Raport_SRI_2013.pdf

tru relaţionarea cu alte servicii din spaţii de interes şi au fost extinse domeniile de cooperare cu partenerii existenţi, în particular pe dimensiunile securitate cibernetică, contraspionaj, contraproliferare, crimă organizată, tehnic, instruire personal, combaterea terorismului, analiză, spălarea banilor, surse deschise. 2.1. Cooperarea bilaterală ■ Dimensiunea operaţională a cooperării internaţionale a cunoscut o creştere în 2013, aspect evidenţiat de derularea unui număr semnificativ de operaţiuni comune, în special cu partenerii strategici. ■ În acelaşi timp, anul 2013 a marcat, în plan bilateral, trecerea într-o fază superioară de evoluţie a relaţiilor de cooperare ale Serviciului, prin creşterea activităţilor de transfer de expertiză către parteneri. ■ Nu în ultimul rând, 2013 a reprezentat anul construirii/consolidării unor piloni ai cooperării bilaterale cu serviciile din regiune. Ca urmare a organizării de contacte la nivel de conducere, s-a reuşit derularea de prime întâlniri bilaterale la nivel de experţi, cu perspective promiţătoare de aprofundare a parteneriatelor. 2.2. Cooperarea multilaterală ■ Reperele principale ale cooperării SRI în format NATO în anul 2013 au vizat: – implicarea SRI în demersurile de aprofundare a reformei informaţiilor iniţiate în 2010 la nivelul NATO; – creşterea relevanţei Unităţii de Informaţii (structură de analiză de la Cartierul General al NATO), ca principal intermediar între SRI şi formatele aliate de decizie (în particular Consiliul Nord-Atlantic), prin sporirea numărului de analize transmise Unităţii. De altfel, în 2013, au fost înregistrate atât un „salt” cantitativ în cooperarea cu organismele NATO, cât şi o evoluţie calitativă semnificativă, Serviciul asumându-şi şi punând cu succes în practică proiecte cu un grad de complexitate ridicat. În aceste condiţii, România s-a menţinut în topul contributorilor (locul 2) la produsele/proiectele Unităţii de Informaţii, ale cărei solicitări au crescut cu aproximativ 50% în 2013 în raport cu anul anterior; – creşterea profilului naţional prin asumarea de către SRI a unui rol sporit în domeniul securităţii cibernetice la nivel Aliat (prin implicarea în proiectul Multinational Cyber Defence Capability Development; – recunoaşterea la nivelul NATO a expertizei SRI în domeniul surselor deschise. 29/43 ■ În anul 2013, vizibilitatea SRI în relaţia cu Consiliul UE a fost consolidată prin transmiterea de elemente substanţiale de mandat pentru proiectele legislative şi non-legislative relevante pentru activitatea Serviciului, înregistrându-se o creştere cu 85% a contribuţiilor la mandatele naţionale pentru diferitele grupuri de lucru. S-au asigurat reprezentarea României în Grupul de Lucru privind Terorismul - aspecte interne (TWP), informarea asupra discuţiilor în Grupul de Lucru privind Terorismul - aspecte externe (COTER) şi, după caz, acordarea de suport pentru promovarea intereselor naţionale, dar şi monitorizarea evoluţiilor relevante pentru SRI din COSI2 / GENVAL3 / Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne / Friends of Presidency pentru promovarea intereselor României privind subiectele aflate în responsabilitatea directă (terorism) sau indirectă a SRI (PNR, Aranjamentele de răspuns politic integrat în situaţii de criză, Clauza de solidaritate). Pe relaţia cu Serviciul European de Acţiune Externă, s-a consolidat şi diversificat cooperarea cu INTCEN, structura de analiză a SEAE, căreia i-a fost remis un număr ridicat de contribuţii voluntare ale SRI. SRI a participat la fundamentarea la nivelul structurilor Comisiei Europene a politicilor relevante pentru Serviciu, precum cele aferente securităţii aviatice. Pe dimensiunea accesării de fonduri europene, în perspectiva lansării Fondului de Securitate Internă din cadrul multianual 2014-2020, SRI a depus eforturi intense şi consecvente pentru introducerea între domeniile finanţabile a celui de luptă împotriva terorismului, în condiţiile unui buget multianual redus alocat României. Pe de altă parte, nu a fost neglijată accesarea de finanţări europene în domenii din competenţa SRI, în parteneriat cu instituţii conaţionale sau cu parteneri externi (inclusiv instituţii din state non-comunitare). ■ Cooperarea multilaterală în formatele consacrate Pe lângă participarea activă la majoritatea activităţilor Grupului pentru Combaterea Terorismului (CTG), indiferent de nivelul de reprezentare (Plenare, reuniuni ale şefilor de unităţi şi seminarii la nivel de experţi), SRI a organizat un seminar şi a gestionat un proiect operaţional în acest format. SIE şi SRI şi-au încheiat cu succes, la sfârşitul lunii aprilie 2013, mandatul de co- preşedinţi ai Conferinţei Serviciilor din Sud-Estul Europei (SEEIC), activitatea desfăşurată în această calitate fiind foarte apreciată la nivelul formatului. La nivelul Conferinţei Central-Europene (MEC), Serviciul a organizat la standarde ridicate a doua ediţie a seminarului pe problematica cyber. ■ Alte formule de cooperare internaţională Este de menţionat co-organizarea, împreună cu Administraţia Prezidenţială, a două activităţi în marja Programului Harvard Black Sea Security (martie şi decembrie), la care au participat reprezentanţi ai mediilor diplomatic, apărare, justiţie şi ai unor think-tank-uri, ONG-uri şi universităţi din SUA şi din ţările riverane Mării Negre şi Mării Caspice. Anul 2013 a marcat şi preluarea acestui program de către România (în principal de către SRI/ANIMV). De asemenea, SRI a organizat la Bucureşti, în aprilie 2013, împreună cu Consorţiul PfP al Academiilor de Apărare şi al Institutelor de Studii de Securitate, Grupul de Lucru privind Combaterea Terorismului „Dacia”, cu tema „Ameninţări emergente într-o lume dinamică”. 2 Comitetul pentru Cooperare Operaţională în domeniul Securităţii Interne. 3 Grupul de lucru privind Aspecte Generale, inclusiv Evaluări. 30/43  CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI V.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, coordonatorul strategic al activităţilor derulate în domeniul securităţii naţionale, a transmis SRI, în 2013, 38 de hotărâri adoptate la nivelul acestui for (faţă de 20 în 2012) din care rezultau sarcini pentru instituţia noastră, potrivit competenţelor sale legale. De altfel SRI a fundamentat şi susţinut adoptarea unora dintre aceste acte normative, pornind de la evaluările proprii asupra evoluţiilor cu potenţial de risc în special în domeniile de securitate gestionate în calitate de autoritate naţională. ■ SRI a propus, iar CSAT a aprobat o serie de măsuri menite să consolideze starea de securitate naţională în domenii nereglementate anterior sau gestionate de SRI, respectiv: ● securitate cibernetică. Au fost aprobate constituirea în cadrul SRI a unităţii cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice, respectiv documentele strategice şi de cooperare la nivel naţional în această materie; ● prevenirea şi combaterea terorismului, fiind vizate: – consolidarea capacităţilor instituţionale de răspuns în situaţia unor atacuri teroriste, respectiv cele ale Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAA) – destinat să asigure gestionarea unei situaţii de criză teroristă, caz în care va funcţiona pe suportul logistic şi operaţional al Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA) din cadrul SRI; – modificarea şi completarea Metodologiei privind organizarea şi executarea intervenţiei contrateroriste; – analiza stadiului operaţionalizării Programului însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor; ■ De asemenea, în conformitate cu atribuţiile legale ale CSAT, Serviciul a supus analizei şi aprobării acestui organism: – principalele obiective majore şi direcţii de acţiune ale SRI pentru anul 2013; – activitatea desfăşurată de SRI în anul 2012 pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă. ■ În cooperare cu alte instituţii, SRI a participat la elaborarea unor documente strategice care au vizat domenii relevante pentru securitatea naţională. Acestea au fost validate de CSAT, Serviciului revenindu-i responsabilităţi în transpunerea în practică a acestora pe zonele sale de responsabilitate. Sunt de menţionat: – lista naţională revizuită a obiectivelor/zonelor cu valoare ridicată relevante din perspectiva apărării împotriva rachetelor balistice; – starea industriei de securitate şi implicaţiile asupra capacităţii