Raport privind starea învățământului superior din România 2018

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului superior din România 2017 - 2018 1 CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………3 CAPITOLUL I. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază………………………………………………………………..4 CAPITOLUL II. Acțiuni relevante și rezultate obținute în anul universitar 2017-2018………………………………………...………………………………....26 CAPITOLUL III. Priorități ale învățământului superior 2018-2019………..41 ANEXĂ……………………………………………………………………….……..45 2 INTRODUCERE Raportul asupra stării sistemului național de învățământ superior din România pentru anul universitar 2017-2018 prezintă o analiză statistică realizată pe baza unui set de indicatori de bază incluşi în Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE). SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (Eurostat, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Capitolul I prezintă situaţia înregistrată în sistemul de învăţământ universitar în anul 2017-2018, din perspectiva următoarelor dimensiuni: participarea la educaţie; rezultatele studenților; resursele umane. La calcularea valorilor indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale puse la dispoziție de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). În cazul indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2017-2018. Pentru indicatorii care utilizează informaţii culese la final de an universitar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2016 -2017. Pentru analizele comparative la nivel european au fost utilizate baze de date și rapoarte ale EUROSTAT, OECD şi Banca Mondială. Capitolul II prezintă acțiuni le relevante desfășurate în anul universitar 2017-2018, subsumate unui număr de nouă obiective generale și rezultatele obținute. Capitolul III prezintă prioritățile sistemului de învățământ superior pentru 2018-2019. 3 CAPITOLUL I. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază 1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2017/2018, sistemul național de învățământ superior cuprindea 93 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 508 facultăți. Învățământul de stat reprezintă 59% dintre instituțiile de învățământ superior și 73% din totalul facultăților. Distribuția instituțiilor de învățământ superior pe forme de proprietate evidențiază următoarele date pentru anul universitar 2017/2018: 551 de instituții de învățământ superior de stat și 38 de instituții de învățământ superior particulare (acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu), cu 372 de facultăți de stat și 136 facultăți de particulare.2 Ponderea cea mai ridicată a instituțiilor de învățământ superior și a studenților este prezentă în M unicipiul București, care cuprinde peste un sfert (28,5%) dintre facultăți și aproape o treime (31,4%) dintre stude nți. Tabel 1. Rețeaua sistemului național de învățământ superior 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Nr. instituții de învățământ superior (acreditate 108 107 103 101 98 96 93 și autorizate provizoriu), din care: - proprietate de stat 56 55 55 55 55 55 55 - proprietate particulară 52 52 48 46 43 41 38* Nr. facultăți, din care: 614 596 590 583 567 515 508 - proprietate de stat 410 405 405 403 409 372 372 - proprietate particulară 204 191 185 180 158 143 136 Sursa: 1 HG 140/2017, cu modificarile si completarile ulterioare; 2 Învățământ Superior. Raport UEFISCDI 2017 -2018. * include și instituțiile autorizate și sunt excluse cele în lichidare Numărul total de universități și facultăți înregistrează un trend descendent în perioada analizată, situație determinată, în primul rând, de scăderea numărului de universități și facultăți particulare, concomitent cu păstrarea, în aproximativ aceiași parametri, a rețelei de învățământ superior de stat. Trendul descrescător înregistrat de instituțiile de învățământ superior se corelează cu tendințele înregistrate la nivelul efectivelor de studenți . Astfel, efectivele de studenți înscriși în învățământul superior de licență au scăzut semnificativ în perioada 2011-2016 (de la 539,9 mii la 405,6 mii) și au început, ușor, să crească din 2017 (408,2 mii). Tabel 2. Numărul de studenți înscriși în învățământul superior de licență (mii) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Nr. studenți în învățământul de licență, din care: 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2 - proprietate de stat 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 352,3 - proprietate particulară 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 55,5 55,9 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012 -2018. 1 HG nr. 376/2016, cu modificările și completările ulterioare. 2 Învățământ Superior. Raport UEFISCDI 2016-2017. 4  Fig. 1. Evoluția numărului de facultăți și a numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență Nr. facultăți Nr. studenți (mii) 700 600 600 500 140,4 500 204 191 185 180 158 155 148 99,7 400 79,2 59,2 55,9 65,9 55,5 400 300 300 200 410 405 405 403 409 405 406 200 399,5 364,9 354 345,3 351,5 350,1 352,3 100 100 0 0 înv. public înv. privat înv. public înv. privat Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2018. Informațiile privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. La nivelul anului universitar 2017/2018, sistemul național de învățământ superior acoperea municipiul București și 36 de județe. Nu există instituții de învățământ superior/facultăţi în județele Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Tulcea și Vaslui. Fig. 2. