Raport de activitate_SRI_2012.pdf

hnice la diferite obiective (ambasade, reşedinţe ale unor diplomaţi, AIHCB) vizând obiecte suspecte de a conţine DEI, control tehnic antiterorist la aeronave (ca urmare a unor ameninţări cu bombă) ori chiar investigarea unui plic suspect de a conţine agenţi 4 CBRN ; – 599 de misiuni de permanenţă pentru intervenţie pirotehnică la AIHCB şi AIBBAV (din care 35 cu ocazia desfăşurării unor activităţi la care au participat înalţi demnitari); – 142 de misiuni de control tehnic antiterorist la obiective unde s-au desfăşurat activităţi cu participarea unor oficiali/personalităţi (în principal la solicitări ale SPP) etc.; – operaţionalizarea detaşamentului Însoţitorilor Înarmaţi la Bordul Aeronavelor (IIBA), fiind implementate astfel prevederile Tratatului Prϋmşi ale Deciziei 2008/615/JAI. În acest sens: – au fost întocmite Harta de risc terorist în subdomeniul de referinţă, pentru prioritizarea dispunerii însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor; 3 Critical Parts of Security Restricted Area. 4 Chemical, Biological, Radiological, Nuclear. 18/40  – au fost încheiate protocoale de cooperare cu structuri partenere privind modul de gestionare a armamentului utilizat de IIBA; – au fost derulate demersuri inter-instituţionale (SRI – MTI – CN TAROM SA) în vederea modificării/completării Programului Naţional de Securitate Aeronautică (aprobat la sfârşitul anului 2012); – au fost finalizate, în cooperare cu MAE, demersurile pentru aprobarea de către Guvern a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind desfăşurarea ofiţerilor de securitate la bordul aeronavelor, semnat la Bucureşti, la 3 mai 2010 (HG nr.1249 din 12 decembrie 2012). III.4. Prevenirea şi combaterea ameninţărilor cibernetice Evoluţia atacurilor cibernetice din 2012 situează ameninţarea cibernetică la adresa Infrastructurilor Critice Informaţionale (ICI) ale statului român printre cele mai dinamice ameninţări actuale la adresa securităţii naţionale. În calitate de autoritate naţională în domeniul cyber-intelligence, SRI a acţionat şi a contribuit la anihilarea (la sfârşitul perioadei de referinţă) a unuia dintre cele mai puternice astfel de atacuri, ce a vizat instituţii cu atribuţii în politică externă şi securitate naţională. Aceste agresiuni evidenţiază că România este cu certitudine vizată de entităţi ostile active în mediul virtual, iar nivelul de securitate cibernetică al ICI româneşti este insuficient pentru a face faţă unor atacuri de nivel ridicat ori cu intenţii distructive. În acest context, creşterea capacităţilor de identificare şi răspuns devine imperativă. Pe de altă parte, progresele tehnologice şi tendinţele manifestate în domeniul ameninţărilor cibernetice reclamă, pe termen mediu şi lung, demersuri în plan legislativ şi normativ-procedural, dar şi eforturi destinate calificării resursei umane şi consolidării bazei materiale şi logistice din instituţiile ce gestionează ICI. ■ Demersurile constante şi aplicate întreprinse de SRI în 2012 pe dimensiunea prevenirii şi combaterii ameninţărilor cibernetice s-au finalizat printr-o serie de rezultate concrete, menite să contribuie la ameliorarea stării de securitate naţională pe această dimensiune. Relevante în acest sens sunt: – informarea promptă a instituţiilor vizate de atacuri cibernetice – ce urmăreau obţinerea accesului la reţele informatice de interes naţional, respectiv culegerea de informaţii confidenţiale – şi întreprinderea, în cooperare cu STS, SIE şi CERT-RO, a măsurilor de contracarare necesare pentru restabilirea funcţionării normale a reţelelor respective (în cazul Red October); – arestarea, ca rezultat al cooperării dintre SRI, DIICOT şi FBI, a 7 membri ai unei grupări autohtone de criminalitate informatică, responsabilă de lansarea unui număr ridicat de atacuri informatice asupra mai multor instituţii financiar-bancare din SUA, în scopul sustragerii de date bancare şi personale, provocând daune materiale estimate la aproximativ 240 milioane dolari SUA; – reţinerea a 30 de persoane afiliate unui grup infracţional organizat (cu ramificaţii în judeţele Argeş, Teleorman şi Vâlcea) specializat în fraude informatice, care a indus în eroare circa 350 de persoane