Raport_SRI_2013.pdf

e, a fost continuată campania profesionistă de promovare a imaginii instituţiei, fiind demarate demersuri de intensificare a prezenţei SRI în mediul virtual (Facebook, Twitter, Pinterest), de îmbunătăţire a relaţionării cu foştii angajaţi, dar şi cu publicul intern, şi de marcare a unor momente importante pentru instituţie (Ziua naţională, Ziua SRI, Ziua luptătorului antiterorist). 13/43  CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE III.1. Activitatea de informaţii În 2013, unul dintre principalele obiective ale Serviciului l-a reprezentat menţinerea unui nivel ridicat al performanţei operaţionale şi informative. În acest sens, eforturile instituţionale au fost centrate pe: – extinderea capacităţii de cunoaştere a Serviciului, concomitent cu eficientizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a riscurilor la adresa securităţii naţionale; – consolidarea capacităţilor de identificare şi contracarare a ameninţărilor cibernetice; – modernizarea şi securizarea infrastructurii de informaţii şi comunicaţii, integrarea funcţională a bazelor de date interne, extinderea funcţionalităţilor sistemului de gestionare electronică a documentelor; – dezvoltarea dimensiunii colaborative la nivel intra-instituţional, prin utilizarea unor formate inter-departamentale care să asigure gestionarea unitară, integrată, a unor problematici aflate la interferenţa profilurilor de activitate. ■ Anul 2013 a reprezentat pentru SRI un moment al echilibrului instituţional, având în vedere necesitatea, pe de o parte, a menţinerii unui ritm cât mai dinamic al procesului de modernizare – cu parcurgerea etapelor asumate prin Viziunea strategică 2011-2015 „SRI în era informaţională” – şi, pe de altă parte, a atingerii standardelor de performanţă operaţională înregistrate în anii anteriori, chiar şi în condiţiile unor resurse limitate. Principalele eforturi operaţionale au fost concentrate, ca şi în 2012, pe acele dimensiuni care asigură funcţionarea structurală a statului şi a capacităţii lui de acţiune, respectiv identificarea şi fundamentarea manifestărilor de corupţie/conflictului de interese, a infracţiunilor de evaziune fiscală sau a activităţilor ilegale care aduc prejudicii bugetului de stat. De asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată destructurării reţelelor de crimă organizată, întreprinderii unor măsuri cu caracter ofensiv pe zona de cyberintelligence şi protecţie a infrastructurilor critice, precum şi a asigurării unui mix adecvat de măsuri de prevenire şi contracarare în plan antiterorist. SRI a depus eforturi susţinute pe linia informării beneficiarilor legali, a cooperării, la un nivel cât mai ridicat, cu structurile din cadrul sistemului naţional de securitate şi cu ceilalţi parteneri instituţionali, precum şi a extinderii activităţilor de cooperare cu servicii aliate şi partenere. În context, pot fi reliefate o serie de succese operaţionale, pe toate dimensiunile aferente misiunilor Serviciului: ● identificare – manifestări aferente corupţiei/conflictului de interese cu potenţial de afectare a actului decizional sau de influenţare a actului de justiţie; – activităţi ilegale ale unor grupări infracţionale; – vulnerabilităţi în securizarea unor sisteme informatice şi de comunicaţii, unele aferente unor infrastructuri critice sau pe care se gestionează informaţii clasificate/nedestinate publicităţii; ● prevenire – adoptarea unui număr semnificativ de măsuri specifice; – investigarea, identificarea şi transmiterea elementelor prevăzute de cadrul legal 14/43  care stau la baza deciziilor de declarare a unor cetăţeni străini ca indezirabili, respectiv de nepermitere a intrării în ţară în cazul altora; ● destructurare – reţele de crimă organizată axate pe evaziune fiscală de amploare, spălare de bani, deturnare de fonduri europene, extorcare de fonduri şi criminalitate informatică; – reţea de trafic de droguri; – reţele infracţionale ce au acţionat pe segmentul agroalimentar; – reţele specializate în fraudarea CAS; ● informarea organelor abilitate, urmată de adoptarea unor măsuri de reţinere/ arestare – factori de decizie care acordau protecţie activităţilor infracţionale şi/sau influenţau soluţionarea unor cauze aflate în faza de instrumentare şi judecare; – factori de decizie care acordau protecţie activităţilor infracţionale; – membri şi coordonatori ai