiene şi propunerea strategiilor realiste prin care să rezolve aceste probleme. Astfel, elevii nu doar au discutat şi prezentat colegilor lor posibile situaţii de discriminare, ci au găsit moduri de rezolvare sau de atenuare a acestora. Proiectul a inclus şi organizarea a 6 competiţii regionale şi o competiţie naţională de dezbateri unde cei mai buni tineri au concurat pentru un premiu acordat pentru dezbateri pe tema antidiscriminării. Aproximativ 1500 de elevi de liceu şi profesori au participat la aceste activităţi. Soluţiile de combatere a discriminării existente la nivelul şcolii şi societăţii, în general, s-au regăsit şi în concursul de eseuri la care au participat tinerii liceeni. Ideile au fost prezentate chiar de ei, în cadrul unei dezbateri publice la care au participat reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cei ai Consiliului Naţional pentru Combaterea Discrminării. Proiectul s-a finalizat cu un Festival al Diversităţii, în care mesajul a fost transmis de artişti care promovează acceptarea diversităţii sau care sunt, ei înşişi, reprezentanţi ai unor grupurilor discriminate: minorităţi, formaţii interetnice de muzică; au fost amenajate spaţii de prezentare a valorilor fiecărei minoritate naţionale din România; reprezentanţii societăţii civile, au oferit materiale informative publicului; au fost proiectate filme relevante şi spoturi din campanii sociale, etc. O campanie cu un mare impact asupra publicului larg, a fost derulată în perioada mai – iunie, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în parteneriat cu Asociaţia ,,A.R.T. Fusion” şi Fundaţia ,,Noi Orizonturi”. Ediţia a II-a a campaniei ,,Eşti spectator? Ia ARTitudine” a avut scopul de prevenire a atitudinilor de indiferenţă şi discriminatorii din societate faţă de grupurile vulnerabile la discriminare (pe criteriile: etnie, dizabilitate, gen, religie, orientare sexuală, vârstă şi HIV/SIDA) prin intermediul artei participative (muzică, teatru social, fotografie şi film). Totodată, prin intermediul acestei campanii am dorit ca tinerii să conştientizeze problemele cu care se confruntă victimele discriminării şi să abordeze atitudini pozitive, de implicare faţă de problemele comunităţii locale. „Building trust in human rights” 26  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII În acest sens, au fost realizate următoarele evenimente în cadrul festivalului ,,Eşti spectator? Ia ARTitudine!”: expoziţie de fotografie cu tematică socială (discriminare şi indiferenţă), dezbatere publică în Amfiteatrul Odobescu din cadrul Facultăţii de Litere cu profesorul univ. Vintilă Mihăilescu şi gazetarul Dan Bucurenci, pe tema „Discriminarea în rândul tinerilor din România”, proiecţie de filme de scurt metraj care au avut ca subiecte viaţa romilor din România, discriminarea persoanelor cu dizabilităţi, problematica emigraţiei, a homosexualităţii şi a celei de gen, precum şi a altor aspecte ale vieţii sociale, reprezentaţii de teatru cu tematică socială, animaţie stradală în Parcul Tineretului, Parcul Cişmigiu şi Piaţa Unirii, concerte de muzică susţinute de artişti din domeniul muzicii rock-ului alternativ şi fusion jazului la terasa ,,La Motoare”. Cercetarea fenomenului de discriminare reprezintă una dintre preocupările constante ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, aceasta având scopul de identificare a cauzelor şi a modalităţilor de manifestare a acestui flagel social, cu scopul evident de a obţine cele mai bune metode de prevenire şi de contracarare. În acest sens, în luna iunie, Consiliul a solicitat realizarea un sondaj de opinie cu privire la fenomenul discriminării din România. Acest sondaj, intitulat „Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de fenomenul de discriminare”, a fost realizat de GALLUP, şi a avut ca obiective: evaluarea gradului de cunoaştere a fenomenului de discriminare (noţiuni, legislaţie, efecte) a aprecierii impactului aderării la UE asupra percepţiilor şi atitudinilor faţă de fenomenul de discriminare prin identificarea opiniilor populaţiei despre persoanele având caracteristici sociale şi biologice diferite (grupuri vulnerabile). Totodată, am dorit să aflăm care este notorietatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din perspectiva activităţilor de prevenire şi/sau de sancţionare. Sondajul a fost lansat la începutul lunii septembrie, ocazie cu care s-a organizat o masă rotundă la care au participat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, instituţii ale administraţiei publice, parteneri cu care instituţia noastră a realizat instituirea de politici afirmative şi a colaborat în activitatea sa de prevenire şi combatere a discriminării. Ca în fiecare an, cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pe data de 10 decembrie, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a acordat premii unor personalităţi care, prin activitatea susţinută desfăşurată în domeniul protecţiei drepturilor omului şi combaterii discriminării, s-au alăturat eforturilor instituţiei noastre de prevenire şi combatere a discriminării. Premiile, sub formă de plachete, au fost înmânate: doamnei Maia Morgenstern, în calitatea sa de Ambasador onorific al Anului Dialogului