din SUA, Canada şi Marea Britanie, provocând daune de peste 8 milioane dolari SUA; – arestarea a 3 membri ai grupării Anonymous România care, începând cu luna ianuarie 2012, au lansat un număr ridicat de atacuri informatice asupra instituţiilor de 19/40  stat din România, fiind implicaţi inclusiv în iniţierea de agresiuni cibernetice asupra unor entităţi din SUA, Republica Cehă, Serbia, Polonia şi Brazilia sau în susţinerea atacurilor grupării Anonymous International asupra unor sisteme informatice din exteriorul României. ■ În continuarea activităţilor menţionate anterior, Serviciul a depus eforturi susţinute destinate atingerii unui nivel optim de operaţionalizare a Centrului Naţional CYBERINT, unde sunt monitorizate/colectate informaţii referitoare la evenimente/incidente ce se desfăşoară în spaţiul cibernetic, concomitent cu adoptarea promptă a măsurilor care se impun. Astfel, în scopul constituirii unui sistem de preluare şi stocare a acestor date – ce vor fi transmise de către autorităţile şi instituţiile publice conectate la Infrastructura Comună de Comunicaţii Electronice a Statului, ca suport pentru identificarea surselor unor atacuri informatice, Centrul a demarat o serie de proiecte de creştere a capacităţilor sale tehnice. Printre acestea, pot fi menţionate: crearea şi dezvoltarea unui laborator de analiză malware; realizarea hărţii surselor ameninţărilor la adresa sistemelor informatice; constituirea unei baze de date documentare în domeniul ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, precum şi al armelor şi metodelor de atac în spaţiul cibernetic. Totodată, în anul 2012, în cadrul relaţionării cu importante companii din domeniul IT&C, Centrul a reuşit majorarea numărului providerilor Internet pentru care se produc raportări zilnice. Suplimentar acestor demersuri, activitatea Centrului a vizat şi dezvoltarea de instrumente informatice destinate susţinerii activităţilor SRI pe dimensiunea operaţională pentru îndeplinirea misiunilor specifice. ■ În scopul adoptării unui cadru normativ naţional care să reglementeze modalităţile concrete şi responsabilităţile care revin autorităţilor statului în asigurarea securităţii naţionale în domeniul cibernetic, SRI a participat şi a contribuit consistent la eforturile naţionale de proiectare a unui sistem integrat, care să asigure răspunsul adecvat la ameninţările specifice mediului cibernetic. Ca rezultat al colaborării inter-instituţionale, la finalul anului 2012 s-a reuşit armonizarea proiectului unei strategii naţionale de securitate cibernetică, convenindu-se inclusiv asupra modului de cooperare în cadrul viitorului sistem naţional de securitate cibernetică (constituit din instituţii şi autorităţi cu responsabilităţi în domeniu), respectiv asupra modalităţii de coordonarea a acestuia – un rol esenţial revenindu-i SRI. Consonant demersurilor în plan intern, Serviciul a avut o contribuţie semnificativă în coordonarea eforturilor inter-instituţionale destinate elaborării contribuţiei şi poziţiei naţionale faţă de proiectul Strategiei de securitate cibernetică a UE. De asemenea, reprezentanţi ai SRI au participat la o serie de activităţi de cooperare internaţională, având drept obiectiv schimbul de bune practici şi acumularea de expertiză relevantă în domeniu. III.5. Protecţia informaţiilor clasificate ■ În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în calitate de autoritate desemnată de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, SRI a continuat să deruleze activităţi pe următoarele dimensiuni: ► coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, prin: 20/40 – acordarea de asistenţă de specialitate la solicitarea unor persoane fizice şi juridice deţinătoare de astfel de informaţii (427 de situaţii); – realizarea de activităţi de control (724) pentru verificarea modului în care deţinătorii de informaţii clasificate aplică prevederile legislaţiei în domeniu, identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor şi adoptarea măsurilor legale menite să contribuie la remedierea acestora; ► realizarea verificărilor specifice de securitate necesare: – avizării programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate care au fost întocmite (644 