Raport privind starea învățământului superior din România 2018

sonalului didactic feminin a depășit-o pe a personalului didactic masculin. Tabel 26. Ponderea personalului didactic în învățământul superior, pe sexe % personal didactic 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Feminin 48,7 48,5 48,6 49,4 50,0 50,8 51,3 Masculin 51,3 51,5 51,4 50,6 50,0 49,2 48,7 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012 -2018. 4.4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic În anul universitar 2017/2018, unui cadru didactic îi reveneau 15,5 studenți. Valoarea indicatorului este mai redusă în învățământul de stat şi mai mare în învățământul particular. În intervalul 2011-2014, valoarea raportului dintre numărul de studenți și cel al cadrelor didactice a scăzut, atât per total, de la 19 la 14,8 studenţi/cadru didactic, cât și pe forme de proprietate. Începând din anul universitar 2015/2016, a început să crească, ajungând la 15,5 în 2017/2018. În învățământul de stat, valoarea raportului a scăzut de la 16,4 studenţi/cadru didactic în 2011/2012 la 14,9 studenţi/cadru didactic în 2017/2018. În învățământul particular evoluția a fost diferită, înregistrând scăderi accentuate de la o medie de 35 studenți/cadru didactic în 2011/2012, la valori de aproximativ 20 de studenți/cadru didactic în ultimii ani. Tabel 27. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic în învățământul superior An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 19,0 16,9 15,4 14,8 15,2 15,3 15,5 - învățământ de stat 16,4 15,3 14,5 14,1 14,7 14,7 14,9 - învățământ particular 35,2 26,6 20,5 19,9 19,9 20,6 20,7 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2018. 24  Tendința de reducere a valorii indicatorului din ultimii ani este determinată, în mod direct, de scăderea semnificativă a efectivelor de studenți, concomitent cu reducerea numărului de cadre didactice universitare (în 2011/2012: 539.852 de studenți în învățământul universitar de licență și 28.365 de cadre didactice; în 2017/2018: 408.179 de studenți în învățământul superior de licență și 26.266 de cadre didactice). Din perspectiva asigurării calității în învățământul superior, evoluția indicatorului poate fi apreciată drept una pozitivă. Astfel, alocarea resurselor umane din instituțiile de învățământ superior, în funcție de nevoile beneficiarilor direcți (studenții), poate fi considerată una adecvată. Cu toate acestea, indicatorul trebuie analizat cu rezerva că se calculează doar numărul de persoane cu activitate didactică angajate în învățământul superior, nu normele didactice (în realitate, sunt multiple situații în care personalul didactic angajat acoperă mai mult de o normă, instituțiile de învățământ superior apelând, de asemenea, și la colaboratori externi). 25 CAPITOLUL II. Acțiuni relevante și rezultate obținute în anul universitar 2017- 2018 1. Asigurarea cadrului normativ pentru funcționarea optimă a sistemului de învățământ superior În anul universitar 2017-2018, în vederea bunei funcționări a sistemului de învățământ superior, a fost completat cadrul normativ cu o serie de hotărâri de guvern și ordine de ministru, reglementări care au asigurat stabilitatea și predictibilitatea organizării și funcționării sistemului de învățământ superior. Prin OUG nr. 48/2018 și OMEN nr. 3329/2018, s-a stabilit cuantumul burselor pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior de stat. A crescut cuantumul burselor studențești, precum și cuantumul burselor pentru studenţii doctoranzi. Prin OUG nr. 48/2018, s-a creat cadrul legal care să permită atragerea de studenți străini la studii în România, prin acordarea de burse de către universități, în conformitate cu metodologiile proprii. Printre beneficiile urmărite se numără: pregătirea eficientă a studenților pentru viața și activitatea profesională într-un mediu economic dinamic; creșterea reputației internaționale și a vizibilității instituțiilor de învățământ superior (IÎS); crearea de parteneriate strategice cu universități renumite la nivel internațional; d iversificarea surselor de finanțare atrase de universități le care au conturate strategii de internaționalizare; a tragerea de noi parteneri din mediul economic, ca urmare a deschiderii internaționale a universităților. Sunt de remarcat inițiativele universităților UMF Tg. Mureș, SNSPA, Universitatea Transilvania din Brașov și USAMV din București, care au oferit burse tinerilor din zonele Pacificului de Sud și Caraibelor pentru susținerea candidaturii României la o poziție în Consiliul de Securitate ONU. Prin OMEN nr. 4174/ 2018, s-a creat cadrul legal care să permită acreditarea programelor de studii aferente anului pregătitor de limba română pentru studenții străini. Astfel, începând cu anul universitar 2018 - 2019, anul pregătitor de limba română, destinat candidaţilor care doresc să se înscrie la programe de studii în limba română în învăţământul universitar sau postuniversitar, se organizează şi funcţionează în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în urma evaluării de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). MEN a aprobat, în urma evaluărilor ARACIS și a validărilor din Consiliul general al ARACIS, o listă de 27 de instituții de învățământ superior în care se organizează și funcționează anul pregătitor de limbă română. Prin OMEN