Raport_SRI_2013.pdf

 CUPRINS CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE …………...........3 CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE ……..........9 CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ............................................13 III.1. Activitatea de informaţii .......................................................................13 III.2. Valorificarea informaţiilor ....................................................................15 2.1. Informarea factorilor de decizie..................................................15 2.2. Măsuri specifice de prevenire ....................................................17 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală .................................18 III.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ...................20 III.4. Prevenirea şi combaterea ameninţărilor cibernetice…………………21 III.5. Protecţia informaţiilor clasificate.........................................................22 III.6. Dezvoltări pe dimensiunea OSINT...................................................25 CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ .......................................25 IV.1. Cooperarea inter-instituţională ...........................................................25 IV.2. Cooperarea externă .............................................................................28 2.1. Cooperarea bilaterală..................................................................29 2.2. Cooperarea multilaterală.............................................................29 CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII ......................................................30 V.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ....................................30 1/43 V.2. Controlul democratic ............................................................................32 2.1. Controlul parlamentar..................................................................32 2.2. Controlul de legalitate.................................................................33 2.3. Controlul financiar.......................................................................34 CAPITOLUL VI RELAŢIONAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ..................................................34 VI.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate ....................34 VI.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ...................................................35 VI.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi ...................................................36 CAPITOLUL VII MANAGEMENTUL RESURSELOR...............................................................37 VII.1. Managementul resurselor umane ..................................................... 37 1.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului ....................... 37 1.2. Activităţi de pregătire profesională ............................................. 38 VII.2. Managementul resurselor financiare şi logistice .............................39 CAPITOLUL VIII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2014.................................................................... 41 VIII.1. Repere generale................................................................................. 41 VIII.2. Obiective şi direcţii de acţiune pentru 2014.....................................42 2/43 CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE În ansamblul evoluţiilor de la nivel regional, România a rămas un reper de stabilitate al construcţiei euro-atlantice, în contextul în care statele din vecinătate se confruntă cu o serie de fenomene îngrijorătoare din punct de vedere al securităţii – instabilitate politică, tendinţe secesioniste, pusee extremiste, dezechilibre macro-economice şi provocări la adresa parcursului de integrare europeană. Suplimentar, s-au făcut resimţite pe teritoriul naţional reverberaţii ale unor stări conflictuale din areale cu problematică teroristă sau instabilitate cronică, potenţând diverse ameninţări transfrontaliere. Nu în ultimul rând, unele provocări semnificative la adresa securităţii naţionale au avut determinare internă, asociată în principal persistenţei unor disfuncţii sistemice la nivel socio-economic, coroborate cu menţinerea efectelor crizei economice şi perpetuarea practicilor de corupţie. În 2013, SRI a depus