Raport de activitate_SRI_2012.pdf

ilaterală a presupus derularea unor operaţiuni complexe şi sensibile, fiind caracterizată de fluxuri intense de informaţii, precum şi de transferuri de expertiză şi oferirea de programe de instruire, atât dinspre, cât şi către SRI. În cadrul relaţionării în format NATO şi UE, SRI şi-a consolidat statutul de furnizor important de informaţii substanţiale, pentru susţinerea intereselor României în problematicile cu relevanţă majoră. În paralel cu transmiterea de informaţii relevante către structurile NATO şi UE cu atribuţii pe linie de intelligence, Serviciul a adoptat o atitudine pro-activă în promovarea pe agenda acestora a unor subiecte de interes pentru România (cyber, securitate energetică etc.). Totodată, SRI a vizat constant şi procesul invers, de valorificare la nivelul instituţiei a expertizei rezultate în urma participării la activităţile desfăşurate în format NATO şi UE, dar şi în procesul de informare a beneficiarilor legali la nivel naţional. ■ La sfârşitul anului 2012, Serviciul avea relaţii de cooperare, având diverse grade de intensitate, cu: – 92 servicii de informaţii şi securitate din 64 de ţări; – 29 structuri de aplicare a legii cu atribuţii corespondente celor ale SRI; – 7 organisme cu atribuţii de coordonare şi control. Totodată, SRI: – este membru în 6 formate de cooperare multilaterală inter-servicii; – colaborează cu diverse alte structuri având atribuţii pe linie de securitate din cadrul unor organizaţii şi organisme internaţionale (OSCE, ONU, Interpol etc.), respectiv cu diverse entităţi/iniţiative de cooperare europene sau internaţionale (Grupul de Lucru al Centrului Internaţional de Date despre Bombe – IBDCWG, Iniţiativa Globală pentru Combaterea Terorismului Nuclear – GICNT, Asociaţia Internaţională a Pirotehnicienilor şi Investigatorilor Post-explozie – IABTI, Iniţiativa de Securitate în domeniul Proliferării – PSI, Aranjamentul de la Wassenaar etc.). Abordarea sistematică a cooperării externe, precum şi evoluţia riscurilor de securitate cu un pronunţat caracter trans-regional şi trans-sectorial au impus şi dezvoltarea de noi relaţii parteneriale. Astfel, SRI a iniţiat, în 2012, în baza aprobării CSAT, cooperarea cu un serviciu de informaţii din Orientul Mijlociu şi cu Agenţia Naţională de Securitate a Sistemelor Informatice – ANSSI, autoritatea naţională franceză în domeniul securităţii cibernetice. ■ În intervalul de referinţă, volumul total al mesajelor parteneriale vehiculate la nivelul SRI a cunoscut o creştere de aproximativ 20%. Numărul contactelor realizate la nivel de conducere şi al activităţilor de cooperare internaţională la nivel de experţi s-a situat la un nivel similar cu cel din anul 2011. De remarcat că toate aceste activităţi au fost realizate cu cheltuieli mai reduse raportat la intervalele anterioare, în condiţiile în care restricţiile bugetare au impus diminuarea fondurilor alocate activităţii de cooperare internaţională a SRI. În acest context, la nivelul instituţiei a fost implementat un proces de prioritizare a activităţilor, reuşindu-se identificarea de soluţii pentru onorarea angajamentelor asumate pe relaţia cu partenerii externi. 24/40  2.1. Cooperarea bilaterală ■ SRI a continuat dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu servicii din spaţiul european şi euro-atlantic. Volumul, diversitatea şi, mai ales, rezultatele valoroase obţinute în plan operaţional, ca urmare a activităţilor derulate pe relaţia cu unii parteneri externi – precum cei americani, britanici, francezi şi germani – au reconfirmat statutul relaţionării privilegiate a SRI cu aceştia. Totodată, ca o evoluţie semnificativă în raport cu perioada anterioară, pe parcursul anului 2012 s-au înregistrat progrese importante în demersul de asigurare a unui cadru juridic şi operaţional în ceea ce priveşte conlucrarea în baza unor interese comune cu serviciile omoloage din statele vecine (îndeosebi în vederea contracarării ameninţărilor circumscrise criminalităţii organizate transfrontaliere – migraţie ilegală, trafic de ţigarete, de droguri, contrabandă, declarare fictivă de achiziţii intracomunitare etc.). Au fost semnate, astfel, acorduri referitoare la mecanisme