Raport privind starea învățământului superior din România 2018

odologia de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și a ierarhizării programelor de studii Au avut loc 5 evenimente de informare și consultare publică în centre universitare, precum: București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, în vederea supunerii spre dezbatere publică a unei propuneri de Metodologie de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și a ierarhizării programelor de studii, dar și consultări online cu reprezentanți ai tuturor actorilor implicați. Pentru elaborarea acestor metodologii, au fost subcontractați , de către ARACIS, experți ai Băncii Mondiale și au fost selectați, printr -o procedură publică, transparentă, experți din mediul academic care au contribuit la analiza versiunilor preliminare ale celor două metodologii. Tot în cadrul acestor întâlniri, au fost elaborate două seturi de indicatori agregați/compoziți utilizați în clasificarea universităților și a ierarhizării programelor de studii. În etapa următoare, se va urmări 29 derularea unui proces de pilotare a metodologiilor, iar ulterior în baza concluziilor desprinse, precum și a observațiilor actorilor relevanți, vor fi elaborate versi unile finale. Metodologia de finanțare pentru anul 2018 a menținut aplicarea, pentru tot mecanismul de finanțare suplimentară, a indicatorilor de calitate care urmăresc: evaluarea procesului didactic și a resursei umane (din punct de vedere al calității acesteia, impactului activității științifice/creației artistice și al performanței activității științifice/creației artistice); măsurile privind internaționalizarea învățământului și serviciile pentru studenți. Metodologia de repartizare pe universităţi a finanţării suplimentare are în vedere stimularea excelenţei instituţiilor şi a programelor de studii, cu efecte directe asupra creşterii competitivităţii universităţilor româneşti. În anul universitar 2017-2018, s-a continuat implementarea finanțării studiilor universitare de doctorat, pe bază de granturi dimensionate utilizând standarde de cost specifice domeniilor de studii și a crescut cuantumul finanțării per student doctorand. De asemenea, CNFIS a propus alocarea de fonduri suplimentare pentru finanțarea complementară a cercetării științifice din universități. În ceea ce privește prezența instituțiilor de învățământ superior din România în clasamentele internaționale, Shanghai Ranking's (Global Ranking of Academic Subjects 2018) include în primele 1.000 de poziții, Universitatea Babeș-Bolyai (intervalul 601-700) și Universitatea din București (intervalul 801-900). La nivelul clasificării pe domenii de studii, în primele 200 de poziții ale acestui clasament, se regăsesc Universitatea Politehnica din București (intervalul 151-200 pentru domeniul Inginerie – Automatizare&Control) și Universitatea Babeș-Bolyai (intervalul 151-200 pentru domeniul Științe Sociale – Administrație Publică). Tot în clasamentul realizat pe domenii de studii, în primele 500 de poziții se regăsesc 11 instituții de învățământ superior din România : Universitatea Politehnica din București (domeniile Inginerie – Automatizare&Control, Inginerie Chimică, Inginerie Electrică&Electronică, Energetică și Științe Naturale – Matematică, Fizică), Universitatea Babeș-Bolyai (domeniile Inginerie – Inginerie Chimică, Științe Naturale – Științele Pământului, Matematică, Fizică și Științe Sociale – Administrație Publică), Academia de Studii Economice din București (domeniul Științe Sociale – Economie, Management), Universitatea din București (domeniile Inginerie – Inginerie Chimică, Științe Naturale – Matematică), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (domeniile Inginerie – Inginerie Chimică, Știința Materialelor și Științe Naturale – Matematică), Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila (domeniile Inginerie – Inginerie Chimică și Științe Medicale – Medicină Clinică), Universitatea de Vest din Timișoara (domeniul Științe Naturale – Fizică), Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, Universitatea Politehnica din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara (toate aceste 4 universități fiind, de asemenea, prezente în top 500 în domeniul Inginerie – Inginerie Chimică)3. 