eforturi susţinute pentru gestionarea situaţiei operative complexe, dinamice şi fluide, caracterizate deopotrivă de evoluţii recurente care au cunoscut în intervalul de referinţă nuanţări şi modificări, dar şi de momente de intensitate crescută, ce au necesitat o mobilizare deosebită a capabilităţilor Serviciului. Antiterorism Situaţia operativă pe profil antiterorist în anul 2013 a relevat revenirea ameninţării teroriste la registrul indirect şi general, concretizată predominant prin riscuri de natură non-operaţională, din sfera propagandei şi a sprijinului financiar şi logistic. Coordonatele principale ale riscurilor de securitate pe profil antiterorist au fost conturate şi în 2013 de evoluţiile din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Regiunea MENA a cunoscut o accentuare a deficitului de securitate, determinată, pe de o parte, de activismul crescut al francizelor Al Qaeda şi al nucleelor jihadiste, iar pe de altă parte, de capacitatea redusă a autorităţilor de a gestiona situaţiile interne. În mod particular, prelungirea crizei din Siria a amplificat instabilitatea zonei şi a dus la extinderea tensiunilor inter-etnice şi inter-confesionale. În egală măsură, regiunea Afganistan - Pakistan a continuat să fie marcată de violenţe, îndeosebi în contextul retragerii trupelor internaţionale. Din aceste perspective, România a constituit un spaţiu de refugiu şi tranzit atractiv atât pentru imigranţii sociali, cât şi pentru cei aflaţi în conexiune cu structuri fundamentaliste ori cu istoric radical/terorist, o mare parte dintre aceştia având ca destinaţie finală Vestul Europei. S-au evidenţiat ca noutate riscurile generate de tranzitarea teritoriului naţional de către luptători din state occidentale către spaţiile de conflict (în special Siria) şi invers, la revenirea acestora în ţările de provenienţă, cu amplificarea ameninţării derivate din radicalizarea şi conexiunile stabilite cu entităţi teroriste. Rezonanţa unora dintre liderii ONG musulmane din ţara noastră la evenimentele din spaţiul MENA, dar şi prezenţa în cadrul comunităţilor alogene a unor imigranţi cu istoric radical şi potenţial de influenţă la nivelul coreligionarilor au determinat amplificarea acţiunilor de propagandă şi prozelitism, cu diseminarea unor mesaje radicale – în principal în cercuri restrânse şi ermetice, inclusiv în mediul virtual. 3/43 Securitate cibernetică Atacurile cibernetice asupra sistemelor informatice de interes naţional, în special celor aparţinând instituţiilor statului din domeniile politică externă, energetic, financiar, administraţie publică, dar şi securitate naţională şi apărare au continuat să se situeze la un nivel ridicat. Acestea au avut drept scop, cu predilecţie, preluarea controlului asupra infrastructurilor cibernetice, cu evitarea afectării funcţionalităţii, astfel încât să fie asigurat accesul pe o durată cât mai mare la informaţii confidenţiale. Din cauza nivelului scăzut de securitate informatică al unor infrastructuri cibernetice de nivel naţional, grupări de hackeri autohtone şi străine au vizat – pe lângă accesarea datelor gestionate sau afectarea temporară a funcţionalităţii – preluarea sub control, inclusiv pentru iniţierea prin intermediul acestora a altor agresiuni informatice. Securitatea sistemelor informatice aparţinând instituţiilor de stat din România a fost afectată şi de perpetuarea carenţelor manageriale de securitate a informaţiei, de nivelul scăzut al culturii de securitate cibernetică a utilizatorilor şi de lipsa unor politici de securitate specifice. Platformele de comerţ electronic şi sistemele de plată electronice au reprezentat ţinte predilecte ale atacurilor cibernetice îndreptate împotriva sistemelor informatice aparţinând unor entităţi private, fiind utilizate pe scară tot mai largă reţele de boţi specializaţi şi sisteme de operare destinate dispozitivelor mobile (cu predilecţie Android şi IOS). Agresiunile cibernetice realizate de grupări hacktiviste au vizat cu predilecţie infrastructuri cibernetice aparţinând unor instituţii publice sau entităţi private, având drept scop accesarea bazelor de date, obţinerea credenţialelor de acces, alterarea conţinutului, precum şi blocarea temporară a acestora. Implementarea şi operaţionalizarea proiectelor de interes major destinate creării societăţii informaţionale au fost grevate de probleme remanente, semnificative fiind: nivelul redus de expertiză şi