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a facultăților și a studenților cuprinși în învățământul superior de licență, în anul universitar 2017/2018 Facultăți Efective de studenți Nord-Vest Nord-Vest 11,2% 16,4% 10,6% Centru 17,6% Centru 6,0% 5,4% Nord-Est 3,9% Nord-Est 5,4% 11,9% Sud-Est Sud-Est 10,9% Bucuresti- Bucuresti- Ilfov Ilfov 11,6% Sud- Sud- 28,5% 31,4% 12,6% Muntenia Muntenia Sud-Vest- Sud-Vest- 9,0% Oltenia 7,5% Oltenia Vest Vest Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2018. 5 2. Participarea la învăţământul superior 2.1. Evoluția efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior În anul universitar 2017/2018, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 538,9 mii de persoane, din care 87,4% în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat. 74,7% dintre studenții din învățământul superior de stat și 82,8% dintre studenții din învățământul superior particular urmau programe de studii universitare de licență (75,7% din total studenți erau înscriși în ciclul licență).  Context demografic În ultimii ani, se constată tendințe demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de vârstă corespunzătoare învățământului superior , înregistrându-se scăderi la majoritatea grupelor de vârstă, cu prioritate la vârstele de 21, 22, 23 și 24 de ani. Evoluția demografică reprezintă unul dintre factor ii care influențează fluctuația efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior. Tabel 3. Evoluția populației rezidente în România (mii) Vârsta 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 18 ani 221,4 223,6 220,9 213,8 213,0 215,6 215,7 19 ani 224,4 221,4 221,5 219,9 213,1 211,7 214,0 20 ani 229,1 224,7 219,1 220,3 218,5 210,3 208,6 21 ani 261,7 239,3 222,4 217,8 218,4 214,9 205,8 22 ani 287,6 269,4 237,3 221,2 215,5 214,6 210,2 23 ani 291,7 288,6 267,5 235,9 218,5 211,5 209,9 24 ani 290,8 290,2 287,0 265,8 232,2 213,9 206,1 25-29 ani 1306,9 1326,6 1368,6 1399,2 1388,9 1320,4 1248,7 30-34 ani 1522,8 1485,7 1424,7 1367,7 1325,4 1299,3 1303,8 35+ 11659,3 11676,6 11751,9 11810,1 11853,3 11880,0 11880,0 Sursa: Baza de date privind populația rezidentă din România la data de 1 iulie, INS, 2011 -2017.  Context educațional În anul universitar 2017/2018, în instituțiile de învățământ superior din România erau înmatriculate 538,9 mii de persoane, cu aproximativ 7 mii de persoane mai mult decât în anul universitar precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2017/2018, 75,75% urmau programe de studii universitare de licență, 19,74% – programe de studii universitare de masterat, 3,66% – programe de studii universitare de doctorat, iar 0,85% – programe de studii postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare). 6 Tabel 4 Numărul persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii (mii) Programe de studii Ponderea Total Licență Masterat Doctorat Programe studenților postuniversitare din licență Anul universitar 2013/2014 Total 578.725 433.234 114.254 20.011 11.226 74,9% De stat 485.168 353.988 101.175 19.792 10.213 73,0% Particular 93.557 79.246 13.079 219 1.013 84,7% Anul universitar 2014/2015 Total 541.653 411.229 107.092 18.777 4.555 75,9% De stat 464.149 345.336 95.860 18.513 4.440 74,4% particular 77.504 65.893 11.232 264 115 85,0% Anul universitar 2015/2016 Total 535.218 410.697 104.739 17.156 2.626 76,7% De stat 465.012 351.450 94.129 16.971 2.462 75,6% Particular 70.206 59.247 10.610 185 164 84,4% Anul universitar 2016/2017 Total 531.586 405.638 103.827 19.154 2.967 76,3% De stat 464.642 350.149 92.838 18.885 2.770 75,4% Particular 66.944 55.489 10.989 269 197 82,9% Anul universitar 2017/2018 Total 538.871 408.179 106.358 19.753 4.581 75,7% De stat 471.376 352.299 95.436 19.563 4.078 74,7% Particular 67.495 55.880 10.922 190 503 82,8% Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2014-2018. Evoluțiile efectivelor de studenți au fost diferite în învățământul de stat și în cel particular. Astfel, în perioada 2013-2016, a crescut ponderea studenților înscriși la nivelul de licență în învățământul de stat și s-a redus în cel particular. La programele de masterat și doctorat, modificările sunt nesemnificative. La nivelul programelor postuniversitare, a crescut ponderea cursanților din învățământul de stat și s-a redus în cel particular. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în 2017/2018, 87,4% urmau programe de studii în instituții de stat ș i 12,6% în învățământul particular. Reducerea numărului de înmatriculări este vizibilă atât în instituțiile de învățământ superior particulare (de la 93,6 mii în 2013 la 67,5 mii în 2017), cât și în cele de stat (de la 485,2 mii în 2013 la 471,4 mii în 2017). 7  Fig. 3. Distribuţia persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii și pe forme de proprietate, în anul universitar 2017/2018 (%) 100% 1,0 13,7 10,3 11,0 90% 80% 70% 60% 50% 99,0 86,3 89,7 89,0 40% 30% 20% 10% 0%