3 Sursa: ShanghaiRanking’s Academic Ranking of World Universities 2018 (http://www.shanghairanking.com/index.html) 30  3. Corelarea programelor de studii universitare cu nevoile pieței muncii Ministerul Educației Naționale urmărește consolidarea instrumentelor de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de învăţământ superior pe piaţa muncii, care să faciliteze schimbul de informații și analiza corelării ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii. În ceea ce privește susținerea universităților pentru implementarea de acțiuni în vederea corelării ofertei educaționale cu cererea pieței muncii, se continuă menținerea funcționalității platformei informatice SAPM, care facilitează accesul universităţilor și instituțiilor centrale la instrumentele de monitorizare necesare pentru dezvoltarea și implementarea de studii de cerce tare, instituționale și naționale, privind percepția studenților și absolvenților legată de procesul educațional și corelarea acestuia cu parcursul profesional. Totodată, a fost menținută linia de finanțare de proiecte din Fondul de Dezvoltare Instituțională, care a avut ca scop sprijinirea universităților românești în dezvoltarea și realizarea activităților de internaționalizare, în special a propriilor strategii instituționale. Alocarea în cadrul Fondului pentru dezvoltare instituțională (FDI) a unui domeniu strategic dedicat creşterii echităţii sociale și corelării ofertei educaț ionale cu cererea pietei muncii, s-a concretizat prin depunerea a 42 de proiecte de către instituțiile de învățământ superior, cu finanțare de la bugetul MEN. Dintre acestea au fost propuse spre finanțare 33 de proiecte, cu o sumă totală de 8, 216 mil. de lei. S-a continuat susținerea universităților pentru implementarea de acțiuni în vederea susținerii activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS). Alocarea, în cadrul FDI, a unui domeniu strategic dedicat înființarii și susținerii activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS), Domeniul 4, s-a concretizat prin depunerea a 36 de proiecte de către instituțiile de învățământ superior, finanțate de la bugetul MEN. Au fost propuse spre finanțare 28 de proiecte, cu o sumă totală de 3,049 de mil. de lei. Între obiectivele și acțiunile care au fost urmărite prin implementarea proiectetor finanțate din FDI pentru domeniul 4, s-au numărat și cele care vizează: organizarea de intership-uri și training-uri la companii de suces, organizarea de conferințe și ateliere de lucru realizate cu antreprenori de succes, facilitarea contactului cu potențiali investitori. În cadrul proiectului național SIPOCA 3 „ Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Educației Naționale de a elabora politici bazate pe evidențe, pen tru îmbunătățirea ofertelor educaționale ale instituțiilor de învățământ superior, precum și o mai bună corelare a acestora cu nevoile pieței muncii ”, au fost realizate propuneri și recomandări care urmăresc îmbunătățirea procesului decizional la nivelul Ministerului Educației Naționale prin: formularea de analize și prognoze și crearea unui mecanism permanent de consultare MEN-universități-angajatori; dezvoltarea unor instrumente și metodologii privind învățarea aplicată; dezvoltarea capacității sistemului privind consilierea și orientarea profesională. A fost elaborat un Studiu de impact al strategiilor și al diferitelor intervenții dezvoltate pentru sistemul de învățământ superior, asupra ofertelor educaționale ale univ ersităților și asupra angajatorilor. Acesta prezintă o analiză pe regiuni de dezvoltare privind dezvoltarea economică, nivelul de angajare și domeniile solicitate. În cadrul studiului, au fost formulate propuneri și recomandări de instrumente standardizate pentru evaluarea impactului intervențiilor din sistemul 31 educațional. De asemenea, s-a realizat Analiza pe regiuni de dezvoltare privind eficienţa şi eficacitatea instituţiilor de învăţământ superior din perspectiva de a elabora prognoze și s-au finalizat două ghiduri de bune practici. Centrele specializate ale instituțiilor de învățământ superior de stat au analizat rezultatele și relevanța activităților de consiliere și orientare profesională, cu referire la dezvoltarea competențelor, pe domenii de specializare, pentru universitățile relevante domeniului. 4. Internaționalizarea învățământului superior În 2018, studenții străini reprezentau 5,4% din totalul studenților înscriși în universitățile de stat (7.759 de studenți din UE și SEE și 21.085 de studenți din țări non-UE). Aceștia proveneau din 125 de țări (28 de țări UE/SEE și 97 de țări non -UE) și m ajoritatea erau înscriși în programe de licență. Programele de studii în limba franceză au cea mai mare pondere de studenți străini (65% față de 29% pentru programele de studii în limba engleză), iar peste jumătate dintre studenții din țări non- UE provin din Republica Moldova. Majoritatea dintre studenții non-UE provin din 17 țări (altele decât Republica Moldova), peste 40% fiind din Orientul Mijlociu (Israel, Siria, Irak, Iordania, Liban, Palestina și Iran). Peste o treime dintre studenții non-UE studiază în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie. Aceste domenii sunt accesate, în principal, de studenți din: Israel, Republica Moldova, Tunisia, Siria, Maroc, Liban, Albania, Iordania și Iran. Exceptând studenții din Republica Moldova, proporția studenților non -UE care studiază în domeniile medicale este în continuă creștere. Aproape o treime dintre studenții UE provin din Franța, iar aproape trei sferturi dintre studenții cu cetățenie UE și SEE studiază în domenii medicale. 