nr. 3111/2018 s-a modificat anexa la OMECTS nr. 5052/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind alocarea de fonduri de la bugetul de stat instituţiilor de învăţământ superior de stat pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive naţionale, precum şi a celor pentru studenţii capabili de performanţe. Spre deosebire de actul normativ anterior, banii sunt alocați la începutul anului financiar, iar justificarea acestora se face în baza unui raport depus la finele anului financiar. Este prevăzut explicit faptul că pot beneficia de astfel de fonduri studenţi români, studenţi străini şi, în premieră, elevi din clasele terminale ale liceului (clasa a XI-a şi a XII-a). Prin OMEN nr. 3514/2018 a fost înființat Fondul pentru Situații Speciale (FSS) care poate fi utilizat de către instituțiile de învățământ pentru organizarea/desfăşurarea unor activităţi și finanţarea unor situaţii speciale care contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei Naţionale 26 pentru Învăţământ Terţiar 2015 – 2020, precum și pentru asigurarea resurselor necesare susţinerii activităţilor extracurriculare ale studenţilor. Astfel, se urmărește susţinerea acţiunilor desfăşurate de instituţiile de învăţământ superior pentru dezvoltarea internaţionalizării și implicarea universităților în acţiuni cu participarea studenţilor sau pentru studenţi, menite să contribuie la creşterea calităţii şi prestigiului învăţământului superior din România. Anual, din suma alocată din bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor, se constituie un fond distinct pentru finanţarea situaţiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Cuantumul procentual al FSS se stabileşte prin metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România. Prin OG nr. 9/2018 s-a operaționalizat masteratul didactic. Absolvenții ciclurilor de studii universitare de licență și masterat didactic pot ocupa posturi didactice în învățământul preuniversitar de orice nivel. Absolvenții cursurilor vor beneficia de 120 de credite de studii transferabile. De asemenea, acest act normativ îmbunătățește modalitățile privind evoluția în cariera universitară. Se introduce posibilitatea promovării personalului didactic din învățământul superior prin examen de promovare, în limita posturilor didactice vacante aprobate de senatul instituției de învățământ superior. Totodată, în vederea corectării unor prevederi, pentru a elimina blocajele și neconcordanțele, MEN a lansat în dezbatere publică amendamentele la metodologia de ocupare prin concurs a locurilor vacante în învățământul superior. Acestea corespund solicitărilor din rezoluțiile Consiliului Național al Rectorilor. A fost adoptată Metodologia-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică. S-a dorit astfel, flexibilizarea cadrului legal de acces al candidaților la modulele de formare psihopedagogică de nivel II, prin eliminarea obligativității ca studiile de master să fie în același domeniu cu cele de licență. Prin OMEN nr. 3353/2018, s-a reglementat aprobarea de noi domenii de doctorat în școlile doctorale acreditate din România. Din cele 23 de solicitări pentru domenii noi de doctorat înaintate de 12 universități, 14 domenii au fost aprobate, 1 domeniu a fost respins și 8 domenii au fost amânate. A fost adoptat OMEN nr. 5110/2018 privind aprobarea standardelor naționale de evaluare a dosarelor de acordare a titlului de doctor. Această reglementare este o premieră în legislația din domeniul învățământului superior din România, oferind un sistem standardizat de asigurare a calității în privința acordării titlurilor de doctor. Acest act normativ reglementează, în premieră, standardele naționale de evaluare a dosarelor de acordare a titlului de doctor, ceea ce conduce la creșterea calității învățământului universitar rom ânesc și fundamentarea unor repere clare pentru sistemele de evaluare la nivelul ciclului de studii universitare de doctorat. În acest mod, este asigurată trasabilitatea ciclului de pregătire al studenților doctoranzi, în vederea obținerii titlului universitar de doctor. Prin OMEN nr. 3194/2018, au scăzut tarifele de verificare a dosarelor pentru validarea, înregistrarea și înscrierea unui program universitar de studii de licență/master/ studii postuniversitare în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS). Prin Legea nr. 95/2018, s-au aprobat Normele metodologice privind acordarea facilităților de transport intern feroviar şi cu metroul pentru elevi şi studenți, aducându-se precizări clare referitoare la călătoria elevilor şi studenţilor. Astfel, toţi studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă (licenţă, master, doctorat) în cadrul instituţiilor acreditate de stat, indiferent de vârstă, călătoresc gratis cu trenul. Studenții români și străini înmatriculați la zi - licență, master, doctorat - în instituțiile de învățământ superior acreditate din România beneficiază de gratuitate la transportul 27 feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, în tot cursul anului calendaristic, indiferent de distanță sau rută. A fost aprobat Ordinul de ministru nr. 3714/12.05.2018 - Regulamentul privind organizarea, funcționarea și operaționalizarea Registrului Matricol al Universităților din România (RMUR) - care reglementează administrarea și procesarea de către