Raport_SRI_2013.pdf

ale de sănătate, au continuat să greveze funcţionarea sistemului sanitar şi, implicit, calitatea actului medical. Similar anilor precedenţi, finanţarea nejudicioasă a sistemului public de învăţământ a avut drept consecinţă agravarea dificultăţilor în asigurarea condiţiilor 6/43 de desfăşurare a actului educaţional, îndeosebi în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii şi a resursei umane implicate în actul de învăţământ şi managerial. Subfinanţarea cronică a continuat să afecteze şi cercetarea ştiinţifică, situaţie reflectată în rezultatele slabe obţinute în domeniu. În sistemul de protecţie şi asistenţă a categoriilor sociale defavorizate au persistat deficienţele în activitatea instituţiilor componente, pe fondul deficitului de resurse materiale şi umane şi al utilizării nejudicioase a fondurilor alocate. Sistemul continuă să se afle în atenţia persoanelor interesate să acceseze, fără drept, beneficii financiare, cu sprijinul unor funcţionari sau chiar al unor reţele specializate. Noile reglementări în domeniul adopţiei nu au generat o creştere a numărului de minori adoptaţi, conjunctural semnalându-se disfuncţii procedurale, de natură să afecteze interesul copiilor aflaţi în această situaţie. În 2013, s-au menţinut deficienţe în protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional, pe fondul numărului crescut de intervenţii asupra monumentelor istorice, fără respectarea regimului juridic reglementat, precum şi al gestionării defectuoase a proiectelor de restaurare la nivelul unor instituţii centrale/locale. În plus, mai multe zone de interes arheologic au fost expuse riscurilor de distrugere, ca urmare a proliferării acţiunilor de braconaj. În vederea racordării la demersurile autonomiste ale liderilor maghiari, activismul extensiilor autohtone ale structurilor extremiste ungare a continuat să exploateze momentele cu semnificaţie simbolică pentru congenerii din Transilvania, în sensul promovării în rândul tineretului maghiar a conceptelor revizioniste şi cultului unor personalităţi maghiare controversate. Interesele minorităţilor naţionale au fost, în continuare, afectate de preocupările unor oficiali/diplomaţi din statele limitrofe pentru implicarea comunităţilor congenere din ţara noastră în susţinerea propriilor interese. Evoluţii pozitive nu s-au înregistrat nici în ceea ce priveşte situaţia comunităţilor româneşti din regiune din perspectiva prezervării identitare – proces afectat suplimentar de lipsa de coeziune şi insuficienta implicare a mediului asociativ reprezentativ în acest proces. Pe fondul dezvoltării la nivel naţional a curentului contestatar la adresa unor proiecte investiţionale cu potenţial impact asupra mediului, activismul nucleelor anarhiste/radical-ecologiste a înregistrat o dinamică ascendentă (creşterea numărului şi amplitudinii protestelor publice). În sfera activităţilor informative ilegale cu potenţial de afectare a actului decizional la nivel central, s-au menţinut preocupările unor detectivi particulari sau jurnalişti de investigaţii pentru culegerea neautorizată de date confidenţiale ori protejate de lege privind diseminarea publică, preponderent din mediul administraţiei locale şi centrale. Ameninţări transfrontaliere Pe fondul perpetuării factorilor generatori sau favorizanţi, activităţile de criminalitate organizată transfrontalieră cu impact asupra securităţii naţionale s-au menţinut şi pe parcursul anului 2013 la cote ridicate. Principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României asociate criminalităţii organizate transfrontaliere au derivat din: – evaziunea fiscală de mare amploare, reţele infracţionale orientându-se tot mai mult către operaţiuni comerciale în regim intracomunitar, dar şi către domeniul jocurilor de noroc; – contrabanda cu produse accizate şi de larg consum, orice nou tip de acţiune de contracarare a operaţiunilor contrabandiste iniţiată de autorităţi având efecte limitate 7/43 în timp, în condiţiile în care grupările infracţionale au fost în măsură să identifice rapid soluţii de natură a menţine la aceleaşi cote cantităţile de produse introduse ilegal în ţară; – migraţia ilegală, anul 2013 înregistrând o creştere constantă a tentativelor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, îndeosebi la frontiera româno-bulgară, pe fondul prelungirii situaţiei de criză din zona Orientului Mijlociu. Totodată, numărul