operaţionale a instituţiilor din sistemul de securitate naţională, fiind îndeplinit obiectivul de elaborare – la nivelul unui grup de lucru în cadrul căruia a fost reprezentat şi SRI – a Strategiei industriei naţionale de securitate. ■ În scopul fundamentării – în cooperare cu celelalte instituţii naţionale cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale – a actului decizional de nivel strategic, Serviciul a transmis CSAT 17 documente prevăzute în Programul de activitate al acestui for pentru 2013 şi alte 5 documente suplimentar (necesitatea înaintării acestora derivând din evoluţiile mediului de securitate, dar şi din unele dezvoltări survenite la nivel instituţional). Documentele din această categorie prezentate de SRI au vizat, printre altele: – ameninţările cibernetice la adresa României şi securitatea sistemelor informatice de interes naţional; – evoluţii în planul operaţiunilor de transfer de produse cu dublă utilizare (civilă şi militară), precum şi armament convenţional; 31/43  – implicaţii în planul securităţii naţionale ale fenomenului migraţiei ilegale, în principal în conexiune cu terorismul; – punctele vulnerabile şi oportunităţile strategice din domeniul energetic autohton. De asemenea, au fost remise Secretariatului CSAT 20 de răspunsuri la solicitări punctuale, adresate Serviciului în conformitate cu atribuţiile ce îi revin şi expertiza deţinută pe domeniile de securitate aflate în responsabilitate. Prezintă relevanţă răspunsurile la cererile remise în contextul procedurii instituite pentru aplicarea de către CSAT a prevederilor Legii nr.149/2011 pentru aprobarea OUG nr.75/2010 pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei nr.21/1996. A fost solicitat punctul de vedere al SRI cu privire la potenţialele riscuri la adresa securităţii naţionale generate de unele operaţiuni de fuziune, achiziţionare de participaţii sau preluare de drepturi şi obligaţii la firme autohtone (de către entităţi româneşti sau străine). ■ SRI a susţinut formularea de perspective integrate asupra unor evoluţii de securitate relevante, sens în care a furnizat contribuţii la documente prezentate de alte instituţii la nivelul acestui for. Concret, Serviciul şi-a adus aportul la fundamentarea documentului referitor la riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale, prognozate pentru anul 2014 (document integrat de Oficiul pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii şi prezentat în CSAT de consilierul prezidenţial pentru securitate naţională – estimare menită să fundamenteze Planul Naţional de Priorităţi Informative pentru 2014). V.2. Controlul democratic 2.1. Controlul parlamentar ■ În contextul relaţionării, pe parcursul anului 2013, cu Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, SRI a transmis acestei instituţii 62 de documente (rapoarte, puncte de vedere, informări ş.a.), dintre care 40 în urma unor solicitări punctuale ale Comisiei. Dintre documentele trimise ca răspuns la solicitări (remise inclusiv în sprijinul altor comisii parlamentare) se evidenţiază: – răspunsuri la diverse memorii despre posibile lezări de către SRI a unor drepturilor constituţionale; – răspunsuri la solicitările unor parlamentari pe diverse teme. ■ În perioada de referinţă, informările trimise din proprie iniţiativă Comisiei s-au focalizat pe reliefarea unor evoluţii relevante înregistrate atât în domenii aflate în responsabilitatea directă SRI, cât şi în procesul de transformare/modernizare instituţională. Clarificările oferite şi pe acest canal au făcut posibilă cristalizarea, la nivelul organismului parlamentar de control, a unei imagini transparente şi cuprinzătoare asupra complexităţii spectrului de activităţi realizate în cadrul Serviciului. Pe acest palier, prezintă relevanţă: – informările lunare cu privire la activităţile desfăşurate de SRI; – estimarea informativă Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României - 2013; – informarea referitoare la priorităţile procesului de transformare instituţională. ■ Complementar suportului informaţional, contactele directe realizate, în intervalul de referinţă, cu reprezentanţii SRI au asigurat cadrul adecvat efectuării unor verificări aplicate asupra legalităţii şi eficienţei activităţilor Serviciului. 