unor reţele de trafic cu droguri de mare risc sau specializate în fraude informatice; ● cyberprotecţie – investigarea şi contracararea unor atacuri cibernetice asupra unor sisteme informatice de interes naţional; ● promovare – identificarea de oportunităţi de realizare a intereselor naţionale, în special în domeniul economic; – afirmarea valorilor de securitate în context euro-atlantic. ■ În ceea ce priveşte dinamica activităţii de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale, SRI a acordat o atenţie deosebită: – continuării procesului de adaptare structural-funcţională la evoluţiile mediului de securitate, prin reconfigurarea unor structuri în vederea valorificării optime a potenţialului operaţional, respectiv prin dezvoltarea unor capacităţi adecvate de răspuns la ameninţările cibernetice; – asigurării unui flux constant de informaţii destinate informării beneficiarilor legali, culegerea de informaţii fiind dirijată în acord cu agenda şi necesităţile reale de informare ale acestora; – creşterii calităţii, consistenţei datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie organelor de aplicare a legii şi operativităţii în transmiterea informaţiilor referitoare la săvârşirea de infracţiuni către organele de urmărire penală, pentru a se evita pierderea unor momente operative şi a unor oportunităţi în planul probaţiunii; – asigurării comunicării eficiente cu organele de urmărire penală în scopul valorificării superioare a rezultatelor muncii de informaţii; – intensificării activităţilor de cooperare externă pe următoarele coordonate: creşterea contactelor cu servicii partenere, derularea unor operaţiuni comune, impulsionarea schimbului de mesaje/evaluări analitice. ■ Din perspectiva ponderii informaţiilor pe problematici de securitate naţională, dimensiunea securitate economică a continuat să reprezinte şi în 2013 principala direcţie de activitate a Serviciului, pe fondul evoluţiilor înregistrate în anumite sectoare de activitate din domeniu, în strânsă conexiune cu dinamica mediilor economice internaţionale. Comparativ cu anul 2012, s-a înregistrat o creştere a ponderii informaţiilor referitoare la riscuri şi ameninţări din domeniul apărării şi 15/43  valorilor constituţionale, precum şi în ceea ce priveşte protecţia informaţiilor clasificate şi prevenirea şi combaterea terorismului. În contextul emergenţei ameninţărilor cibernetice, informaţiile obţinute pe această linie de activitate s-au menţinut la un nivel ridicat. Distribuţia informaţiilor obţinute la nivelul Serviciului – prin raportare la problematica de securitate naţională – a avut următoarea structură: – securitate economică – 27,85%; – apărarea ordinii şi valorilor constituţionale – 26,58%; – ameninţări transfrontaliere – 16,03%; – contraspionaj şi promovarea unor interese de securitate – 12,57%; – prevenirea şi combaterea terorismului – 11,34%; – protecţia informaţiilor clasificate – 3,47%; – riscuri şi ameninţări IT&C – 2,16%. III.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Activitatea de informare realizată de SRI în 2013 a vizat punerea la dispoziţia beneficiarilor legali a unor produse informaţionale utile şi relevante, în măsură să fundamenteze actul decizional, prin reflectarea corectă şi cuprinzătoare a evoluţiilor unui mediu de securitate din ce în ce mai impredictibil. A fost furnizată cunoaşterea necesară şi procesul de informare a asigurat evitarea surprizelor strategice. O atenţie specială a fost acordată remiterii de informaţii oportune în momente în care era necesară gestionarea unor evoluţii cu dinamică rapidă (inclusiv tensionate în plan social), de vârf de sarcină pentru beneficiari sau pentru adoptarea unor decizii cu implicaţii strategice. Similar anilor anteriori, activitatea pe această dimensiune s-a desfăşurat în conformitate cu: – priorităţile informative stabilite prin raportare la agenda socio-economică şi de politică externă a perioadei (având ca fundament Estimarea Informativă şi Planul Naţional de Priorităţi Informative); – competenţele şi necesităţile de informare ale beneficiarilor legali (transmise direct SRI sau extrase din documente instituţionale de orientare strategică/luări de poziţie). Analiza reacţiilor furnizate de factorii de decizie a relevat deopotrivă utilitatea şi consistenţa informărilor realizate de Serviciu,ca rezultate directe ale eficienţei eforturilor