Vezi raport

nţională „avertisment” Societăţii Române de Televiziune cu sediul în Bucureşti, Calea Dorobanţi nr. 191, sect.1. Recomandă Societăţii Române de Televiziune adoptarea măsurilor necesare în vederea accesului persoanelor cu deficienţe de auz şi vorbire la principalele emisiuni produse şi difuzate de TVR 1 şi TVR 2. Monitorizează activitatea Societăţii Române de Televiziune, pe o perioadă de 6 luni, asupra măsurilor dispuse în vederea accesului persoanelor cu deficienţe de auz şi vorbire la principalele emisiuni produse şi difuzate de TVR 1 şi TVR 2. Notă: în urma deciziei CNCD şi a intervenţiei Consiliului Naţional al Audiovizualului, Societatea Română de Televiziune asigură subtitrarea sau interpretarea în limbaj mimico-gestual a mai multor emisiuni, printre care şi grupajul informativ „Ora de ştiri” de pe TVR 2, zilnic de la ora 21.30. Hotărârea nr. 541 din 17.09.2008. – refuzul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România de a înscrie la concursul pentru locurile vacante de notar public a unei persoane cu dublă cetăţenie Potrivit regulamentului de organizare şi de desfăşurare a examenului de notar public, una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de candidaţi, este să aibă „numai cetăţenia română şi domiciliul în România”. Acestă condiţie rezultă din prevederile art. 16 lit a) din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici şi activităţile notariale, cu modificările şi completările ulterioare, care impune apartenenţa numai la cetăţenia română, în vederea ocupării şi exercitării profesiei de notar public. Petenta consideră că prin acel refuz al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România este vătămată şi discriminată în drepturile sale, că art. 16 din Legea nr. 36/1995 şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari şi a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, elaborat de Ministerul Justiţiei, prevede: Notar public poate fi cel care are numai cetăţenie română şi domiciliul în România... şi că această condiţie „are „Building trust in human rights” 35  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII numai cetăţenie română” nu mai poate fi aplicată, deoarece în urma modificărilor Constituţiei din 2003, art. 16 alin. 3 prevede: funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoane care au cetăţenia română şi domiciliul în România. Petenta întăreşte ideea că sintagma ˝numai cetăţenia română” a fost înlăturată prin ultimele modificări ale Constituţiei. Condiţiile stabilite de legiuitor pentru ocuparea funcţiei de executor judecătoresc (art. 15 din legea nr.188/2000) sau funcţionar public (art. 54 din legea nr. 188/1999) şi, in extenso, inclusiv magistraţi (14 alin.2 din Legea nr. 303/2004) impun cerinţa deţinerii cetăţeniei române şi a domiciliului în ţară, fără a impune condiţia deţinerii exclusive a cetăţeniei române, în acord cu textul constituţional al art. 16 alin.3. Or, pornind de la premisa că, în opinia legiuitorului constituant, perspectivele ori situaţia actuală a României în Uniunea Europeană, nu mai justifică interdicţia accesului la funcţiile şi demnităţile publice a cetăţenilor români care au şi o altă cetăţenie, condiţia impusă de art. 16 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activitatea notarială ar putea fi interpretată ca venind în contradicţie cu principiul egalităţii statuat în Constituţia României, revizuită. Însă opţiunea legiuitorului şi examinarea soluţiilor legislative alese de către legiutor precum şi conformitatea acestora cu principiul egalităţii statuat în Constituţia României, revine Curţii Constituţionale. Măsuri: Constatarea existenţei unei fapte de discriminare, prin refuzul de a accepta participarea la concursul de ocupare a funcţiei de notar public, petentei datorită dublei cetăţenii potrivit prevederilor art. 1 alin 2 lit. c) şi i), art. 2, alin. (1), din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi aprobările ulterioare; Recomandă, în temeiul art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată şi modificată ulterior, Ministerului Justiţiei să promoveze o lege privind activitatea notarilor publici, prin care discriminarea să fie eliminată, în sensul respectării principiului egalităţii de şanse şi înlăturării tratamentului discriminatoriu aplicat diferiţilor candidaţi la