mare de refugiaţi sirieni aflaţi în Turcia a dus la cristalizarea unui coridor de trafic de imigranţi utilizând ca punct de intrare frontiera maritimă - Marea Neagră; – traficul de droguri de mare risc, în condiţiile în care grupări infracţionale au acţionat pentru asigurarea unei pieţe de distribuţie şi consum de droguri în ţara noastră. S-au menţinut active îndeosebi reţelele criminale turce, cu anumite fluctuaţii în ceea ce priveşte organizarea operaţiunilor de tranzit prin România; – criminalitatea informatică, reţelele de sorginte autohtonă operând în continuare, cu predilecţie, în exteriorul României. S-a constatat tendinţa de preluare sub control a segmentelor specializate în infracţiuni informatice de către reţele de crimă organizată, astfel încât, prin organizare specifică, s-a asigurat o eficientizare a activităţilor ilegale (devenind mult mai profitabile). Pe dimensiunea contraproliferării armelor de distrugere în masă şi a armamentului convenţional, persistă o serie de factori de risc asociaţi intereselor unor state proliferante pentru obţinerea din România de expertiză şi tehnologie utilizabile în domeniul nuclear (precum şi în domenii conexe). Anul 2013 a înregistrat semnale pozitive în direcţia soluţionării dosarului nuclear iranian; acest proces rămâne, însă, condiţionat, de o serie de factori cu evoluţie impredictibilă. Protecţia informaţiilor clasificate Pe fondul persistenţei vulnerabilităţilor şi a disfuncţiilor în ceea ce priveşte protecţia informaţiilor clasificate la nivelul entităţilor din sfera de competenţă a Serviciului, riscurile aferente s-au menţinut la valori ridicate şi pe parcursul anului 2013, pe toate componentele acestui domeniu: protecţia juridică, procedurală şi fizică, protecţia personalului şi INFOSEC. Riscurile reliefate pe acest palier au fost induse/potenţate de o serie de vulnerabilităţi referitoare, în principal, la: − incoerenţa şi inconsistenţa suportului normativ, organizatoric şi metodologic în materie; − instabilitatea cadrului organizatoric şi instituţional la nivelul autorităţilor publice centrale/structurilor teritoriale ale acestora; − dezinteresul factorilor responsabili pentru îndeplinirea obligaţiilor aferente reglementărilor în vigoare, ignorarea sau minimalizarea consecinţelor compromiterii acestor informaţii; − precaritatea pregătirii personalului cu atribuţii nemijlocite pe linia protecţiei informaţiilor clasificate şi a educaţiei de securitate a utilizatorilor acestor date; − insuficienţa capabilităţilor necesare implementării şi operaţionalizării măsurilor INFOSEC şi inconsistenţa activităţii structurilor specializate. Din perspectiva disfuncţiilor identificate, principalii factori de risc pe parcursul anului 2013 au vizat: − nerespectarea principiului „necesităţii de a cunoaşte” şi a normelor de acordare a accesului la informaţii clasificate; 8/43 − elaborarea, prelucrarea, stocarea şi transmisia informaţiilor secrete de stat prin sisteme informatice şi de comunicaţii neacreditate; − neinstituirea/organizarea necorespunzătoare a zonelor de securitate, inexistenţa/ineficienţa sistemelor de control al accesului în aceste zone şi nerespectarea condiţiilor de păstrare a documentelor clasificate; − neîndeplinirea obligaţiilor referitoare la elaborarea şi operaţionalizarea normelor interne de protecţie a informaţiilor clasificate; − nerespectarea prevederilor standardelor în materie referitoare la cercetarea/soluţionarea incidentelor de securitate. 9/43 CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE Similar anilor precedenţi, activitatea SRI în 2013 s-a desfăşurat la parametri înalţi, atât din punct de vedere cantitativ (înregistrându-se creşteri semnificative ale numărului de operaţiuni derulate în cooperare cu parteneri interni şi din afara ţării, respectiv de informări remise beneficiarilor legali), cât mai ales calitativ, fiind relevantă amplificarea forţei de reacţie instituţională pentru prevenirea şi combaterea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Pentru a-şi dezvolta capacitatea de răspuns la provocările actuale ale mediului de securitate, Serviciul a depus în continuare eforturi susţinute pentru implementarea direcţiilor de acţiune prevăzute în Viziunea strategică 2011-2015 „SRI în era informaţională”, cu accent pe: – asigurarea parametrilor de performanţă operaţională, prin utilizarea pe criterii de eficienţă şi eficacitate a unor resurse limitate (inclusiv prin reaşezări şi realocări ale acestora, posibile prin valorificarea sistemului de planificare existent la nivel instituţional); – îmbunătăţirea parteneriatelor cu instituţiile din sistemul naţional de securitate, cu accent pe intensificarea şi creşterea pragmatismului abordărilor din plan operativ; – dezvoltarea cooperării internaţionale în toate dimensiunile acesteia. Pe lângă valenţele de resursă valoroasă de intelligence, valorificabilă în fundamentarea actului decizional, această abordare a generat şi efecte pozitive în planul unei mai bune reprezentări a intereselor naţionale în diverse contexte şi al îmbunătăţirii imaginii SRI la nivelul comunităţii internaţionale de informaţii; – implementarea noului sistem de management al resurselor umane, o atenţie deosebită fiind acordată pregătirii şi perfecţionării resursei umane, dar şi asigurării unui mediu organizaţional de natură să stimuleze şi să recompenseze performanţa; – consolidarea relaţiilor cu societatea civilă, mediul academic şi opinia publică în ansamblu, care să asigure premisele promovării culturii de securitate şi să reflecte preocuparea pentru creşterea deschiderii şi transparenţei în raporturile cu cetăţenii. În 2013, sunt de evidenţiat ca evoluţii relevante la nivelul SRI: ► în plan instituţional – configurarea proceselor interne de o manieră care să permită permanenta conectare la evoluţiile mediului de securitate şi gestionarea eficientă şi operativă a acestora, prin abordări tip task-force, inclusiv în cooperare cu partenerii interni şi internaţionali. În acest sens, prezintă relevanţă deosebită implementarea prevederilor unei noi reglementări interne în domeniul informaţii-operaţiuni, care a setat pe baze noi activitatea de profil; – menţinerea la parametri ridicaţi a capacităţii de coordonare a politicilor şi strategiilor Serviciului, dublată de o preocupare în creştere pentru configurarea de planuri de acţiune sau de proceduri subsecvente, dar şi pentru cât mai buna comunicare a acestora către personalul SRI, de natură să asigure implementarea optimă; – continuarea politicii mobilităţii manageriale între structurile SRI, în scopul unei mai bune diseminări a bunelor practici între direcţiile judeţene de informaţii, dar şi al realizării transferului de expertiză între structurile centrale şi cele teritoriale; – instituţionalizarea unor grupuri de lucru pe problematici considerate prioritate la nivelul Serviciului, în scopul identificării de soluţii pragmatice prin utilizarea unor formate flexibile, inter-departamentale; 10/43 ► pe dimensiunea operaţională – concentrarea eforturilor structurilor de informaţii pe gestionarea unor speţe complexe, cu impact semnificativ în planul securităţii naţionale; – continuarea procesului de recalibrare a structurilor profilurilor de activitate din plan teritorial, conform principiului alocării resurselor pe priorităţile de securitate naţională specifice zonei de competenţă; – creşterea nivelului de profesionalism în lucrul cu sursele secrete de informaţii şi în utilizarea tehnicilor investigative; – întărirea mecanismului de asistenţă şi sprijin juridic al activităţii, evidenţiată în optimizarea activităţilor de informare/sesizare a organelor de cercetare şi urmărire penală, reprezentare juridică şi apărare a intereselor Serviciului; ► în domeniul analizei şi informării – dinamica ascendentă a activităţii de informare a beneficiarilor legali atât sub aspect cantitativ, cât mai ales calitativ, având la bază procese complexe de analiză, care au inclus componenta de analiză strategică şi integrarea adecvată a informaţiilor din surse deschise; – sporirea consistenţei şi complexităţii documentelor de informare, inclusiv prin includerea unor elemente de prognoză, utile din perspectiva fundamentării actului decizional; – o mai bună conectare la agenda şi necesităţile factorilor de decizie (inclusiv cele referitoare la bugetul de timp limitat); – creşterea operativităţii în transmiterea produselor informaţionale, în scopul asigurării oportunităţii în informare, sens în care a fost dezvoltată capacitatea de reacţie rapidă în momente de intensitate/încărcătură mare; – aprofundarea conlucrării dintre zona de analiză şi cea de informaţii, inclusiv prin participarea la grupuri de lucru cu caracter permanent şi ad-hoc constituite la nivelul Serviciului pe problematici considerate prioritare; – eficientizarea activităţii în