32/43  În 2013, membrii Comisiei au efectuat vizite de control la 3 unităţi centrale şi o unitate teritorială. De asemenea, necesitatea clarificării unor particularităţi ale contextului operativ sau evoluţii cu implicaţii în planul securităţii naţionale a impus, similar anilor precedenţi, realizarea – în anumite situaţii, în regim de urgenţă – a unor întâlniri între membrii conducerii Serviciului şi cei ai organismului parlamentar de control. ■ Un moment de referinţă l-a reprezentat prezenţa conducerii Serviciului la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului (10 decembrie 2013) dedicată prezentării şi dezbaterii rapoartelor privind activitatea desfăşurată de SRI în anii 2007 – 2012. 2.2. Controlul de legalitate ■ Activitatea SRI este permanent supusă unui complex proces de auditare din perspectiva asigurării juridice. Monitorizarea constantă a respectării cadrului legal naţional şi comunitar are în vedere, prioritar, prezervarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale prevăzute de cadrul normativ naţional, documentele şi tratatele internaţionale la care România este parte. În egală măsură, este urmărită respectarea reglementărilor interne, dar şi a angajamentelor instituţionale asumate în cadrul cooperării interne şi internaţionale în care SRI este implicat. În 2013, expertiza şi asistenţa oferită de structura juridică a Serviciului a permis respectarea exigenţelor legale, realizându-se totodată concordanţa deplină cu interesele de realizare a securităţii naţionale. În aceeaşi ordine de idei, au fost asimilate la nivel instituţional prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă (intrat în vigoare în februarie 2013), ceea ce a permis aplicarea cursivă, în acord cu actorii principali ai dreptului românesc, a prescripţiilor procedurale, standardelor, determinărilor şi cadrelor instituite. ■ În îndeplinirea rolului său de autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, SRI a asigurat şi în 2013, prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC), punerea în aplicare cu operativitate a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor, în condiţiile Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sau ale Codului de procedură penală. Acţiunile respective au fost desfăşurate pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public. Asigurarea legalităţii punerii în executare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor se realizează permanent, printr-un control preventiv de conformitate şi, respectiv, prin verificarea corectitudinii datelor. ■ În cursul anului 2013, CNIC a pus în aplicare 38.884 de acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională (faţă de 36.085 de acte de autorizare în anul precedent, reprezentând o creştere cu 7,76%). Din punctul de vedere al instituţiilor solicitante, distribuţia a fost următoarea: – 35.183 de acte de autorizare au provenit de la celelalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională; – 3.701 de acte de autorizare pentru SRI (faţă de 3.405 anul precedent), finalitatea informaţiilor obţinute fiind în principal preventivă ori de sesizare a organelor de urmărire penală. Se menţine tendinţa de reducere a ponderii mandatelor de securitate naţională în totalul 33/43  autorizărilor legale de interceptare (comparativ cu perioada 2008 – 2010, când aceasta se situa între 10-13%). 2.3. Controlul financiar Respectarea principiilor specifice activităţilor economico-financiare a reprezentat o prioritate la nivelul SRI, astfel reuşindu-se asigurarea fondurilor bugetare necesare funcţionării unităţilor instituţiei şi utilizarea creditelor bugetare în concordanţă cu destinaţia acestora şi în condiţii de maximă legalitate şi eficienţă. Similar anilor precedenţi, Serviciul a transmis periodic, în conformitate cu procedurile cadru în domeniu, organelor de stat abilitate, în speţă Ministerului Finanţelor Publice, documentaţii în care a fost reflectată în mod transparent, corect şi aplicat activitatea economico-financiară a instituţiei. Suplimentar, în interiorul Serviciului este derulat constant controlul financiar preventiv propriu,