Raport de activitate_SRI_2012.pdf

o accentuare a flexibilităţii acţionale la nivel local; – iniţierea de noi măsuri de eficientizare a activităţii cu sursele secrete umane şi utilizarea potenţialului informativ şi a mobilităţii acestora în operaţiuni complexe; – dezvoltarea parteneriatelor operaţionale tradiţionale şi iniţierea unora noi; – realizarea de acţiuni specifice destinate investigării şi contracarării agresiunilor cibernetice; – consolidarea rolului SRI de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, atestată de obţinerea unor rezultate semnificative şi asigurarea coerenţei în relaţiile cu actorii SNPCT şi partenerii externi; ► în domeniul analizei şi informării – creşterea calităţii, consistenţei şi complexităţii documentelor de informare adresate beneficiarilor legali; – o mai bună cuplare la nevoile de informare ale factorilor de decizie (accentuarea dimensiunii anticipativ-preventive a informărilor), aspect relevat de dublarea numărului reacţiilor înregistrate în plan central şi a măsurilor adoptate de urmare, concomitent cu racordarea procesului de informare la schimbările instituţionale, fapt ce a permis evitarea surprizelor strategice; – intensificarea cooperării dintre zona de analiză şi cea informativ-operativă, inclusiv prin constituirea de echipe comune şi participarea activă la grupuri de lucru la nivelul Serviciului pe diverse spaţii sau problematici pentru o mai bună valorificare a fondului informaţional şi orientarea structurilor operative în funcţie de necesităţile beneficiarilor; – creşterea capacităţii de analiză operaţională, prin elaborarea de produse informaţionale oportune şi cu un nivel ridicat de expertiză; – racordarea crescută a structurilor teritoriale la procesul de analiză a informaţiilor, prin diversificarea tematicii abordate (inclusiv inter-profiluri) şi a tipurilor de documente de informare destinate beneficiarilor în plan local; – reglementarea activităţii în domeniul OSINT şi dezvoltarea acesteia, prin cercetarea unui volum consistent de surse virtuale, respectiv asigurarea funcţiei de early alert (inclusiv către beneficiari din exteriorul Serviciului); – dinamizarea cooperării externe în domeniul analizei, în format bi- şi multilateral; ► pe dimensiunea tehnică – implementarea noilor tehnologii în activitatea curentă, pentru creşterea performanţei activităţii pe componentele ciclului de intelligence, cu asigurarea unor politici adecvate de securitate; 7/40 – continuarea operaţionalizării Viziunii strategice „SRI în era informaţională”, prin realizarea de noi sisteme informatice destinate activităţii informativ-operative şi gestionării resurselor, respectiv adaptarea celor existente conform cerinţelor operaţionale şi necesităţilor curente; – eficientizarea fluxurilor intra-instituţionale şi creşterea informatizării în procesele de management intern, în vederea schimbului rapid de date şi informaţii, precum şi al managementului electronic al documentelor; – asigurarea managementului Sistemului Informatic Integrat al României – în calitate de autoritate naţională în domeniu; – au fost depuse eforturi deosebite în cadrul Centrului Naţional CYBERINT pentru dezvoltarea capabilităţilor tehnice şi a competenţelor profesionale privind evaluarea securităţii sistemelor informatice, analiza malware şi dezvoltarea de aplicaţii specifice; – realizarea de produse hardware sau software destinate protecţiei prin mijloace criptografice a informaţiilor în format electronic; ► în domeniul cooperării a) în plan naţional: – intensificarea colaborării în cadrul sistemului naţional de securitate, fiind de relevat aportul consistent al Serviciului în formatele destinate prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale de amploare; – consolidarea cooperării cu organele de urmărire penală, prin creşterea semnificativă a numărului informărilor/sesizărilor transmise acestora, respectiv aplicarea măsurilor necesare documentării unor acţiuni cu caracter infracţional cu potenţial generator de riscuri/ameninţări în planul securităţii naţionale; – îmbunătăţirea cooperării în gestionarea afacerilor europene pe dimensiunea securităţii, precum şi în ceea ce priveşte convenirea poziţiei naţionale în format NATO; b) în plan extern: – menţinerea la parametri ridicaţi a activităţii de cooperare cu partenerii