zona de analiză operaţională, o contribuţie semnificativă revenind dezvoltării instrumentarului analitic; – creşterea aportului din surse deschise la îndeplinirea obiectivelor operaţionale, concomitent cu adaptarea produselor şi serviciilor OSINT la nevoile beneficiarilor; – dinamica ascendentă a activităţilor de cooperare internaţională în domeniul analizei; ► pe dimensiunea tehnică – operaţionalizarea Centrului CYBERINT, cu atribuţii în gestionarea problematicii securităţii cibernetice, fiind depuse eforturi susţinute pentru asigurarea infrastructurii necesare şi a minimului de resursă umană; – dezvoltarea, prin resurse proprii, a unor sisteme/aplicaţii/soluţii informatice şi perfecţionarea acestora, asigurându-se astfel centralizarea datelor aferente activităţii specifice şi accesul în timp real la acestea; – diversificarea modalităţilor de utilizare a mijloacelor tehnice existente, în vederea acoperirii cerinţelor operaţionale ale structurilor din domeniul informaţii- operaţiuni; – realizarea de produse hardware sau software cu parametri tehnici superiori destinate protecţiei criptografice a informaţiilor în format electronic; ► în domeniul cooperării a) în plan naţional: 11/43 – îmbunătăţirea parteneriatelor cu instituţiile din cadrul sistemului naţional de securitate, fiind de evidenţiat cooperarea consistentă în cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, dar şi contribuţia semnificativă a Serviciului la efortul inter- instituţional pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale de amploare; – trendul ascendent al cooperării cu organele de urmărire penală în cazuri complexe care au suscitat interesul major al opiniei publice; – consolidarea progreselor înregistrate în perioada anterioară în ceea ce priveşte cooperarea în gestionarea afacerilor europene pe dimensiunea securităţii şi convenirea poziţiei naţionale în format NATO; – crearea premiselor de realizare a sistemului naţional OSINT, prin proiectarea unui model de partajare a resurselor informaţionale şi tehnologice şi transferul de expertiză către instituţiile din domeniul securităţii naţionale; b) în plan extern: – dinamica ascendentă a activităţilor de cooperare internaţională, consolidarea unor relaţii parteneriale prin rezultate operaţionale deosebite, iniţierea de noi colaborări şi creşterea volumului schimbului de informaţii; – consolidarea cooperării internaţionale în format bilateral şi multilateral, cu implicaţii directe asupra promovării profilului SRI de serviciu activ, profesionist, dedicat îndeplinirii angajamentelor asumate; – impulsionarea relaţiilor de cooperare bilaterală cu serviciile din Balcanii de Vest, revitalizarea unor relaţii aflate sub potenţial; – organizarea, la standarde ridicate, a unor activităţi în format multilateral pe problematici de maximă actualitate pentru comunitatea de informaţii europeană; – oferirea unor programe de instruire în domeniul OSINT către parteneri externi, extrem de apreciate de aceştia; ► pe dimensiunea managementului resurselor umane – creşterea mobilităţii resursei umane şi simplificarea unor instrumente manageriale, pe fondul aplicării prevederilor Ghidului Carierei şi a rodării mecanismelor asociate; – continuarea procesului de reconceptualizare a activităţii de învăţământ în SRI, în acord cu necesităţile resimţite şi cerinţele beneficiarilor; – intensificarea demersurilor de cunoaştere psihologică a personalului instituţiei; – realizarea unor activităţi de diagnoză organizaţională pentru fundamentarea deciziilor de optimizare a funcţionării Serviciului; ► pe palierul promovării culturii de securitate – o prezenţă activă a conducerii SRI în spaţiul public şi în dialogul cu mass-media (lansări de carte, interviuri); – îmbunătăţirea dialogului cu beneficiarii legali, mai ales în sensul conştientizării acestora cu privire la riscurile de securitate cibernetică la a căror contracarare pot contribui prin măsuri adoptate pe domeniile lor de competenţă; – derularea unor campanii de informare asupra locului şi rolului SRI în sistemul instituţional românesc adresate publicului tânăr; – continuarea parteneriatului cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, prin susţinerea cursului masteral Studii de securitate - Analiza informaţiilor; – editarea de publicaţii de specialitate, care se bucură de apreciere şi recunoaştere în mediul academic şi universitar; 12/43 ► în planul comunicării public