Vezi raport

icările şi aprobările ulterioare, republicată; Recomandă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să ia toate măsurile pentru înlăturarea prevederilor care limitează accesul persoanelor peste 65 de ani la tratamentul antiviral şi alegerea schemei terapeutice la pacienţii cu ciroză hepatică HBV, C şi D. Hotărârea nr. 306 din 13.05.2008 – segregare - separarea copiilor de etnie romă faţă de majoritari în diferite structuri de învăţâmânt (grădiniţe şi şcoli) Prin autosesizarea înregistrată cu nr. 5172 din 16.05.2007 sunt semnalate cazuri de discriminare privind segregarea şcolară în grădiniţele şi şcolile generale din localităţile Acâş, Ardud, Apa, Cidreag, Dorolţ, Terebeşti, jud. Satu Mare. Potrivit Notificării Nr. 29323/20.04.2004 emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Cabinetul Secretarului de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar, în vederea aplicării în totalitate a Convenţiei Internaţionale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, a Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului şi a prevederilor din Convenţia UNESCO privind Discriminarea în Educaţie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării interzice formarea grupelor în învăţământul preşcolar, precum şi a claselor I şi a V-a, cuprinzând exclusiv sau preponderent elevi romi. Acest tip de organizare a grupelor/ claselor, indiferent de motivele invocate, constituie forme de segregare. Notificare: se precizează că “Inspectoratele şcolare vor analiza situaţia tuturor şcolilor în care numărul copiilor romi faţă de cei neromi este disproporţionat de mare în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ - teritorială şi vor iniţia un plan de măsuri care urmăreşte eradicarea segregării”, respectiv “Pentru clasele a II-a, a III-a, a IV-a, a VI-a, a VII-a si a VIII-a, precum şi pentru clasele a IX-a – a XII-a, care au populaţie şcolară formată exclusiv sau preponderent din elevi romi, şcolile vor analiza situaţia în fiecare caz în parte şi vor elabora şi implementa un plan de măsuri adecvate”. Pornind de la premisa cunoaşterii prevederilor Notificării nr. 29323/20.04.2004 de către Inspectorat şi implicit de instituţiile menţionate în nota de autosesizare, a raportului prezentat de Inspectoratul judeţean şi a datelor prezentate de grădiniţele şi şcolile în speţă, precum şi de raportul de investigaţie depus la dosar, Colegiul reţine că părţile nu contestă faptul că anumite situaţii au determinat împrejurări de natură de a circumstanţia o separare de facto a copiilor romi, ce s-a perpetuat în timp. Astfel, cum rezultă din înscrisurile şi rapoartele depuse la dosar, spre exemplu, una din grădiniţele din Acâş este frecventată de 15 copii de etnie romă, fiind localizată în comunitatea romilor. Similar, grădiniţa cu program normal din Cidreag/Porumbeşti este situată în centrul comunităţii de romi vorbitori de limba romani. Spre deosebire de aceste situaţii, grădiniţa cu program normal din Dorolţ sau comuna Terebeşti este situată la o distanţă mare de comunitatea romilor ceea ce a determinat, în opinia Inspectoratului, numărul redus al înscrierilor copiilor romi în aceste locaţii. Astfel, cum a statuat în jurisprudenţa sa, aplicabil în prezenta cauză dedusă soluţionării, Colegiul Director este de opinie că efectul constituirii unor şcoli, clase sau grupe exclusiv cu copii romi, menţinerea acestora ori mutarea compactă dintr-o locaţie în alta, în aceaşi compoziţie, sub aspectul apartenenţei etnice, dă naştere circumstanţei concretizate într-un tratament diferit, care întruneşte elementul „Building trust in human rights” 45  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII constitutitv al faptei prevăzute de art.2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată şi care se materializează într-o plasare separată a copiilor romi constituiţi fie în şcoli distincte, clase distincte sau grupe distincte, ceea ce echivalează practic cu segregarea acestora. O atare situaţie de segregare aduce atingere dreptului la educaţie al copiilor copii şi, în mod direct, demnităţii personale. Dincolo de aceste considerente, în raport cu speţa dedusă soluţionării, Colegiul Director ia act de faptul că instituţiile