strategici, dinamizarea colaborării cu servicii din vecinătate şi zona extinsă a Mării Negre şi extinderea colaborării cu servicii din alte spaţii de interes strategic pentru România; – creşterea semnificativă a numărului de mesaje schimbate cu serviciile partenere, inclusiv ca urmare a statutului SRI de membru al formatelor multilaterale de cooperare existente la nivel european; – organizarea, la standarde ridicate, a unor activităţi în format multilateral pe problematici de maximă actualitate pentru comunitatea de informaţii europeană; ► pe dimensiunea managementului resurselor umane – aplicarea cu succes a noilor politici în domeniul managementului resurselor umane (ocuparea funcţiilor în sistem concurenţial, rotirea cadrelor pe posturi, operaţionalizarea proceselor de mentorat şi consiliere în carieră, aplicarea unor criterii eficiente de recunoaştere şi recompensare a performanţei profesionale, de 8/40  susţinere a motivaţiei şi carierei în cadrul Serviciului); – reconceptualizarea activităţii de învăţământ în SRI, în acord cu necesităţile resimţite şi cerinţele beneficiarilor, şi integrarea platformelor IT în procesul de învăţământ; – demararea unui program pilot de dezvoltare a abilităţilor cognitive ale ofiţerilor/viitorilor ofiţeri analişti, în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”; ► pe dimensiunea promovării culturii de securitate, s-a acţionat pentru îmbunătăţirea dialogului cu factorii de decizie îndreptăţiţi să primească informări din partea SRI (actuali, dar şi potenţiali, beneficiari), sens în care a fost elaborat un Ghid al Beneficiarului ce a fost pus la dispoziţia acestora. De asemenea, a fost consolidat parteneriatul cu Universitatea Bucureşti, prin operaţionalizarea, în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, a unui nou format al cursului masteral Studii de securitate - Analiza informaţiilor. În scopul dezvoltării culturii de securitate, Serviciul a continuat să editeze publicaţii de specialitate, apreciate atât în mediul academic şi universitar, cât şi la nivelul factorilor de decizie. ► în planul comunicării publice, a fost demarată o campanie de promovare a imaginii instituţiei, în cadrul căreia au fost configurate noi elemente de identitate vizuală (de natură să reflecte adecvat valorile Serviciului), a fost reconstruit site-ul web al SRI, au fost elaborate materiale destinate îmbunătăţirii relaţionării cu factorii de decizie, dar şi cu publicul intern şi au fost marcate momente importante pentru instituţie (Ziua SRI, Ziua luptătorului antiterorist). CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE III.1. Activitatea de informaţii Serviciul a acţionat în 2012 pentru menţinerea activităţii la parametri ridicaţi de performanţă, accentul fiind pus pe: – adaptarea capabilităţilor operaţionale la dinamica situaţiei operative şi identificarea anticipativă a evoluţiilor cu impact asupra securităţii naţionale; – planificarea şi evaluarea integrată a modului de îndeplinire a obiectivelor, inclusiv din perspectiva eficienţei utilizării resurselor; – creşterea gradului de flexibilitate şi a capacităţii de gestionare a activităţii specifice, conform priorităţilor de acţiune şi particularităţilor situaţiei operative din aria de responsabilitate; – facilitarea accesării resurselor informaţionale şi dezvoltarea capacităţii de analiză operaţională, ceea ce a condus la o mai bună valorificare a informaţiilor obţinute; – eficientizarea actului de management, prin accentuarea dimensiunii calitative a activităţii şi acordarea unei atenţii sporite în ceea ce priveşte coordonarea şi controlul; 9/40 – dezvoltarea componentei colaborative, evidenţiată prin: dinamizarea formatelor intra-instituţionale de lucru în echipă; intensificarea cooperării inter-instituţionale (în special în formatul pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale); dezvoltarea cooperării externe la nivel bilateral, dar şi în formate multilaterale. ■ Continuând trendul consacrat în anii precedenţi (în ceea ce priveşte nivelul performanţei operaţionale, atins în 2010, respectiv al celei prin cooperare şi parteneriat, din 2011), 2012 a reprezentat pentru SRI anul reafirmării valorilor. Menţinerea la cote ridicate a realizărilor operaţionale a fost posibilă prin implementarea unor măsuri de creştere a