concursul de ocupare a funcţiei de notar public Recomandarea Colegiului Director are caracter pur consultativ Notă: în urma recomandării, Guvernul României a eliminat condiţia deţinerii „doar a cetăţeniei române” pentru candidaţii înscrişi la concursurile de primire în profesia de notar public. Într-o speţă similară, prin Hotărârea nr. 310 din 14.05.2008, Colegiul Director îşi menţine punctul de vedere cu privire la caracterul discriminatoriu al refuzului Uniunii Notarilor Publici din România de a accepta candidaţi cu dublă cetăţenie la concursul de intrare în profesie dar arată că revine Curţii Constituţionale competenţa exclusivă de a constata neconstituţionalitatea prevederilor legale în cauză. Hotărârea nr. 330 din 27.03.2008 – segregare - separarea elevilor de etnie romă, anul II de studiu din cadrul Şcolii Generale I-VIII, Josika Miklos, comuna Atid, judeţul Harghita Organizaţia Romani CRISS susţine că, Şcoala Generală cu clase I-VIII ,,Josika Miklos’’ Atid are un număr total de 155 de elevi, dintre care 87 elevi aparţin etniei romilor ( un procent 56,13 % din numărul total de elevi ai şcolii) şi că directorul Şcolii Generale ,,Josika Miklos’’ Atid, domnul Zoltan Nagy, a pus la dispoziţia reprezentanţilor Romanii Criss-ului un document în care era prezentată ,,situaţia elevilor romi pe clase’’. Potrivit acestei situaţii, în anul II de studiu, elevii sunt separaţi în două clase. Astfel, în anul şcolar 2006 – 2007, în clasa a II-a A, dintr-un număr „Building trust in human rights” 36  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII total de 14 elevi, 8 sunt de etnie romă, iar în clasa a II-a B, dintr-un număr total de 16 elevi, toţi aparţin etniei romilor. Din discuţia reprezentanţilor Romani CRISS cu directorul şcolii a reieşit faptul că decizia de separare a elevilor de clasa a II-a se ia la nivelul şcolii, în funcţie de performanţa şcolară în clasa I. Directorul Şcolii Generale Atid a susţinut că elevii de clasa a doua sunt separaţi strict în funcţie de rezultate, ,,fără a se ţine cont de etnie’’. Potrivit Notificării Nr. 29323/20.04.2004 emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Cabinetul Secretarului de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar, în vederea aplicării în totalitate a Convenţiei Internaţionale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, a Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului şi a prevederilor din Convenţia UNESCO privind Discriminarea în Educaţie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării interzice formarea grupelor în învăţământul preşcolar, precum şi a claselor I şi a V-a, cuprinzând exclusiv sau preponderent elevi romi. Acest tip de organizare a grupelor/ claselor, indiferent de motivele invocate, constituie forme de segregare. Examinând conţinutul petiţiei şi documentele depuse la dosar şi având în vedere Notificarea nr. 29323/20.04.2004 emisă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Colegiul director constată în cadrul Şcolii Generale ,,Josika Miklos’’ Atid apariţia fenomenului de segregare la nivelul clasei a II-a B din anul şcolar 2006-2007. Colegiul Director reţine faptul că s-au depus eforturi din partea şcolii de a reduce abandonul şcolar şi de a asigura un nivel mediu corespunzător pentru o educaţie inclusivă, pentru elevii care provin din grupuri dezavantajate sau că s-au desfăşurat o serie de programe Phare, care au fost în sprijinul copiilor de etnie romă, dar consideră că împărţirea pe clase trebuie să fie făcută echilibrat, fără a apărea fenomenul segregării. Colegiul Director ia act de răspunsurile Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita formulate pentru CNCD, în care acesta recunoaşte că elevii din clasa aII-a B anul şcolar 2006-2007 au fost segregaţi. Colegiul Director reţine că în clasa a II-a B au fost şcolarizaţi elevi care au cu 4 ani mai mult faţă de vârsta corespunzătoare clasei şi că aceşti elevi provin din familii în care părinţii duc o viaţă migratoare şi consideră că această măsură de împărţire a elevilor pe clase nu are o justificare obiectivă. Împărţirea elevilor pe clase trebuie să aibă la bază principii pedagogice. Măsuri: Faptele prezentate, referitoare la Şcoala Generală ,,Josika Miklos’’ din comuna Atid, judeţul Harghita, întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 