4 În anul universitar 2017-2018, au fost semnate un număr de 5 documente bilaterale cu următoarele state: Turkmenistan (un program interministerial), Slovacia (un document interdepartamental), Armenia (un document interministerial), Polonia (un document interguvernamental) și Turcia (un memorandum de înțelegere cu Consiliul pentru Învățământ Superior din Turcia). În aceeași perioadă (201 7-2018), România a acordat un total de 422 de luni-bursă în cadrul programului CEEPUS, în principal către Slovacia, Serbia și Ungaria, (Fig.6) și a primit 561 de luni- bursă, în principal din partea Ungariei, Austriei și Slovaciei (Fig. 7). 4 Policy Brief – Internaționalizarea Învățământului Superior, Analiza datelor statistice privind internaționalizarea educației în instituțiile de învățământ superior de stat din România -2017, UEFISCDI, Centrul de Politici Publice 32  Fig. 6. Numărul total de luni-bursă acordate în cadrul programului CEEPUS România Incoming, 2017-2018 Total : 422 Czech Republic Poland 52 46 Bulgaria 27 Hungary 62 Moldova 24 Austria 18 Croatia 12 Serbia 75 Bosnia and Herzegovina 11 Slovenia 10 Slovakia 81 Macedonia 4 Fig. 7. Numărul total de luni-bursă primite în cadrul programului CEEPUS România Outgoing, 2017-2018 Total : 561 Poland 93 Czech Republic 54 Slovakia 95 Bulgaria 24 Moldova 24 Slovenia 19 Serbia 12 Austria 102 Croatia 10 Bosnia and Herzegovina 2 Macedonia 1 Hungary 124 Montenegro 1 33  În perioada iunie – august 2018, un număr de 70 de cetățeni străini au participat la Cursurile de vară de limbă și civilizație română, organizate de Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din Craiova și Universitatea „Ovidius” din Constanța, în baza documentelor bilaterale cu 14 state (Bulgaria, Cehia, China, Croația, Grecia, Italia, Federația Rusă, Portugalia, Polonia, R. Moldova, Slovacia, Spania, Turcia și Vietnam). (Fig. 8) Fig. 8. Repartizarea bursierilor la cursurile de vară de Limbă Română-2017 În anul universitar 2017-2018, un număr de 14.670 de cetățeni străini au fost înscriși la studii universitare pe cont propriu valutar, conform datelor statistice generate de platforma ANS (iunie 2018) (Fig. 9.). Fig. 9. Studenți care au studiat pe cont propriu valutar în România în anul universitar 2017-2018 Nr. total de studenti 14670 7000 6126 6000 5000 4000 3067 3000 2015 2000 1302 1114 1046 1000 0 Israel Franta Tunisia Maroc Germania Alte state 34  În anul universitar 2017-2018 un număr de 4131 de etnici români au beneficiat de burse în România, conform datelor statistice generate de platforma ANS. Fig. 10. Situația etnicilor româ ni beneficiari de burse în România în anul universitar 2017-2018 Total 2500 2203 2000 1500 1262 1000 396 Total 500 4 103 6 32 5 15 100 5 0 master master master rezidentiat rezidentiat licenta licenta licenta doctorat doctorat doctorat diaspora Moldova regiuni istorice Conform datelor statistice generate de platforma ANS (iunie 2018). În cadrul Programului Erasmus+, bugetul alocat învățământului superior din România pentru mobilități de studenți și cadre universitare, dar și pentru proiecte de parteneriat strategic a fost de 32, 234 de mil. de euro (pentru anul 2017) și de 37,02 mil. de euro (pentru anul 2018). În anul 2017, au participat, în total, 72 de universități cu un număr de 8.446 de studenți români, iar în anul 2018 au participat 9.500 de studenți români, beneficiari de mobilități outgoing de studiu sau stagii de practică în străinătate, în țările Programului. Numărul de cadre universitare din România care a beneficiat de mobilități de predare sau formare în țările Programului a fost de 3 .716 persoane în 2017 și 4.200 de persoane în 2018. Rata generală de absorbție a fondu rilor Erasmus+ a fost de 98,8%. De asemenea, aceste mobilități s -au desfășurat și prin alte programe din afara programului Erasmus+. Astfel, în cadrul acțiunii “International credit mobility”, 4 .200 de studenți și cadre universitare, atât incoming, cât și outgoing au beneficiat de mobilități în cadrul cooperării cu țări din afara Programului Erasmus+. În privința parteneriatelor strategice, în 2017 și 2018, s-au finanțat 14 proiecte coordonate de universități din România. În plus,