Intercultural, Excelenţei Sale Domnului Robin Barnett - Ambasadorul Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Centrului Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii Romani CRISS, în cadrul unei dezbateri denumită “Bilanţul situaţiei drepturilor omului în 2008”. Această dezbatere a fost organizată în parteneriat cu Asociaţia ACCEPT, Active Watch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul de Resurse Juridice, Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Institutul pentru Politici Publice şi Romani CRISS. Totodată, a fost lansat cel mai recent studiu privind aplicarea măsurilor împotriva segregării şcolare în România şi bune practici în domeniul educaţiei şi publicaţii privind jurisprudenţa internaţională în materia libertăţii de exprimare, azil şi migraţie, instituţii şi practici curente în domeniul anti-discriminării în România, Republica Moldova şi Ucraina. „Building trust in human rights” 27  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Pe lângă proiectele implementate din bugetul propriu, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării desfăşoară programe din fondurile europene, pentru implementarea obiectivele Uniunii Europene, în domeniul muncii şi cel social, prin intermediul programului PROGRESS. Acesta este noul program UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială. CNCD a aplicat în cadrul proiectului PROGRESS pentru domeniul nediscriminării, componentă a politicii de dezvoltare a proiectului. În cursul lunii mai 2007, CNCD a depus proiectul “Improving the management of the discrimination cases within the court of justice” la Comisia Europeană. Astfel, contribuţia financiară a Comunităţii pentru fiecare proiect nu va depăşi 80% din costurile necesare, beneficiarii garantând co-finanţarea procentului de 20% rămas. Începând cu luna februarie a anului 2008, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a implementat acest proiect care s-a adresat magistraţilor (judecători şi procurori) şi a fost organizat sub forma a şase cursuri de pregătire de specialitate. În cadrul acestor sesiuni de pregătire, cursanţii, respectiv ceilalţi participanţi (reprezentanţi ai CNCD, ai Institutului Naţional al Magistraturii şi ai societăţii civile) au avut ocazia de să aprofundeze şi să dezbată teme precum: legislaţia naţională şi europeană în domeniul nediscriminării, jurisprudenţa CEDO, cea naţională dar şi cazuistica Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, atribuţiile şi competenţele instituţiei, proceduri administrative şi judiciare. În cadrul Programului educaţional pentru prevenirea şi combaterea discriminării romilor în localităţile Plăieşii de Sus şi Caşinu Nou, comuna Plăieşii de Jos, Judeţul Harghita, aprobat prin HG nr. 1283/2008, se vor organiza o serie de activităţi cu scopul de prevenire şi de combatere a discriminării, stimularea participării romilor la viaţa socială, educaţională, culturală, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii locale din localităţile Plăieşii de Sus şi Caşinul Nou. Astfel, în perioada 17 – 20 noiembrie 2008, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a desfăşurat cursuri destinate inspectorilor şcolari din cadrul Inspectoratului Judeţean Harghita şi cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ din localităţile amintite. Cursurile au fost susţinute de lectori din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Romani CRISS şi SNSPA. Temele prezentate de lectori s-au concentrat pe prezentarea educaţiei juridice şi prevenirea faptelor de discriminare, realizarea unor ateliere de lucru privind practicile din domeniul nediscriminării prin abordarea unor tematici cât mai diverse: practici pozitive privind învăţământul pentru romi, filosofia diversităţii ca atitudine de viaţă, managementul conflictelor, diversitatea prin experienţa elevilor. „Building trust in human rights” 28  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII CAPITOL V. Activitatea CNCD de constatare şi de sancţionare a tuturor formelor de discriminare Secţiunea I. Consideraţii generale privind percepţiile şi impactul discriminării la nivel naţional În prezentul capitol facem anumite aprecieri asupra implementării egalităţii de şanse în România, utilizând ca temei analiza statisticii petiţiilor soluţionate de CNCD, experienţa şi constatările CNCD, precum şi Sondajul de opinie Gallup din 2008 intitulat „Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de fenomenul de discriminare”, realizat la cererea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Analizând mai profund percepţiile referitoare la discriminare, se constată că ierarhia celor mai discriminate categorii, în general, se schimbă. Astfel, media indicelui opiniei dominante pentru discriminarea din anumite contexte sociale arată că, în percepţia populaţiei, cele mai discriminate grupuri sunt persoanele infectate cu HIV/SIDA, minorităţile sexuale (homosexuali), persoanele cu dizabilităţi şi persoanele aparţinând minorităţii roma. În percepţia publicului18, pentru fiecare categorie socială sunt identificate anumite contexte în care acestea sunt mai discriminate:  persoanele în vârstă la angajare sau la locul de muncă;  minorităţile