documente de acest gen) sau, după caz, actualizate, completate ori modificate (1.060) de entităţile deţinătoare de astfel de date aflate în sfera de competenţă a SRI. În perioada de referinţă s-a înregistrat o creştere cu 15% faţă de anul 2011 în ceea ce priveşte numărul solicitărilor de acordare a avizului de specialitate pentru programele de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate; – acordării avizelor pentru accesul unor persoane fizice la informaţii clasificate naţionale şi NATO/UE. Este de menţionat că volumul solicitărilor pe această componentă s-a situat la un nivel cu circa 43% mai mare faţă de anul precedent; – acordării avizului în vederea eliberării autorizaţiei/certificatului de securitate industrială (228 solicitări), respectiv avizării eliberării autorizaţiilor speciale pentru desfăşurarea activităţilor de aerofotografiere, filmare, scanare laser sau cartografiere în obiective şi zone de pe teritoriul naţional care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretelor de stat (6 situaţii). ■ Subsumat cooperării inter-instituţionale derulate cu autorităţile desemnate de securitate, ORNISS şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, activităţile pe linia protecţiei informaţiilor clasificate realizate de SRI s-au materializat în: – transmiterea a 3.193 de răspunsuri la solicitări (în mare parte ale MAI, dar şi ale SIE şi STS) referitoare, în principal, la persoane fizice şi juridice care au făcut obiectul verificărilor de securitate pentru avizarea accesului la informaţii secrete de stat, respectiv angajarea/derularea de relaţii contractuale în cadrul cărora sunt vehiculate astfel de date; – semnalarea unor premise de compromitere a informaţiilor clasificate proprii către celelalte autorităţi desemnate de securitate. Similar anilor anteriori, SRI a participat sau a contribuit şi la susţinerea unor acţiuni oficiale în problematica protecţiei informaţiilor clasificate sau în domenii conexe acesteia. ■ În ceea ce priveşte colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, în condiţii adecvate, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate naţionale şi NATO/UE, SRI şi-a îndeplinit în continuare atribuţiile ce îi revin în calitate de autoritate în materie. Este de menţionat că, în anul 2012, volumul de corespondenţă procesat la nivel central a scăzut cu 3,38% faţă de 2011 (2.581.272 trimiteri – plicuri, colete, mape de tranzit), în timp ce numărul beneficiarilor deserviţi a crescut cu 4,48%. La nivel teritorial, volumul de corespondenţă a fost de 7.970.793 trimiteri (cu 4,54% mai puţin faţă de 2011), în condiţiile în care numărul beneficiarilor deserviţi a scăzut cu 0,37%. Solicitările de transport urgent al corespondenţei s-au situat pe un trend ascendent 21/40  (creştere cu 40%), acestea fiind primite atât din partea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, care de regulă sunt deservite în regim de urgenţă, cât şi din partea celorlalţi beneficiari. Pe parcursul anului trecut, o atenţie deosebită a fost acordată operaţiunilor frecvente de adaptare a traseelor şi a programului de deservire – concomitent cu asigurarea funcţionării continue şi în deplină siguranţă a activităţilor specifice –, modificări determinate inclusiv de reorganizarea unor autorităţi/instituţii publice (cu schimbările de sedii aferente) sau includerea de noi agenţi economici deţinători de informaţii clasificate în sistemul de colectare, transport, distribuire şi protecţie pe teritoriul României a corespondenţei clasificate. CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ IV.1. Cooperarea inter-instituţională Colaborarea cu celelalte instituţii din sistemul naţional de securitate a reprezentat, şi în 2012, una dintre preocupările prioritare ale SRI, ca parte a efortului comun de prezervare a intereselor naţionale. Abordarea relaţiilor inter-instituţionale s-a caracterizat, similar perioadelor anterioare, prin pro-activitate şi orientarea spre valorificarea cât mai eficientă a expertizei instituţionale în domeniile în care Serviciului i-au fost încredinţate responsabilităţi de autoritate naţională sau autoritate desemnată de securitate. SRI şi-a concentrat eforturile în direcţia culegerii şi