capacităţilor informative şi analitice ale Serviciului, sporirea măsurilor preventive (în special în domeniile prevenirii şi combaterii terorismului, respectiv ameninţării cibernetice), extinderea şi aprofundarea conlucrării cu celelalte instituţii cu atribuţii în gestionarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii naţionale, precum şi prin intensificarea activităţilor de cooperare externă, atât la nivel operaţional, cât şi analitic. În context, pot fi reliefate o serie de succese operaţionale, pe toate dimensiunile aferente misiunilor Serviciului: ● identificare – manifestări de corupţie cu potenţial de afectare a actului decizional, cu impact la adresa securităţii naţionale; – ample reţele de trafic internaţional de armament (ramificaţii în alte numeroase state); ● prevenire – adoptarea unui număr semnificativ de măsuri specifice; – investigarea, identificarea şi transmiterea elementelor prevăzute de cadrul legal care stau la baza deciziilor organelor judecătoreşti de declarare a unor cetăţeni străini ca indezirabili, respectiv de nepermitere a intrării în ţară în cazul altora; ● stopare – export de produse destinat înarmării unor state proliferante; – scoaterea din ţară a unor documente clasificate referitoare la rezervele de cupru din unele perimetre miniere din România; – reţele de crimă organizată transfrontalieră (fraude bancare, spălare de bani, migraţie ilegală); ● destructurare – grupuri infracţionale implicate în activităţi evazioniste de anvergură; – reţele de migraţie ilegală, contrabandă cu ţigări, produse petroliere; – reţea importantă de trafic de droguri cu conexiuni în Turcia; ● informarea organelor abilitate, urmată de adoptarea unor măsuri de reţinere/ arestare – factori de decizie care acordau protecţie activităţilor infracţionale; – membri şi coordonatori ai unor reţele de trafic cu droguri de mare risc; – membri şi coordonatori ai unor reţele specializate în derularea unor activităţi de criminalitate informatică, ce constau în accesul ilegal la sisteme informatice, sustragerea de date clasificate, confidenţiale sau nedestinate publicităţii, aducerea în stare de nefuncţionare a sistemelor vizate şi interceptarea neautorizată a comunicaţiilor electronice; ● cyberprotecţie 10/40  – investigarea şi contracararea unor atacuri cibernetice asupra unor instituţii de stat din România. ■ În ceea ce priveşte dinamica activităţii informativ-operative, SRI a continuat să acorde o atenţie deosebită valorificării cât mai eficiente a resurselor informaţionale disponibile şi identificării unor răspunsuri optime la ameninţările aferente ariei de competenţă a Serviciului. Atenţia instituţiei noastre a fost centrată pe valorificarea superioară a aspectelor identificate în: – informarea beneficiarilor legali – printr-o racordare mai bună la necesităţile de cunoaştere ale acestora şi identificarea de noi beneficiari cu competenţe în domenii specializate; – sprijinirea activităţii organelor de cercetare şi urmărire penală, prin oferirea de suport informaţional cu referire preponderent la infracţiuni din sfera criminalităţii organizate de amploare, economiei subterane şi corupţiei, cu efecte asupra interesului public ori securităţii cetăţeanului. Centrarea, în ultimii ani, a activităţii Serviciului pe priorităţi a determinat o scădere a numărului acţiunilor informativ-operative, contrabalansată de creşterea cu 13%, faţă de anul 2011, a operaţiunilor complexe, cu rezultate concrete în identificarea, prevenirea şi contracararea unor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale. ■ Activitatea specifică derulată în 2012 a avut la bază următoarele priorităţi operaţionale: ● în domeniul securităţii economice: – riscuri la adresa stabilităţii economico-sociale, dezvoltării regionale şi modernizării instituţiilor statului, precum şi în ceea ce priveşte racordarea la şi convergenţa cu o serie de obiective asumate la nivelul UE; – asigurarea securităţii energetice (accesul la resurse şi la coridoarele alternative de transport, condiţiile de stabilire a preţurilor, dezvoltarea durabilă şi în condiţii de siguranţă a componentei nucleare a sistemului energetic naţional, problematica energiilor alternative); – vulnerabilităţi în funcţionarea infrastructurilor critice şi susţinerea politicilor de dezvoltare în domeniu; – evaziunea, frauda