UEFISCDI a bazei de date cuprinzând studenții de la toate ciclurile universitare (licență, master, doctorat) și celelalte forme de studii, raportate de către instituțiile de învățământ superior de stat, particulare acreditate și autorizate să funcționeze provizoriu. Se urmărește operaționalizarea coordonării științifice a administrării RMUR de către un consiliu desemnat de către MEN, care va fi format din reprezentanți ai MEN, Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior (CNFIS), Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) și reprezentanți ai universități lor. Astfel, au fost formulate propuneri către MEN privind reglementarea obligativității universităților de a raporta date către MEN, prin platformele RMU și Platforma națională de colectare a datelor statistice pentru învățământul superior (ANS). În contractul instituțional este prevăzută obligativitatea raportării datelor necesare finanțării utilizănd sistemele informatice pentru învățământul superior (atât platforma ANS, cât și platforma RMU). Propunerea CNFIS privind Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2018, a fost aprobată prin OM nr. 3047/15.01.2018. Prin OM 3094/25.01.2018, s-a aprobat Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțională a universităților de stat, pentru anul 2018. 2. Îmbunătățirea accesului și a participării în învățământul superior Proiectul privind Învățământul Secundar (Romania Secondary Education Project – ROSE), în valoare totală de 200 de milioane de euro, se derulează pe o perioadă de 7 ani, în intervalul 2015 – 2022, și este finanțat integral de BIRD, în baza Legii nr. 234/2015 pentru ratificarea Acordului de Împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare BIRD, semnat la Washington la 17 aprilie 2015. Proiectul este implementat de către Ministerul Educației Naționale, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă. Componenta 2 a acestui proiect intitulată ”Intervenții la nivelul universităților și programe de vară” susține activități proiectate să vi nă în întâmpinarea nevoilor studenților , pentru care probabilitatea de a abandona facultatea în primul an de studii este ridicată, cu precădere a celor aparținând unor grupuri dezavantajate. Ca urmare, sunt finanțate trei scheme de granturi, una necompetitivă, în cadrul căreia vor beneficia de granturi toate facultățile eligibile, a căror propunere de sub-proiect întrunește condițiile de calitate impuse, respectiv două scheme competitive, pentru care selecția sub-proiectelor va fi realizată în baza punctajului obținut la evaluare. Schema de granturi necompetitive are ca scop sprijinirea universităților publice eligibile să dezvolte și să aplice programe de îmbunătățire a performanțelor academice ale studenților, de tutoriat, consiliere profesională și orientare în carieră, servicii de îndrumare și sprijin, servicii de coaching, de dezvoltare a competențelor socio – emoționale, workshop -uri în domenii specifice, precum și campanii de sensibilizare adresate studenților cu risc de abandon ridicat sau alte acti vități similare. 28 Schemele de granturi competitive sunt de două tipuri : o programe de vară de tip punte (summer bridge programs), în cadrul cărora elevii de liceu pot participa la cursuri, seminarii, activități de consiliere, competiții sportive sau activități sociale și culturale etc., în campusurile universitare; o centre de învățare, dezvoltate în scopul îmbunătățirii mecanismelor academice și sociale de sprijin pentru studenții cu risc ridicat de abandon. În cursul anului universitar 2017-2018, au fost semnate 93 de acorduri de grant în cadrul schemelor de granturi petru universități, în valoare totală de 58, 81 de mil. de lei: 60 de granturi în cadrul schemei de granturi necompetitive, 20 de granturi pentru programe de vară de tip punte și 13 granturi pentru centre de învățare. În perioada de referință, universitățile/facultățile beneficiare de granturi au primit tranșe în valoare totală de 16, 811 mil. de lei. 3. Asigurarea calității și creșterea competitivității universităților românești Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu ARACIS, implementează în perioada 2017- 2020, proiectul Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate QAFIN. Scopul proiectului îl reprezintă realizarea și punerea în aplicare a politicilor publice bazate pe dovezi, prin creșterea calității reglementărilor cu privire la evaluarea calității în învățământul superior și la clasificarea și ierarhizarea instituțiilor de învățământ superior, respectiv a programelor de studii și prin îmbunătățirea capacității administrative a MEN și ARACIS, prin adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane, folosind mecanisme transparente de consultări publice, care asigură participarea la decizie a cetățenilor și aplicarea unor standarde de calitate europene. În cadrul proiectului au fost elaborate:  Metodologia și a ghidurile privind evaluarea externă a calității în învățământul superior din România Această metodologie vizează evaluarea programelor de studii universitare în vederea autorizării, acreditării sau evaluării periodice a programelor acreditate, evaluarea domeniilor de studii universitare de master, evaluarea școlilor doctorale, precum și evaluarea externă la nivel instituțional în vederea acreditării sau evaluării periodice.  Met