de cooperare în zona de frontieră şi au avut loc noi aplicaţii comune, menite să asigure starea de interoperabilitate între structurile specializate. ■ În paralel, menţionăm preocuparea acordată intensificării raporturilor de colaborare cu serviciile din zona extinsă a Mării Negre sau din alte spaţii de interes strategic pentru România sau generatoare de riscuri de securitate (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Asia Centrală şi Orientală etc.). Pe fondul evoluţiilor subsumate Primăverii arabe, cooperările cu partenerii din acest areal au vizat prioritar prevenirea apariţiei unor riscuri şi ameninţări (cu origini din zona MENA) la adresa securităţii naţionale a României. 2.2. Cooperarea multilaterală ■ Similar perioadei anterioare, s-a menţinut tendinţa ascendentă privind implicarea activă a SRI în activităţile de relaţionare cu organismele specializate ale NATO, vizând: – asigurarea unui flux constant şi substanţial de contribuţii la evaluările pe problematica de securitate realizate de structurile de intelligence de la nivel NATO; – promovarea intereselor naţionale la nivel aliat, în contextul participării la un număr semnificativ de activităţi în format NATO. SRI a continuat să susţină demersurile României pe linia consolidării rolului NATO în asigurarea securităţii cibernetice. Totodată, Serviciul a contribuit substanţial, şi în cursul anului 2012, la: – menţinerea României ca principal furnizor în materia informaţiilor la NATO, evaluările furnizate de SRI fiind deosebit de apreciate de beneficiarii acestora; – consolidarea dimensiunii OSINT în cadrul Alianţei. Suplimentar, pe parcursul anului 2012, SRI a asigurat suportul necesar (inclusiv financiar) pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin instituţiei noastre la construirea noului sediu al NATO de la Bruxelles. În plan naţional, Serviciul a participat activ, în conformitate cu atribuţiile legale, la activităţile conexe relaţionării ţării noastre în format NATO, cum ar fi cele destinate găzduirii, de către România, a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA. ■ În format UE, creşterea consistenţei contribuţiilor SRI la iniţiativele comunitare şi la 25/40 solicitările de informaţii ale structurilor europene cu atribuţii în domeniul securităţii a permis: – promovarea, la nivelul Uniunii, a intereselor României în problematica afacerilor europene. SRI a participat activ la consultările inter-instituţionale pe teme aflate pe agenda UE şi care intră în aria sa de responsabilitate, contribuind la elaborarea mandatelor naţionale pentru discuţiile din grupurile de lucru ale Consiliului UE subsumate problematicii de securitate (TWP, CATS, COSI etc.), din COREPER II şi Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne. De altfel, Serviciul, împreună cu MAI, reprezintă ţara noastră în TWP. De asemenea, a elaborat puncte de vedere referitoare la iniţiativele şi proiectele dezbătute în cadrul Consiliului UE, Comisiei Europene şi, respectiv, promovate de state membre UE, furnizând, totodată, răspunsuri la solicitări formulate de instituţiile naţionale, pe diverse subiecte dezbătute în format comunitar. O mare parte dintre elementele de poziţie remise de Serviciu s-au reflectat în documentele finale comunitare, consonant cu interesele naţionale; – sprijinirea procesului decizional al UE, prin remiterea unui număr sporit de contribuţii strategice, ceea ce a condus la consolidarea profilului Serviciului la nivel comunitar; – intensificarea colaborării cu EUROPOL în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. Relaţionarea cu agenţia europeană se înscrie pe un trend ascendent, prin: – furnizarea de răspunsuri la solicitările Europol care au vizat problematica teroristă; – transmiterea contribuţiei naţionale la elaborarea documentelor evaluative ale Agenţiei, în principal cu privire la ameninţarea teroristă la adresa Europei (TE-SAT); – participarea (cu experţi, cât şi prin remiterea de contribuţii constante) şi coordonarea, la nivel naţional, a consultărilor inter-instituţionale destinate implicării României în iniţiativele Agenţiei subsumate problematicii de prevenire şi combatere a terorismului; – susţinerea activităţilor