fiscală şi vamală de mare amploare; – riscuri cu impact în asigurarea calităţii factorilor de mediu şi în atingerea standardelor europene în domeniu; ● în domeniul apărării ordinii şi valorilor constituţionale: – manifestări cu impact asupra valorilor constituţionale sau drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; – deficienţe în administraţie, perturbări ale actului de justiţie ce pot afecta securitatea naţională, precum şi manifestări asociate marii corupţii; – disfuncţii sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populaţie, cu precădere în sănătate şi educaţie, precum şi în funcţionarea sistemului de protecţie socială; ● în domeniul contraspionajului: – activităţile unor servicii de informaţii din state cu interese divergente sau concurenţiale cu cele naţionale; 11/40  ● în domeniul ameninţărilor transfrontaliere: – riscuri transfrontaliere, cu accent pe manifestările reţelelor de criminalitate organizată, contrabanda, migraţia ilegală, traficul de droguri, infracţiunile de criminalitate informatică, proliferarea CBRN, programe clandestine de înarmare convenţională sau cu arme de distrugere în masă şi vectori purtători; ● în domeniul cyber-intelligence: – atacuri cibernetice la adresa infrastructurilor IT&C naţionale; ● în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului: – riscuri de natură teroristă induse de prezenţa în România a unor grupuri sau indivizi adepţi ai ideologiilor extremiste, potenţate de evoluţiile tensionate din spaţii cu problematică teroristă activă; ■ Din perspectiva ponderii informaţiilor pe problematici de securitate naţională, dimensiunea economică a reprezentat şi în 2012 principala direcţie de activitate a Serviciului, având în vedere atât efectele remanente ale crizei economice, cât şi necesitatea promovării intereselor naţionale pe anumite componente. Totodată, în strânsă corelaţie cu dinamica evoluţiilor din mediul de securitate, s-au înregistrat creşteri ale ponderilor informaţiilor referitoare la riscuri şi ameninţări în domeniul cibernetic, prevenirea şi combaterea terorismului, criminalitate organizată transfrontalieră, respectiv contraspionaj. Distribuţia informaţiilor obţinute la nivelul Serviciului – prin raportare la problematica de securitate naţională – a avut următoarea structură: – securitate economică – 27,34%; – apărarea ordinii şi valorilor constituţionale – 24,81%; – ameninţări transfrontaliere – 17,25%; – contraspionaj şi promovarea unor interese de securitate – 13,40%; – prevenirea şi combaterea terorismului – 11,26%; – protecţia informaţiilor clasificate – 3,25%; – riscuri şi ameninţări IT&C – 2,69%. III.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie În perioada de referinţă, activitatea de informare desfăşurată de SRI a avut ca obiectiv reflectarea corectă şi cuprinzătoare în produsele informaţionale destinate beneficiarilor legali a unei situaţii operative complexe şi dinamice. Relevanţa şi oportunitatea informărilor transmise au permis – aşa cum rezultă şi din analiza feedback-ului – fundamentarea adecvată a actului decizional. O preocupare specifică anului 2012 a fost gestionarea diseminării informărilor Serviciului, în contextul numeroaselor schimbări operate la nivel guvernamental, astfel încât să nu survină sincope în asigurarea unui nivel adecvat de cunoaştere a evoluţiilor de interes. Activitatea pe această dimensiune s-a desfăşurat prin raportare la: 12/40 – priorităţile informative stabilite în funcţie de agenda socio-economică şi de politică externă a perioadei (în baza Estimării Informative şi a Planului Naţional de Priorităţi Informative); – competenţele şi necesităţile de informare ale beneficiarilor legali (exprimate direct sau derivate din documente instituţionale de orientare strategică/luări de poziţie). Această abordare a permis orientarea cu operativitate a eforturilor în plan operaţional şi, pe cale de consecinţă, obţinerea şi, ulterior, diseminarea de informaţii utile şi necesare pentru susţinerea procesului decizional. ► Pe dimensiunea calitativă a procesului de informare a beneficiarilor legali s-a acţionat pentru: – creşterea relevanţei, utilităţii şi completitudinii produselor informaţionale; – consolidarea componentei anticipativ-predictive a documentelor de informare, pentru o cât mai bună susţinere