diseminării către partenerii naţionali a unor date şi informaţii relevante pe aceste zone şi, în subsidiar, pe celelalte domenii unde Serviciul este abilitat să sprijine informativ organele de aplicare a legii. SRI a acţionat consecvent pentru a asigura funcţionarea eficientă a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, dezvoltarea capabilităţilor naţionale în domeniul CYBERINT, protecţia informaţiilor clasificate şi valorificarea optimă a capacităţilor de analiză din surse deschise. Totodată, a participat activ la activităţi derulate în cadrul diverselor formate inter- instituţionale create în vederea gestionării unor probleme cu impact semnificativ asupra securităţii naţionale. ■ În scopul derulării la parametri optimi a activităţilor de cooperare, SRI a vizat permanent îmbunătăţirea cadrului de conlucrare cu celelalte instituţii şi organisme de aplicare a legii, inclusiv la nivel tehnic, participarea activă la operaţiuni comune şi asigurarea operativităţii schimburilor de informaţii. ■ S-a menţinut tendinţa instituită în anii precedenţi de sporire a gradului de participare a SRI în formatele de colaborare şi consultare inter-instituţională, fiind înregistrate progrese atât în ceea ce priveşte utilitatea şi finalitatea demersurilor, cât şi pe dimensiunea cantitativă, prin sporirea volumului de date şi informaţii care au făcut obiectul schimbului de informaţii. Acestea au reprezentat în fapt rezultatele palpabile ale gestionării pragmatice, preponderent la nivel de experţi, a problematicilor de interes comun. 22/40  În 2012, schimburile de informaţii realizate s-au cifrat la 22.642 unităţi informaţionale, în creştere cu 16,29% comparativ cu 2011. ■ Principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, SIE, MApN, SPP şi Ministerul Justiţiei. ■ În principal, au fost abordate următoarele problematici: – evaziunea fiscală (subsumat formatelor de lucru instituite la nivel naţional prin hotărâri ale CSAT); – acte de corupţie, fraude şi operaţiuni suspecte de spălare a banilor; – fapte şi activităţi asociate fenomenului terorist; – factori de risc la adresa ordinii publice şi siguranţei persoanei; – acţiuni circumscrise criminalităţii organizate; – ameninţări transfrontaliere; – securitatea obiectivelor/reprezentanţelor oficiale şi prevenirea producerii de evenimente ce ar fi putut afecta viaţa şi integritatea fizică a personalităţilor protejate; – factori de risc la adresa siguranţei în domeniul militar; – prevenirea acţiunilor care pot aduce atingere valorilor constituţionale; – activităţi ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine; – implicaţii asupra securităţii naţionale derivate din evoluţiile mediului internaţional de securitate. ■ Modalităţile prin care s-a realizat cooperarea inter-instituţională au constat în: – schimburi operative de informaţii, pe diverse problematici de interes pentru realizarea securităţii naţionale. În 2012, comparativ cu anul precedent, s-au înregistrat creşteri semnificative ale volumului schimburilor de informaţii în relaţia cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, respectiv MAI; – derularea de acţiuni şi misiuni în comun, care au impus iniţierea unor măsuri complexe la nivelul structurilor SRI; – efectuarea verificărilor specifice şi acordarea avizelor prevăzute de lege; – sesizarea şi informarea organelor legal abilitate; – asistenţă tehnico-operativă ori sprijin pentru îndeplinirea unor misiuni cu grad sporit de complexitate iniţiate de celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare şi securitate; – schimb de experienţă şi sprijin reciproc în procesul de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului. IV.2. Cooperarea externă Serviciul s-a menţinut, în 2012, la standardele înalte de performanţă consacrate în 2011, anul performanţei prin cooperare, chiar în condiţiile unor constrângeri bugetare, reuşind consolidarea acumulărilor înregistrate. Totodată, a continuat să acţioneze pentru a conferi durabilitate relaţiilor parteneriale, obţinându-se progrese notabile în ceea ce priveşte numărul şi calitatea produselor 23/40 informative şi analitice care au făcut obiectul schimburilor inter-servicii sau în plan multilateral (NATO, UE etc.). Cooperarea b