derulate la nivel comunitar în problematica securităţii cibernetice, în calitate de autoritate naţională în domeniul cyber-intelligence. SRI a asigurat asocierea României ca partener în proiectul european Clean IT, context în care a organizat un seminar – cu componentă internaţională – care a reunit, pentru prima dată, atât autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, respectiv cyber, cât şi furnizori privaţi din domeniul societăţii informaţionale din România. În plus, Serviciul a participat, cu contribuţii strategice, la activităţi preliminare procesului de elaborare, la nivel comunitar, a proiectului Strategiei Europene de Securitate Cibernetică şi a devenit beneficiar al alertelor cibernetice transmise statelor membre de Consiliul UE. Pe de altă parte, pe fondul racordării la demersurile naţionale de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene de către România, SRI: – a obţinut, împreună cu alte instituţii naţionale, finanţare pentru trei proiecte; – a devenit parte – în calitate de partener asociat sau co-beneficiar – în cadrul a nouă proiecte transnaţionale realizate cu fonduri europene. ■ În cadrul formatelor de cooperare multilaterală inter-servicii, o implicare consistentă s-a realizat în cadrul Grupului pentru Combaterea Terorismului (CTG), având în vedere că, în anul 2012, SRI: – a participat activ la iniţiativele şi proiectele relevante derulate sub egida CTG, ceea ce a contribuit la o mai bună cunoaştere a problematicii teroriste şi, implicit, la adaptarea capacităţii de acţiune la noile forme de manifestare a terorismului; 26/40  – a organizat, pentru prima dată, un seminar CTG (vizând schimbul de bune practici în gestionarea unor riscuri teroriste), care a fost receptat pozitiv. Date fiind rezultatele obţinute, s-a decis ca seminarul să fie organizat în continuare de SRI. ■ Alte formate de cooperare multilaterală În cadrul Conferinţei Central - Europene (MEC), SRI a continuat să aibă o prezenţă activă, prin organizarea primei ediţii a unui seminar vizând securitatea cibernetică, respectiv coordonarea unor secţiuni a manualului destinat diseminării bunelor practici în domeniul analizei în cadrul MEC. În formatul oferit de Conferinţa Serviciilor din Sud-Estul Europei (SEEIC), Serviciul, în cooperare cu SIE, a contribuit la identificarea unor măsuri menite să reformeze activitatea Conferinţei, în sensul alinierii preocupărilor sale la provocările actuale de securitate şi la standardele de cooperare ale altor formule multilaterale similare. CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI V.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ La nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, coordonatorul strategic al activităţilor derulate în domeniul securităţii naţionale, au fost adoptate, în anul 2012 – şi remise ulterior SRI – 20 hotărâri a căror implementare impunea contribuţia directă a Serviciului, potrivit competenţelor conferite prin lege. De altfel, necesitatea adoptării unora dintre acestea a fost fundamentată şi susţinută de SRI, în baza propriilor evaluări asupra evoluţiilor în diverse domenii de securitate, în special cele gestionate în calitate de autoritate naţională. • Hotărârile CSAT în implementarea cărora au revenit responsabilităţi SRI s-au referit, printre altele, la: – măsuri menite să asigure organizarea şi realizarea în mod unitar a activităţilor derulate la nivelul Sistemului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT) şi, implicit, eficientizarea colaborării între instituţiile cu responsabilităţi. Hotărârea CSAT a fost adoptată în contextul analizării raportului SRI privind activitatea SNPCT, derulată prin Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă în anul 2011; – unele măsuri necesare întăririi capacităţii operaţionale (investigative) a instituţiilor care fac parte din SNPCT. Necesitatea unui astfel de act normativ a reieşit în contextul prezentării cu operativitate, de către SRI, a potenţialelor implicaţii generate de atentatul terorist de la Burgas din Bulgaria (18 iulie 2012), hotărârea CSAT fiind menită să asigure creşterea capacităţii de reacţie la nivel naţional în cazul unor ameninţări