de învăţământ şi, în special, Inspectoratul Judeţean Şcolar au depus diligenţele necesare pentru a implementa măsuri de desegregare în vederea asigurării egalităţii de şanse între copii, indiferent de apartenenţa etnică. Colegiul este de opinie că în speţă, nu se poate reţine că autorităţile şcolare au vizat aplicarea unui tratament diferit, dimpotrivă, luându-se act că au fost adoptate şi implementate măsuri concrete de desegregare, însă trebuie precizat că aceste măsuri pornesc de la prezumţia că efectele separării copiilor pe criteriul etniei pot conduce la segregare, ceea ce constituie, în ultimă instanţă, o formă de discriminare. Colegiul Director nu poate face abstracţie de faptul că în anumite situaţii părinţii copiilor romi preferă înscrierea copiilor în instituţiile de învăţământ plasate în cadrul comunităţii de romi spre deosebire de cele constituite la distanţe apreciabile de comunitate (vezi grădiniţa din Acâş, grădiniţa din Cidreag/Porumbeşti), la grădiniţe cu program prelungit spre deosebire de cele cu program normal, datorită resurselor finaciare limitate (vezi grădiniţa din Ardud) ori în grupe speciale, datorită alocării de supliment de hrană pentru copii. (vezi grădiniţa din Apa) Faţă de aceste aspecte însă, Colegiul este de opinie, că într-adevăr, în analiza situaţiilor concrete, de la caz la caz, trebuie avute în vedere aspectele particulare şi interesele elevilor precum şi ale părinţilor însă acestea trebuie raportate concomitent la principiile fundamentale ale drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în special din perspectiva procesului educativ oferit unor copii, precum cei aparţinând minorităţii rome, astfel încât să se realizeze un just echilibru între interesele şcolii şi interesele copiilor, inclusiv sub aspectul prevenirii unor posibile efecte discriminatorii asupra acestora. Pe de altă parte, din susţinerile părţilor, din analiza înscrisurilor depuse la dosar, rapoartele inspectoratului şcolar, rapoartele grădiniţelor, fotografii, materiale pe suport compact-disc, statistici şi informaţii suplimentare precum şi raportul de investigaţie al C.N.C.D., Colegiul Director observă că autorităţile şcolare au întreprins activităţi de desegregare, pornind de la situaţiile pe care le-au constatat şi au întreprins acţiuni în scopul de a asigura remedierea disproporţiilor înregistrate prin care să prevină şi să evite cât de mult posibil segregarea copiilor romi şi să le asigure egalitatea efectivă a accesului la educaţie. În acest sens, Colegiul Director consideră că este necesar a recomanda Inspectoratului Şcolar al Judeţului Satu Mare precum şi instituţiilor şcolare ce fac obiectul prezentei cauze, de a depune în continuare diligenţele necesare în vederea prevenirii şi combaterii segregării şcolare pe criteriul apartenenţei etnice, inclusiv prin implementarea prevederilor Ordinului nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi. Măsuri: Separarea de facto a copiilor romi în grădiniţele din Acâş, Ardud, Cidreag/Porumbeşti, Şcoala din Petea, reprezintă forme de discriminare în sensul art. 2 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată însă în raport de situaţa dată se constată că au fost elaborate şi implementate planuri şi măsuri de desegregare pentru a se asigura egalitatea deplină şi de oportunităţi a copiilor romi în accesul la educaţie. Recomandă Inspectoratului Şcolar al Judeţului Satul Mare şi Grădiniţei din comuna Acâş, Grădiniţa din Oraşul Ardud, Grădiniţa din comuna Apa, Şcoala cu clasele I-VIII şi Grădiniţa din localitatea Cidreag, Grădiniţa din comuna Dorolţ, Grădiniţa din localitatea Terebeşti să depună în continuare diligenţele necesare în vederea „Building trust in human rights” 46  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII prevenirii şi eliminarii segregării şcolare, prin măsuri şi mijloace adecvate situaţiilor date, inclusiv prin aplicarea Ordinului nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi. Hotărârea nr. 208 din 20.02.2008 – antisemitism - atingerea demnităţii, pe bază de naţionalitate, prin articole de presă publicate de reclamat Se arată că în urma sesizării Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în vederea cercetării penale a acestui