inconsecvenţa autorităţilor; practici de cartelizare şi eludarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice, inclusiv cu sprijinul responsabililor din cadrul autorităţilor contractante; slaba calificare a personalului desemnat să întocmească documentaţii de atribuire pentru proiecte de informatizare şi a membrilor în comisiile de evaluare a ofertelor şi de acceptanţă. Contraspionaj Principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale pe această dimensiune au derivat din acţiunile de spionaj desfăşurate de servicii de informaţii din diverse state (predilect estice şi orientale), remarcându-se inclusiv o intensificare a acţiunilor din categoria cyber-spionajului. Ca trăsătură comună a acestor activităţi se evidenţiază trendul de dezvoltare a unor puncte de sprijin pe teritoriul României, care să faciliteze exploatarea informativă a oportunităţilor în planul relaţionării cu anumiţi decidenţi şi/sau a vulnerabilităţilor existente la nivelul sistemului de protejare a informaţiilor clasificate din diverse entităţi. Obiectivele structurilor în cauză pe relaţia cu România – subsumate îndeosebi direcţiilor de politică externă promovate de statele de provenienţă şi racordate la evoluţiile majore în plan regional/internaţional – au vizat: – penetrarea informativă a instituţiilor statului şi din administraţia publică centrală şi locală; – exercitarea de influenţe la toate nivelurile (politic, economic, diplomatic, social) în vederea afectării actului decizional; 4/43 – iniţierea de intruziuni informatice având ca ţintă instituţii de stat sau alte entităţi gestionare/beneficiare de informaţii cu caracter restricţionat sau de interes strategic; – obstrucţionarea proiectelor promovate de statul român în plan regional; – iniţierea de agresiuni informaţionale vizând diseminarea în mass-media autohtone şi internaţionale a unor mesaje menite să denigreze statul român; – obţinerea/consolidarea controlului asupra unor obiective economice strategice; – consolidarea controlului asupra comunităţilor conaţionale de pe teritoriul autohton în scopul utilizării acestora în promovarea intereselor statelor de provenienţă, contrare României; – derularea de operaţiuni sub acoperire împotriva unor terţi, cu utilizarea României ca „zonă de suport”. Securitate economică În 2013, economia naţională a înregistrat o uşoară revigorare, însă au persistat disfuncţii semnificative, în contextul insuficienţei resurselor financiare din plan intern care să susţină refacerea economiei, al nivelului redus al accesării fondurilor europene, precum şi al menţinerii reticenţei potenţialilor investitori de a dezvolta (noi) afaceri. În plus, în numeroase cazuri, procedurile aferente rentabilizării operatorilor din portofoliul statului nu s-au finalizat. Pe acest fond, s-au menţinut carenţe pe toate segmentele, aspect evidenţiat de existenţa unor infrastructuri energetice şi de transport slab dezvoltate şi uzate, de evoluţia sub potenţial a sectorului agricol autohton şi de problemele ce afectează operatorii industriali. În domeniul energetic, au persistat situaţiile problematice la nivelul unor mari agenţi economici cu capital de stat, preocupările entităţilor cu capital privat de a-şi maximiza profiturile în condiţii de natură să afecteze interesele naţionale, inclusiv prin acţiuni de cartelizare, dar şi întârzierile în modernizarea infrastructurii de transport al energiei electrice şi dificultăţile în asigurarea materiei prime pentru sectorul nuclear. Anularea perspectivelor de operaţionalizare a NABUCCO a impus demararea unor demersuri de reconfigurare a direcţiilor de acţiune pentru asigurarea, în perspectivă, a necesarului de gaze naturale, prin valorificarea – în condiţii de rentabilitate şi protejare a factorilor de mediu – a resurselor din platoul continental al Mării Negre sau chiar a celor neconvenţionale (gaze de şist). La nivelul infrastructurii de transport (aflată într-o stare avansată de degradare) s-au perpetuat deficienţele asociate subfinanţării şi utilizării nejudicioase a resurselor financiare, favorizării unor interese private în încredinţarea şi derularea unor contracte, precum şi nefructificării instrumentelor asociate parteneriatului public-privat. Principalele disfuncţii ce au afectat palierul dezvoltării regionale au fost cauzate de promovarea unor lucrări nejustificate de investiţii, atribuirea preferenţială a contractelor şi nerespectarea, de