şi art. 2 alin. 4 prevederilor O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare. Recomandă Şcolii Generale ,,Josika Miklos’’ din comuna Atid, judeţul Harghita să depună diligenţele în vederea înlăturării consecinţelor discriminării prevăzute la pct.1 „Building trust in human rights” 37  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Hotărârea nr. 180 din 18 februarie 2008 – rasism - interzicerea accesului romilor în Internet Caffe-Totalnet Soft Cluj Napoca. Pe uşa de la intrarea în Internet Caffe-Totalnet Soft din Cluj Napoca nr. 2, a fost pus un afiş cu următorul conţinut: „Începînd din data de 22 08 2007 în incinta acestui internet caffe nu au acces cei din etnia roma pentru că am avut foarte multe probleme cu ei, seară de seară fac scandal şi se bat. Ne cerem scuze pentru cei care nu sunt lăsaţi fără un motiv anume, dar nu mai putem selecta altfel. Conducerea”. Este trimis anunţul respectiv, fotografiat. Conţinutul anunţului „Începînd din data de 22 08 2007 în incinta acestui internet caffe nu au acces cei din etnia roma pentru că am avut foarte multe probleme cu ei , seară de seară fac scandal şi se bat. Ne cerem scuze pentru cei care nu sunt lăsaţi fără un motiv anume, dar nu mai putem selecta altfel. Conducerea”, prin el însăşi este ofensator si aduce atingere demnităţii, având efect de a umili, constituind o apreciere jignitoare strâns legată de o percepţie stereotipă asociată unei etnii, în speţă etniei rome, similar unor percepţii subiective generalizate cu caracter discriminatoriu, de tipul celor cu care etnia romă este asociată, spre exemplu: romii (ţiganii) sunt “impuţiţi, jegoşi, nespălaţi, hoţi” etc. Măsuri: aspectele sesizate, postarea anunţului care interzicea accesul romilor în incinta localului, constituie faptă de discriminare conform art. 2 alin 1 şi 2 coroborat cu art. 14 din OG nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Aplică sancţiunea contravenţională cu amendă în cuantum de 600 lei, SC TOTALNET SOFT S.R.L. cu sediul în Cluj Napoca, Hotărârea nr. 302 din 10.04.2008. - discriminarea produsă de prevederile OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului Petentele susţin că din indemnizaţia de creştere a copilului ( 600 lei) se asigură mijloacele de existenţă ale mamei şi, în plus, ale copilului nou-născut, rezultând un venit mediu pentru fiecare de 300 lei, adică sub salariul minim pe economie. Astfel, mamele care realizează venituri peste salariul mediu pe economie sunt dezavantajate şi discriminate. Mamele sunt puse dintr-o dată, în situaţia de a-şi asigura mijloacele de existenţă dintr-un venit care poate fi de 3-4 ori mai mic decât cel realizat în timpul activităţii şi pe de altă parte, trebuie să facă faţă, din acelaşi venit, unor cheltuieli suplimentare legate de naşterea şi creşterea copilului în primii ani de viaţă. Potrivit sistemului actual prevăzut de O.U.G. nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, părinţii care beneficiază de concediul de creştere a copilului până la 2 ani, respectiv 3 ani, sunt supuşi aceluiaşi tratament cu privire la beneficiul indeminizaţiei de creştere a copilului, în cuantum de 600 lei, indiferent de contribuţia acestora la bugetul asigurărilor sociale în perioada în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea la locul de muncă. Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării apreciază că principiul egalităţii de şanse ar fi evidenţiat dacă s-ar adopta un sistem care să exprime atât principiul solidarităţii (prin acordarea unui cuantum minim al indemnizaţiei de creştere a copilului pentru persoanele cu venituri mici), cât şi veniturile şi contribuiţiile persoanelor la bugetul de stat şi la sistemul asigurărilor sociale (prin acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului într-un cuantum proporţional cu contribuţia fiecărei persoane la bugetul asigurărilor sociale). „Building trust in human rights” 38  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Măsuri: Prevederile art 1 alin. 1 şi art. 2 cuprinse în OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată prin Legea nr. 7/2007, sub aspectul modalităţii de tratament a magistraţilor şi a personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, sunt discriminatorii, nefiind justificate de un scop obiectiv şi legitim, potrivit: 1.1 