caz, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Covasna a considerat că articolele în cauză nu conţin elemente care să le încadreze în prevederile art. 8 alin.3 din O.U.G. nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Petenta supune atenţiei, în mod special, articolul de la pagina 14 intitulat „Kik az igazi antiszemitak” (Cine sunt adevăraţii antisemiţi?) prin care naţiunea evreiască este prezentată ca responsabilă pentru toate necazurile, durerile şi problemele maghiarimii, asupra sa fiind aruncată o vină colectivă, ceea ce corespunde prevederilor art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată. Autorul articolului Kolumban Sandor, se referă la „evrei”, chiar dacă cu menţiunea „o parte a evreilor”, şi nicidecum nu combate sionismul ca ideologie, aşa cum se susţine în notele scrise ale reclamatului, prin reprezentant. În plus articolul incriminat nu este o preluare ci un articol propriu al săptămânalului. De asemenea, sunt supuse atenţiei şi caricaturile din paginile incriminate, parte a acestora fiind preluări, menţionate ca atare, iar altele unde nu apare această menţiune, sunt în mod logic, caricaturi proprii ale ziarului. De exemplu, caricatura de la pagina 2, „History takes shape”. Petenta arată că este o susţinătoare ferventă a libertăţii de exprimare, însă articolele şi luările de poziţie al săptămânalului Európai Idö depăşesc cu mult „exprimarea liberă a unei concepţii vis a vis de o doctrină” şi se constituie în delict de opinie, aducând atingere demnităţii comunităţii evreieşti. Prin adresa înregistrată cu nr. 14085 din 02.11.2007, Clubul Român de Presă s-a adresat C.N.C.D. precizând că, în speţă, „Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă, analizând sesizarea depusă de Liga Pro Europa privind materialele publicate de ziarul Európai Idö în numărul 8 din aprilie 2007, a constatat că materialele semnalate, prezintă elemente antisemite. Din conţinutul articolului intitulat „Cine sunt adevăraţii antisemiţi?” semnat de Kolumban Sandor, Colegiul Director observă că nu se poate reţine per ansamblu că opiniile prezentate au urmărit în mod sine qua non informarea publicului fără a se depăşi anumite limite, îndeosebi în ceea ce priveste reputaţia şi drepturile celorlalţi, cu respectarea datoriilor şi responsabilităţilor proprii, a informaţiilor şi ideilor referitoare la o problemă de interes general. (Vezi în acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea în cauza Dalban împotriva României, cauza Cumpănă şi Mazare împotriva României, cauza Sabou şi Pircălab împotriva României). Analizând conţinutul articolului, Colegiul Director este de opinie că deşi acesta vizează un subiect de interes general, tema antisemitismului, autorul vizează în mod direct persoane aparţinând comunităţii evreieşti ori comunitatea evreiască per ansamblu, cu toate că se fac unele distincţii, cu referire la o parte dintre aceştia, însă denotă ideea de blamare a acestei minorităţi pentru suferinţele istorice ale naţiunii maghiare, coroborate cu negarea holocaustului, a lipsei probelor materiale cu privire la cei vinovaţi ori a metodelor folosite pe parcursul holocaustului pentru exterminarea evreilor. Opiniile autorului vizează iniţial o persoană, de naţionalitate evreu, respectiv „Building trust in human rights” 47  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII o instituţie, despre care declară: „cabinetul de urmărire a persoanelor, denumit după turnătorul evreu din Auschwitz, pe nume Wiesenthal, deja urmăreşte persoane care au vârsta de 100 de ani şi dacă aceştia dispar, atunci şi în cimitirele creştine se vor căuta presupuşii duşmani ai holocaustului”. În legatură cu aceştia, autorul arată că urmărirea presupuşilor duşmani ai holocaustului se face „fără a avea dovezi materiale în acest sens”. Ideea care se despinde din acestă frază permite reţinerea ipotezei că persoanele judecate pentru atrocităţile săvârşite pe parcursul holocaustului, ori persoanele urmărite pentru săvârşirea acestor fapte, ar putea fi condamnate ori urmărite fără a exista dovezi materiale, implicit, cu privire la holocaust. În acelaşi sens, în contextul în care blamarea pentru suferinţele naţiunii maghiare este asociată cu o patură