sexuale în locurile publice, la angajare sau la locul de muncă, la şcoală şi în relaţia cu autorităţile;  persoanele infectate cu HIV/SIDA la angajare sau la locul de muncă, la şcoală şi în locurile publice;  presoanele cu dizabilităţi la angajare sau la locul de muncă, în locurile publice;  romii la angajare, la locul de muncă sau în locurile publice, accesul la bunuri şi servicii destinate publicului. Persoane cu dizabilităţi  Persoanele cu dizabilităţi sunt percepute ca fiind discriminate, în principal, în relaţia cu angajatorii, la accesul locurilor publice (inclusiv în cadrul şcolilor) şi în relaţia cu autorităţile. Atitudinea faţă de persoanele cu dizabilitate diferă în funcţie de tipul dizabilităţii. Astfel, distanţa socială faţă de persoanele cu dizabilitate fizică este mult mai mică comparativ cu situaţiile de dizabilitate psihică. Subsecvent, având în vedere obiectul plângerilor adresate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, este necesar să subliniem importanţa asigurării aplicării prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap de natură să garanteze drepturile beneficiarilor inclusiv prin:  Asigurarea interpreţilor limbajului mimico-gestual în insituţiile publice; asigurarea subtitrării sau a interpretării în limbaj mimico-gestual a transmisiilor TV din Parlamentul României, precum şi a conferinţelor de presă sau a dezbaterilor de interes public promovate de instituţiile statului;  Evaluarea gradului de accesibilitate în locurile şi instituţiile publice în vederea asigurării efective a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi  Asigurarea efectivă a facilităţilor fiscale (scutiri de la plata impozitelor) pentru persoanele cu dizabilităţi fizice; 18 Sondajul de opinie Gallup 2008 “„Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de fenomenul de discriminare” „Building trust in human rights” 29  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII  Adoptarea de măsuri în vederea îmbunătăţirii situaţiei persoanelor cu dizabilităţi mintale în instituţiile de ocrotire şi pe piaţa muncii (recuperarea acestora prin integrarea în piaţa muncii). Persoanele aparţinând comunităţii roma  Reprezentarea negativă a etnicilor romi, cu accente pe infracţionalitate (71% consideră că cei mai mulţi romi încalcă legile), explică existenţa unor atitudini discriminatorii din partea publicului larg faţă de această minoritate etnică: 28% consideră că romii nu ar trebui lăsaţi să călătorească în străinătate, 23% cred că ar trebui să existe clase speciale pentru copiii romi, iar 13% spun că ar trebui să existe magazine sau localuri unde romi nu ar trebui să fie primiţi;  Doar 20% dintre respondenţi ar fi de acord ca ei sau un membru al familiei să se căsătorească cu o persoană de etnie romă, iar 28% nu ar fi de acord să aibă un coleg de muncă o persoană de etnie romă. Distanţa socială faţă de persoanele aparţinând etniei rome este mult mai mare ca în cazul personelor care au o altă naţionalitate sau o altă credinţă religioasă;  România a ratificat Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din 4 mai 1995. Articolul 3 al acestei Convenţii consacră dreptul unei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a alege în mod liber de a fi tratată sau nu ca atare - „Posibilitatea de a se recunoaşte sau nu în denumirea adoptată pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esenţiale a acestui drept”;  Culpabilizarea generală a comunităţii rome pentru faptele reprobabile săvârşite de persoane aparţinând comunităţii rome este foarte frecventă;  Problema utilizării limbajului şi a comportamentul discriminatoriu la adresa persoanelor de etnie romă a cunoscut o diminuare dar, totuşi, se situează la un nivel ridicat;  Adoptarea Notificării Nr. 29323/20.04.2004 emisă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării având ca scop eliminarea segregării copiilor romi în instituţiile de învăţământ preuniversitar a constituit un pas pozitiv dar insuficient;  Adoptarea de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a Ordinului nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, publicat în Monitorul Oficial nr.692 din 11.10.2007 a reprezentat o etapă importantă în combaterea discriminării copiilor romi;  Sunt necesare însă eforturi consistente pentru implementarea ordinului de desegregare, acest fapt fiind susţinut de cazurile adresate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;  Consiliul a constatat existenţa unor situaţii în care elevii romi sunt separaţi sau în unele cazuri înscrişi în şcolile pentru copii cu nevoi speciale (ajutătoare), chiar dacă situaţia lor medicală nu impun o astfel de măsură;  Din acest punct de vedere este absolut necesară asigurarea implementării principiului egalităţii de şanse în şcoli, precum şi adoptarea de măsuri în vederea înlăturării tratamentului discriminatoriu, aplicat elevilor de etnie romă;  Consiliul consideră că elevii romi trebuie încadraţi în şcoli speciale exclusiv sub imperiul îndeplinirii cerinţelor expres prevăzute de legislaţia în materie corelativ situaţiei speciale în care se află aceşti elevi însă nu sub aspectul situaţiei socio- economice;  De menţionat faptul că, Agenţia pentru Drepturi