către agenţii economici implicaţi, a prevederilor contractuale asumate (în special a termenelor şi calităţii lucrărilor). În domeniul industrial, principalele riscuri şi vulnerabilităţi la nivelul operatorilor cu capital de stat au fost cauzate de managementul defectuos, cu consecinţe majore asupra rentabilităţii agenţilor economici respectivi. Reprezentanţii entităţilor cu capital privat au acţionat la nivelul palierelor de decizie în vederea obţinerii de concesii financiar-fiscale, preţuri preferenţiale ale resurselor energetice etc., fiind totodată preocupaţi de externalizarea, pe diverse căi, a profiturilor obţinute. Pe dimensiunea absorbţiei fondurilor comunitare, s-au perpetuat problemele în derularea etapelor subsecvente atragerii banilor europeni, situaţia cea mai dificilă fiind înregistrată în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune. 5/43 Domeniul agricol a continuat să fie marcat de disfuncţii remanente, fapt ce nu garantează utilizarea potenţialului acestei ramuri ca pârghie de dezvoltare a economiei naţionale. Relevante în acest sens au fost modul deficitar de accesare şi gestionare a fondurilor comunitare, persistenţa practicilor neconforme şi/sau neconcurenţiale ale unor operatori din domeniu şi menţinerea carenţelor sistemice (fărâmiţarea excesivă a exploataţiilor agricole, ponderea redusă a entităţilor agricole integrate şi a structurilor asociative, nerespectarea tehnologiilor de cultură, ineficienţa sistemului de irigaţii). În domeniul protecţiei mediului a continuat să se manifeste o serie de probleme cauzate, în principal, de valorificarea ineficientă a oportunităţilor asociate asistenţei europene alocate prin POSM, persistenţa deficienţelor în gestionarea proiectelor finanţate din Fondul pentru Mediu, perpetuarea situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor de mediu şi a carenţelor în conservarea biodiversităţii. Nivelul veniturilor bugetare a continuat să fie afectat de menţinerea practicilor specifice economiei subterane, în speţă, de activităţile subsumate evaziunii fiscal- vamale, criminalităţii economico-financiare organizate şi corupţiei, în contextul eficienţei încă scăzute a măsurilor destinate prevenirii şi combaterii fenomenului. În pofida eforturilor întreprinse pentru a genera efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă, în principal pentru diminuarea şomajului, în 2013 nu au fost înregistrate rezultate semnificative. O problemă majoră a constituit-o fenomenul muncii „la negru” şi „la gri”. Pentru sistemul bancar autohton, principalele provocări ale anului 2013 au fost constituite de menţinerea nivelului indicatorilor de performanţă la valori stabile şi evitarea efectului de contagiune generat de convulsiile înregistrate în Cipru. Pe piaţa de capital sunt de remarcat deopotrivă evoluţiile pozitive induse de derularea programului de listări ale acţiunilor societăţilor la care statul deţine participaţii (NUCLEARELECTRICA SA şi ROMGAZ SA) şi cele negative asociate amplificării activităţilor ilicite ale reprezentanţilor unor entităţi din domeniu, favorizate de insuficienta consolidare a capacităţii instituţionale a ASF. Ca şi în anii precedenţi, au continuat să se manifeste vulnerabilităţi în asigurarea protecţiei fizice a unor obiective din (sub)sectoare ale infrastructurii critice naţionale, pe fondul executării deficitare a serviciilor de pază. Apărarea Constituţiei Menţinerea unui nivel ridicat al corupţiei la nivelul instituţiilor publice şi remanenţa efectelor crizei economice au continuat să afecteze – pe fondul accentuării instabilităţii în plan politic şi social – buna funcţionare a serviciilor publice/sociale. Similar anilor precedenţi, exercitarea actului decizional la nivelul administraţiei publice centrale/locale a fost grevată de ingerinţele unor grupuri de interese ilegitime destinate favorizării unor persoane fizice ori juridice. Încercările de influenţare a actului de justiţie şi constrângerile bugetare au afectat, în continuare, funcţionarea sistemului judiciar şi operaţionalizarea reformei în domeniu. Probleme suplimentare au derivat din insuficienţa resursei umane, spaţiile inadecvate şi starea precară a infrastructurii IT. Pe fondul constrângerilor bugetare, managementul defectuos al resurselor materiale şi financiare, infrastructura precară, insuficienţa personalului de specialitate, inclusiv pe linia implementării/derulării programelor naţion