socială a evreilor, autorul arată că „După al doilea război mondial, lagărele de exterminare a maghiarilor, despre existenţa cărora sunt dovezi, sunt mai reale decât camerele neexistente de gazare”. În fapt, autorul sugerează inexistenţa camerelor de gazare din perioada holocaustului, ca metode de exterminare în masă a evreilor, considerând că dovezile nu susţin acest fapt. În opinia Colegiului director, caracterizările minorităţii evreieşti de genul „aviditatea dezgustătoare, parazitismul, obligativitatea dobânzilor în lume, dominarea totală, dispreţuirea” deşi prezentate într-un context alăturat unei părţi a acesteia, în contextul general al articolului permit extrapolarea asupra evreilor în general în privinţa cărora soluţia, în opinia autorului, pentru eradicarea antisemitismului este autoreţinerea în statul propriu. Or, nu se poate reţine că acestă apreciere vizează doar o parte a evreilor. Este relevantă, în acest sens, afirmaţia autorului „dacă evreul ar trăi în ţara lui şi ar desfăşura activitatea lui în cadrul propriei naţiuni, nimeni nu s-ar ocupa de el”. Şi adaugă autorul „Să se ducă acasă în ţara lor şi s-ar pune capăt antisemitismului internaţional. Este simplu ca doi ori doi!”. Blamarea pentru suferinţele naţiunii maghiare şi utilizarea argumentelor autorului prin referirile consemnate de unii lideri maghiari cu privire la evrei, catalogaţi drept „ciupercă parazită”, plasată la finalul articolului în contextul discuţiei cu caracter politic, referitoare la guvernarea din Ungaria, în opinia Colegiului Director, nu poate fi privită ca proporţională în raport cu scopul urmărit. Din acest punct de vedere, Colegiul Director este de opinie că, per ansamblu, articolul în cauză, alăturat contextului general al articolelor cuprinse în numărul 8/2007 al publicaţiei „Európai Idö” aduce atingere demnităţii persoanelor aparţinând minorităţii evreieşti. Din acest punct de vedere, coroborând aspectele reţinute mai sus, Colegiul Director se raportează la prevederile art. 2 alin. 5 din O.G. nr.137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, republicată. Potrivit art. 2 alin.5 “Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”. Măsuri: Aspectele sesizate în articolul „Cine sunt adevăraţii antisemiţi?” constituie acte de discriminare conform art. 2 alin.5, din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Sancţionarea autorului dl. Kolumban Sandor cu avertisment, potrivit art.2 alin.5 şi art. 26 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Hotărârea nr. 43 din 09.01.2008 – limitarea accesului la concurs pentru ocuparea unui loc de muncă - anunţarea unor posturi pentru funcţionari publici cu condiţia specifică „cunoaşterea limbii maghiare” – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Harghita „Building trust in human rights” 48  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Colegiul Director reţine că reclamatul a postat anunţuri pentru 12 locuri vacante ale instituţiei, unele în Miercurea Ciuc, altele în Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc. Potrivit art. 9 al O.G. 137/2000, republicată, nu se poate restrânge dreptul angajatorului de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerinţelor ocupaţionale în domeniu, dacă aceste cerinţe de angajare impuse sunt justificate obiectiv de un scop legitim şi metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare. În anumite condiţii (care urmează a fi analizate), angajarea unor persoane în calitate de funcţionar public cu condiţia cunoaşterii limbii comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea este justificat obiectiv, iar metoda este adecvată şi necesară. Angajarea unor persoane în funcţii publice din rândul minorităţilor naţionale poate avea caracter de măsură afirmativă, conform art 2 alin. (9) al O.G. 137/2000, republicată. Totuşi, acestă măsură afirmativă nu se poate menţine după realizarea scopurilor pentru care a fost adoptată (conform prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale). Angajarea persoanelor din rândul comunităţilor minoritare are şi o latură de măsură afirmativă faţă de comunitatea respectivă. Această măsură poate fi menţinută doar până la atingerea scopurilor, nu şi după. În situaţia în c