teroriste; – măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional; – accelerarea procesului (iniţiat încă din 2010) de dezvoltare şi operaţionalizare a Sistemului Informatic Integrat, menit să faciliteze, prin integrarea bazelor de date, schimbul de date între autorităţile participante. • Totodată, CSAT: – a analizat şi aprobat (în primul trimestru al anului 2012) activitatea desfăşurată de SRI, în anul 2011, pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă; 27/40  – a analizat şi aprobat nomenclatorul şi nivelurile cantitative maxime de constituire a rezervelor proprii pentru SRI (în al II-lea trimestru al anului 2012); – a aprobat iniţierea de către SRI a relaţiilor de cooperare cu instituţii şi structuri cu atribuţii similare din alte state. ■ Subsumat efortului conjugat al instituţiilor din sistemul naţional de securitate de fundamentare a procesului decizional la nivel strategic, SRI a transmis CSAT, în anul 2012, 16 documente de informare (dintre care 10 erau prevăzute a fi prezentate de Serviciu în Programul de activitate al acestui for pentru respectivul an, iar 6 au fost remise suplimentar, necesitatea înaintării acestora fiind dată de evoluţiile mediului de securitate, dar şi de cele intervenite la nivel instituţional). Documentele din această categorie prezentate de SRI au vizat, printre altele: – evoluţii şi tendinţe ale practicilor evazioniste derulate de reţele de crimă organizată; – propuneri de îmbunătăţire a metodologiei privind organizarea şi executarea intervenţiei contrateroriste. Totodată, au fost formulate şi trimise 18 răspunsuri la solicitări punctuale ale Secretariatului CSAT, adresate Serviciului în conformitate cu atribuţiile ce îi revin şi expertiza deţinută pe domeniile de securitate aflate în responsabilitate. Dintre acestea sunt de menţionat răspunsurile la cererile remise în contextul procedurii instituite pentru aplicarea de către CSAT a prevederilor Legii nr.149/2011 pentru aprobarea OUG nr.75/2010 pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei nr.21/1996. Solicitările au vizat potenţialele riscuri la adresa securităţii naţionale generate de unele operaţiuni de fuziune, achiziţionare de participaţii sau preluare de drepturi şi obligaţii la firme autohtone (de către entităţi româneşti sau străine). ■ În conformitate cu dispoziţiile CSAT de fundamentare a unor analize integrate pe subiecte de interes strategic, prin punerea în comun a elementelor de cunoaştere şi expertiză, SRI a contribuit la elaborarea unor documente ce au fost prezentate în acest for de alte instituţii. În conformitate cu atribuţiile legale, SRI şi-a adus aportul la fundamentarea unor documente referitoare la: – evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale, prognozate pentru anul 2013 (document integrat de Oficiul pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii şi prezentat în CSAT de consilierul prezidenţial pentru securitate naţională – estimare menită să fundamenteze Planul Naţional de Priorităţi Informative pentru 2013); – evaluarea (trimestrială) a activităţilor desfăşurate sub coordonarea grupului de lucru inter- instituţional (constituit în anul 2010) dedicat prevenirii şi contracarării evaziunii fiscale de mare amploare sau generalizate. V.2. Controlul democratic 2.1. Controlul parlamentar ■ În cadrul activităţilor subsumate controlului parlamentar exercitat asupra activităţii Serviciului, în anul 2012 au fost transmise Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, 51 documente (informări, rapoarte, puncte de vedere ş.a.). Dintre acestea, 25 au constituit răspunsuri la solicitări punctuale ale Comisiei pe tematici diverse. 28/40  Dintre documentele trimise ca răspuns la solicitări (remise inclusiv în sprijinul unor comisii parlamentare constituite ad-hoc) se evidenţiază: – rapoartele privind activitatea desfăşurată de unităţile centrale şi teritoriale supuse controlului parlamentar în semestrul I/2012; – răspunsul la un memoriu adresat de un parlamentar privind legalitatea realizării unor interceptări telefonice; – răspunsuri la o serie de memorii adresate Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor de către Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate,