Raport de activitate_SRI_2012.pdf

a actului decizional; – reflectarea expertizei directe a SRI în anumite domenii şi/sau sporirea dimensiunii evaluative a produselor informaţionale; – creşterea gradului de valorificare a aspectelor de interes rezultate din cooperarea externă a Serviciului; – identificarea de noi potenţiali beneficiari cu competenţe legale în domenii extrem de specializate, cu rezultate în pragmatismul procesului de informare; – transmiterea unor documente complexe, cu caracter evaluativ, care au relevat – prin abordări multi-sursă şi trans-sectoriale – evoluţii semnificative ale unor ameninţări de securitate şi, mai ales, implicaţiile acestora pentru securitatea naţională a României. Astfel de informări au fost transmise inclusiv beneficiarilor din plan local, cu scopul de a le oferi o imagine completă a evoluţiilor de securitate relevante pentru aria lor de competenţă. ► În 2012, SRI a transmis factorilor de decizie din plan central 4.807 informări (cu 38,29% mai multe decât în 2011), concretizate în 2.468 documente integrate de informare. Creşterea considerabilă a numărului documentelor diseminate beneficiarilor de la nivel central s-a datorat, în principal, numeroaselor modificări operate la nivel guvernamental, care au impus o preocupare deosebită din partea Serviciului pentru asigurarea unei cunoaşteri adecvate de către noii beneficiari a evoluţiilor relevante referitoare la problematici aflate în aria de competenţă. În acest sens, s-a recurs inclusiv la revenirea în informare. Dincolo de această abordare, creşterea gradului de complexitate şi integrare a documentelor de informare, prin concentrarea pe problemele majore de securitate, s-a menţinut ca o direcţie prioritară în realizarea produselor informaţionale ale Serviciului. ■ Principalele problematici de securitate naţională au fost reflectate în documentele de informare, din punct de vedere cantitativ, după cum urmează: – securitate economică – 44,08%; – apărarea valorilor constituţionale – 24,27%; – promovarea unor obiective de politică externă a României – 21,76%; 13/40 – vulnerabilităţi/riscuri de natură teroristă şi asociate manifestărilor de criminalitate organizată – 9,89%. ■ Consonant cu majorarea semnificativă a numărului de documente de informare, s-a înregistrat şi creşterea feedback-ului factorilor de decizie din plan central la analizele puse la dispoziţie de SRI (cu 110,52% – de la 513 în anul 2011, la 1.080 în 2012), ceea ce demonstrează interesul acestora pentru orientarea cât mai adecvată a activităţii specifice SRI. S-a menţinut tendinţa de creştere a ponderii reacţiilor care conţin aprecieri favorabile la adresa calităţii şi oportunităţii informărilor recepţionate de la SRI (99,06% din totalul reacţiilor, faţă de 96,3% în 2011). ■ În ceea ce priveşte categoriile de beneficiari din plan central, este de remarcat faptul că, în continuare, Guvernul şi Administraţia Prezidenţială reprezintă principalii beneficiari (66,74% – în creştere faţă de 2011 şi, respectiv, 18,45% – în scădere). Se adaugă categoria partenerilor din sistemul naţional de securitate, care au primit în total 10,19% din informările Serviciului, ca parte a efortului comun de combatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi expresie a preocupării SRI pentru consolidarea cooperării interinstituţionale. Nu în ultimul rând, o prioritate a constituit-o asigurarea informării destinate unor instituţii autonome/independente cu rol de reglementare şi control în domenii specifice/specializate (piaţa de capital, de asigurări, sectorul bancar etc.), precum şi a unor autorităţi abilitate să dispună măsuri imediate de contracarare/remediere (Curtea de Conturi, Departamentul pentru Luptă Antifraudă etc.). ► Numărul documentelor de informare remise beneficiarilor legali din plan local a înregistrat în 2012 o diminuare cu aproximativ 23% (totalizând 2.345 analize, din care 1.954 au fost adresate prefecţilor, iar 599 preşedinţilor consiliilor judeţene). Această evoluţie a fost cauzată de schimbările intervenite la nivelul conducerilor acestor instituţii, context în care informarea SRI a fost devansată având în vedere intervalul de timp necesar pentru obţinerea de către noii beneficiari a autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate. Cu toate acestea, Serviciul are instituite proceduri şi mecanisme pentru informarea în regim de urgenţă a acestor beneficiari, în respectiva perioadă, cu privire la iminenţa materializării unor riscuri sau ameninţări la adresa securităţii naţionale cu manifestare în plan local. Pe de altă parte, este de reliefat că pe parcursul anului 2012 au fost puse la dispoziţia beneficiarilor legali din plan local documente evaluative asupra unor evoluţii relevante ale mediului de securitate intern şi internaţional cu impact la nivel naţional/comunitar (de exemplu, fenomenul terorist), având rol de dezvoltare a culturii de securitate, dar şi de avertizare în perspectiva unei eventuale confruntări cu manifestări de această natură în aria aflată în responsabilitate. ■ Similar, numărul reacţiilor remise de beneficiarii de nivel local a scăzut cu 24,8% faţă de 2011 (când au fost transmise 3.733 reacţii). Se constată menţinerea la un nivel foarte ridicat a ponderii reacţiilor de confirmare a utilităţii şi oportunităţii informărilor în totalul feedback-ului recepţionat (circa 99,5%), un indiciu relevant al faptului că beneficiarii din plan local apreciază calitatea şi oportunitatea informărilor remise de Serviciu. De altfel, în 709 situaţii, factorii de autoritate de nivel local au întreprins măsuri vizând soluţionarea problemelor, efectuarea de controale sau aplicarea de sancţiuni. 14/40  2.2. Măsuri specifice de prevenire Serviciul a fost preocupat să optimizeze procesul de adoptare a măsurilor de prevenire prin: – calibrarea/implementarea unitară a acestora raportat la problematicile de securitate din competenţă (unele dintre acestea fiind reconfigurate în contextul situaţiilor de interconectare a manifestărilor asociate riscurilor sau ameninţărilor la adresa securităţii naţionale); – armonizarea demersurilor informativ-operative derulate în ansamblul procesului de prevenire. În 2012, Serviciul a implementat 3.713 măsuri de prevenire (faţă de 5.194 în anul 2011). Diminuarea numărului acestora, în comparaţie cu anul precedent, a fost contrabalansată de o creştere în ofensivitate, având, totodată, un caracter unitar şi mult mai aplicat, cu rezultate directe şi vizibile în planul creşterii calităţii activităţii specifice pe acest palier. Raportat la domeniile de realizare a securităţii naţionale, măsurile de prevenire au fost distribuite după cum urmează: – contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 42,23% din totalul măsurilor; – apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 26,72%; – securitate economică – 15,94%; – identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 8,19%; – evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 5,76%; – identificarea şi evaluarea ameninţărilor IT&C – 1,16%. Concret, măsurile de prevenire au constat, în principal, în: – demersuri destinate determinării unor persoane să renunţe la activităţi potenţial generatoare de riscuri de securitate; – propuneri de limitare, întrerupere sau revocare a dreptului de şedere în România, respectiv de declarare drept persoană indezirabilă; – propuneri de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale; – realizarea siguranţei unor obiective (instituţii) ce pot constitui ţinta unor acte teroriste; – acţiuni destinate stopării activităţilor de sprijin al unor organizaţii teroriste, desfăşurate de diverse persoane pe teritoriul României; – activităţi de pregătire individuală pentru autoapărarea împotriva riscurilor de natură teroristă ori a acţiunilor unor servicii concurente de informaţii; – măsuri de protecţie a unor grupuri de turişti (în contextul atentatului de la Burgas); – demersuri specializate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate. 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală Complementar informării beneficiarilor legali şi dispunerii unor măsuri specifice de prevenire, în situaţiile în care din investigarea informativă au rezultat elemente constitutive ale unor infracţiuni grave cu repercusiuni asupra intereselor de securitate 15/40 ale României, SRI a sesizat, în baza legii, instituţiile ce deţin competenţa materială în cercetarea şi urmărirea penală a faptelor în cauză. ■ La nivelul Serviciului, în cadrul activităţilor subsumate demersurilor de informare/sesizare a structurilor locale şi centrale ale organelor de aplicare a legii, o atenţie deosebită a fost acordată creşterii expertizei şi optimizării procesului de asigurare juridică. ■ De asemenea, s-a acţionat pentru a obţine o valoare de utilizare ridicată a produsului informaţional destinat instituţiilor abilitate în ceea ce priveşte instrucţia penală a fenomenelor infracţionale ce afectează grav securitatea naţională. Un accent deosebit a fost pus pe sporirea calităţii, consistenţei datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie organelor de aplicare a legii şi, respectiv a operativităţii în transmiterea informaţiilor referitoare la săvârşirea de infracţiuni către organele de urmărire penală, pentru a se evita pierderea unor momente operative şi a unor oportunităţi în planul probaţiunii. Mai mult, în numeroase cazuri, experţi în domeniul juridic ai Serviciului (de la nivel central sau teritorial) au fost cooptaţi în echipe operative comune constituite la nivelul unor structuri ale organelor de cercetare şi urmărire penală. ■ Volumul total al informărilor şi sesizărilor s-a ridicat la 3.289, în creştere semnificativă faţă de anul precedent (2.689 în 2011). Ministerului Public i-au fost remise 1.770 de sesizări (faţă de 1.379 în anul precedent), astfel: - PÎCCJ – 25; - DIICOT, structura centrală – 160; - DIICOT, structuri teritoriale – 413; - DNA, structura centrală – 418; - DNA, structuri teritoriale – 442; - Parchetele de pe lângă Curţile de Apel – 44; - Parchetele de pe lângă Tribunale – 178; - Parchetele de pe lângă Judecătorii – 90. Ministerului Administraţiei şi Internelor i-au fost remise spre soluţionare 554 de informări/sesizări, după cum urmează: - Direcţia Generală Anticorupţie – 66; - Inspectoratul General al Poliţiei Române – 38; - Inspectoratele Judeţene de Poliţie – 450. ■ SRI a contribuit şi în anul 2012 la efortul naţional de combatere a infracţiunilor grave de natură economico-financiară, prin activităţi de documentare şi informare a instituţiilor cu competenţe în instrumentarea penală. Pe acest palier, în cadrul formatelor GLO şi GLI (grupuri de lucru interinstituţionale create în conformitate cu Planul Naţional Comun de Acţiune elaborat pentru punerea în aplicare a Hotărârii CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), Serviciul a transmis în total 1.094 informări, dintre care 965 (faţă de 787 în anul precedent) au conţinut posibile elemente constitutive ale unor infracţiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare/remediere (efectuarea de controale sau alte măsuri administrative). 16/40 III.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste Similar anului anterior, în 2012 România nu s-a confruntat cu forme ale unui terorism autohton sau „importat”, însă evaluarea situaţiei operative pe profil a evidenţiat o creştere a riscurilor teroriste. Spre deosebire de ultimii ani, ameninţarea teroristă a devenit directă şi explicită, fapt relevat, în principal, de intenţiile şi activităţile unor indivizi şi entităţi teroriste de a organiza atacuri în România sau de a sprijini derularea unor acte similare în Europa. Mai mult, declaraţiile ideologului pro-jihad Omar Bakri au crescut potenţialul de ameninţare teroristă la adresa României, din perspectiva canalizării atenţiei grupărilor jihadiste şi motivării unor eventuale atacuri. Eficienţa măsurilor preventive întreprinse de Serviciu atât în cadrul colaborării interne (în format SNPCT), cât şi al cooperării externe, a permis menţinerea nivelului de alertă teroristă (Albastru-Precaut), ameninţările teroriste punctuale neînregistrând caracter de iminenţă. În pofida cazuisticii complexe din 2012, este dificil de estimat dacă pe termen scurt acţiunile întreprinse de reprezentanţi ai unor entităţi teroriste vor depăşi stadiul de sondare/tatonare şi vor fi iniţiate acţiuni concrete împotriva intereselor României. ■ Eforturile întreprinse de SRI în 2012, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, au făcut posibilă stoparea unor activităţi cu potenţial de risc terorist direct sau de sprijin, de pe teritoriul naţional, al unor organizaţii teroriste. În scopul asigurării protecţiei