art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, 1.2 art. 16 alin. (1) din Constituţia României, 1.3 art. 6 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, 1.4 art. 1 alin. (2) lit. i), art. 2 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. c) din O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, republicată; Recomandă Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse să promoveze un proiect de act normativ care să reglementeze diferit cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de pînă la 2 ani şi în funcţie de latura contributivă a beneficiarilor de indemnizaţie. Notă: Parlamentul României a procedat în toamna anului 2008 la modificarea actului normativ, acordând o îndemnizaţie de creştere a copilului 85% din venitul mediu al ultimelor 12 luni dinaintea naşterii. În 2009, Guvernul României a introdus o limită inferioară de 600 de lei şi o limită superioară de 4000 de lei în privinţa cuantumului îndemnizaţiei de creştere a copilului. Hotărârea nr. 139 din 11.02.2008 – limitarea accesului la muncă pe criteriul vârstei - anunţ de angajare, cu includerea limitelor de vârstă pentru persoanele care urmează a fi mediate de firmă în vederea angajării Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că în reclama firmei SC PHOENIXJOB SRL sunt precizate limite de vârstă în care persoanele ce urmează a fi mediate de firmă trebuie să se încadreze, având în vedere că participarea la o activitate economică sau exercitarea unei profesii nu trebuie conditionată de vârsta aspirantului. Sub aspectul circumstanţei concretizate într-un tratament diferit, care întruneşte elementul constitutitv al art.2 alin.1, generic deosebire, restricţie, excludere, preferinţă, şi care faţă de obiectul dedus soluţionării trebuie să fie materializat, Colegiul director reţine că în fapt reclamata, prin anunţurile în cauza, impune o condiţie de vârstă, în speţă 25-50 ani pentru bărbaţi, 30-54 ani pentru femei. În acest sens, se reţine ipso facto materializarea unei circumstanţe care dă naştere unei preferinţe, respectiv a excluderii în raport cu două categorii de persoane. Astfel, în raport cu bărbaţii, condiţia de vârstă crează sine qua non preferinţă acelor persoane care îndeplinesc criteriul de vârstă, în eşantionul cuprins între 25-50 de ani, cu excluderea persoanelor sub 25 de ani, respectiv peste 50 de ani. În acelaşi sens, în raport cu femeile, condiţia de vârstă, determină preferinţa persoanelor care îndeplinesc criteriul de vârstă în eşantionul cuprins între 30-54 de ani, cu exluderea persoanelor sub 30 de ani, respectiv 50 de ani. Colegiul Director este de opinie că nu poate fi reţinut ca justificat obiectiv argumentul societăţii reclamate în sensul în care cerinţa impunerii limitelor de vârstă vine din partea unor angajatori străini. În acelaşi sens, argumentul că firma nu poate contracta persoane care nu îndeplinesc condiţiile cerute pentru că ar pierde contractele cu firmele solicitante, astfel încât s-ar solicita forţă de muncă de la alte firme contractante, nu poate fi reţinut ca întrunind un grad de obiectivitate, deoarece „Building trust in human rights” 39  CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII condiţia respectării principiului nediscriminării incumbă oricărei persoane fizice sau juridice, dreptul de a nu fi supus nediscriminării constituind unul din principiile generale ale dreptului comunitar în Uniunea Europeană. În cauză, reclamata nu a depus niciun fel de probe care să permită a se reţine cerinţe ocupaţionale specifice care să justifice impunerea unor condiţii de vârstă în raport cu activităţile economice sau postul lansat de angajator în vederea ocupării. Măsuri: aspectele sesizate constituie acte de discriminare conform art. 2 alin.1, art. 5, art. 7 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată; Sancţionarea S.C. PHOENIX JOB SRL cu avertisment contravenţional, potrivit art. 26 alin.1 si alin.2 din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Hotărârea nr. 429 din 22.07.2008 – desfacerea contractului de muncă pe criteriul vârstei - petenta arată că este medic primar, specialitatea psihiatrie şi, în ciuda faptului că prevederile legale în vigoare (art. 385 alin. 3 din Legea nr. 95/2006) îi permit continuarea activităţii până la vârsta de 70 de ani, conducerea spitalului i