cetăţenilor, obiectivelor şi intereselor României faţă de ameninţarea teroristă, Serviciul a desfăşurat o serie de acţiuni specifice, constând, în principal, în: – măsuri de prevenire (436), unele cu un pronunţat caracter ofensiv. Printre măsurile instituite au fost: declararea ca indezirabili a 15 cetăţeni străini (implicaţi în acţiuni de planificare a unor atentate în România, derulând propagandă islamică radicală ori aflaţi în conexiune cu grupări teroriste); 44 măsuri de nepermitere a intrării în ţară (pentru persoane suspectate de intenţii ori activităţi teroriste); 99 avertizări (aplicate în contexte potenţial purtătoare de ameninţare teroristă – de ex. atentatul de la Burgas, apariţia filmului „Inocenţa Musulmanilor”); 6 de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale ; 1 alte 266 măsuri specifice ; 2 – informări adresate organelor de cercetare şi urmărire penală (23). În cadrul cooperării cu DIICOT şi cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost destructurată o reţea de sprijin pentru migraţia ilegală transnaţională, cu origini în spaţii cu problematică teroristă; – protecţia misiunilor diplomatice acreditate în România aflate în aria de responsabilitate a Serviciului. Refuzarea solicitării de acordare a cetăţeniei române, neacordarea vizei pentru România, retragerea 1 statutului de refugiat. Între care: 56 măsuri de realizare a siguranţei obiectivelor ce pot constitui ţinta unor acte teroriste; 2 26 acţiuni de sprijinire a departamentelor, instituţiilor şi organizaţiilor pentru aplicarea dispoziţiilor privind siguranţa naţională; 6 demersuri de informare şi pregătire a populaţiei cu privire la potenţialele ameninţări şi la modalităţile de autoapărare; 37 acţiuni de pregătire pentru autoapărare împotriva pericolelor teroriste. 17/40  De remarcat că, în 13 decembrie 2012, dispozitivul de securitate instituit la Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a identificat şi reţinut o persoană suspectă ce intenţiona săvârşirea unui atac terorist asupra unor diplomaţi britanici. În urma misiunilor specifice desfăşurate, au fost recepţionate, în perioada de referinţă, 4 scrisori de apreciere şi mulţumire din partea reprezentanţilor ambasadelor la care s-au executat misiuni; – controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă pe aeroporturile civile. Controlul de securitate la cele două aeroporturi internaţionale din Bucureşti („Henri Coandă”/AIHCB şi „Aurel Vlaicu”/AIBBAV) a fost executat în condiţii de eficienţă şi eficacitate, descoperirea bunurilor potenţial periculoase fiind semnalată cu operativitate pentru întreprinderea măsurilor legale. Evaluările efectuate de experţi ai Comisiei Europene, în urma a 3 inspecţii de securitate aeronautică la AIHCB şi AIBBAV, nu au evidenţiat deficienţe, comisiile de inspecţie apreciind nivelul înalt de conformare la standardele comunitare în domeniul securităţii aviaţiei. În anul 2012, misiunile specifice au constat în: (1) controale de securitate asupra pasagerilor şi personalului aeroportuar, bagajelor şi trimiteri cargo/poştale; (2) inspecţii de securitate asupra autovehiculelor cu drept de acces în CPSRA şi a aeronavelor; (3) aplicarea 3 procedurilor specifice în cazul a 3 amenințări cu bombă la bordul unor aeronave. În urma desfăşurării activităţilor din aceste categorii au fost: – identificate 17 arme şi 2.532 elemente de muniţie deţinute fără forme legale; – descoperite 73.237 articole interzise şi obiecte potenţial periculoase pentru siguranţa zborului, materiale şi/sau substanţe cu regim special. Subsumat asigurării securităţii pe cele două aeroporturi s-au realizat şi: (1) menţinerea în stare de funcţionare la parametri tehnici nominali şi în condiţii de securitate radiologică a aparaturii folosite; (2) controlul de securitate asupra circa 20.000 de suporteri de naţionalitate spaniolă, prezenţi la Bucureşti cu ocazia desfăşurării finalei „Europa League” (în urma acestei acţiuni au fost transmise instituţiei două scrisori de mulţumire din partea Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti); – asigurarea protecţiei/gardării antiteroriste, precum şi realizarea intervenţiei antiteroriste/contrateroriste pirotehnice. Au fost efectuate: – intervenţii pirote