depuse pe dimensiunea adecvării produselor analitice la necesităţile beneficiarilor. În 2013, s-a continuat practica diseminării către beneficiarii legali din plan local a unor documente evaluative referitoare la evoluţii relevante ale mediului de securitate intern şi internaţional cu impact la nivel naţional/comunitar (de exemplu, ameninţarea cibernetică sau fenomenul terorist), în scopul dezvoltării culturii de securitate a acestora, dar şi al conştientizării cu privire la necesitatea adoptării unor măsuri în domeniile aflate în responsabilitate. ► În ceea ce priveşte dimensiunea calitativă a procesului de informare a beneficiarilor legali, sunt de evidenţiat eforturile depuse pentru: – sporirea consistenţei, relevanţei şi oportunităţii produselor informaţionale, printr- 16/43 o mai bună racordare la agenda, necesităţile şi bugetul de timp al beneficiarilor; – creşterea dimensiunii evaluative şi consolidarea componentei anticipativ- predictive a documentelor de informare, pentru o cât mai bună susţinere a actului decizional; – reflectarea expertizei directe a SRI în anumite domenii; – creşterea gradului de valorificare în produsele de informare a resursei reprezentate de cooperarea externă a Serviciului; – transmiterea unor documente complexe care au relevat – în baza unor analize multi-sursă şi trans-sectoriale – evoluţii semnificative ale unor ameninţări de securitate şi, mai ales, implicaţiile acestora pentru securitatea naţională a României. Astfel de informări au fost puse şi la dispoziţia beneficiarilor din plan local, în variante adaptate specificului local, cu scopul de a le oferi o imagine completă a evoluţiilor de securitate relevante pentru aria lor de competenţă; – dezvoltarea unei politici de iniţiere a relaţionării cu noii beneficiari instalaţi în funcţie, prin furnizarea atât a Ghidului beneficiarului (broşură în care sunt prezentate principalele repere ale cooperării inter-instituţionale, rolurile care revin celor două părţi şi regulile ce se impun a fi respectate), cât şi a unor documente de punere în temă a decizionalilor respectivi în legătură cu principalele evoluţii la nivelul domeniilor aflate în competenţă. ► În 2013, au fost puse la dispoziţia beneficiarilor legali din plan central 5.983 informări (cu 24,46% mai multe decât în 2012), concretizate în 2.529 documente integrate de informare. Sporirea numărului documentelor diseminate decizionalilor de la acest nivel s-a datorat inclusiv preocupării de a transmite mesaje particularizate la necesităţile de cunoaştere ale fiecărui factor de decizie. Una dintre priorităţile constante ale SRI în abordarea informării în plan central a fost focusarea pe problemele majore de securitate şi remiterea de documente de informare cu un grad de complexitate şi de integrare cât mai ridicat. ■ Din punctul de vedere al reflectării celor mai importante problematici de securitate naţională în documentele de informare, prezintă relevanţă următoarele date statistice: – securitate economică – 54,29%; – apărarea valorilor constituţionale – 21,35%; – promovarea unor obiective de politică externă a României – 16,41%; – vulnerabilităţi/riscuri de natură teroristă şi asociate manifestărilor de criminalitate organizată – 7,95%. ■ În contextul reducerii numărului beneficiarilor informaţi (pe fondul unei mai mari stabilităţi în funcţie, comparativ cu perioada anterioară), şi numărul reacţiilor acestora a înregistrat o scădere de 36,82% (de la 1.070 recepţionate în 2012, la 676 în 2013). Ponderea reacţiilor care conţin aprecieri favorabile la adresa calităţii şi oportunităţii informărilor recepţionate de la SRI s-a menţinut la un nivel foarte ridicat (aproximativ 98% din totalul reacţiilor), ceea ce indică un grad ridicat de adecvare a produselor informaţionale ale SRI la aşteptările factorilor de decizie în stat. ■ Şi în 2013, Guvernul şi Administraţia Prezidenţială au reprezentat principalii beneficiari ai documentelor de informare ale Serviciului (67,54% şi, respectiv, 20,32%, în uşoară creştere faţă de 2012). O a treia categorie de beneficiari este cea a partenerilor din sistemul naţional de securitate, cărora le-au fost puse la dispoziţie 8,26% din informările Serviciului, 17/43 pentru a susţine astfel efortul comun de prevenire şi combatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Nu în ultimul rând, pentru a se asigura fundamentarea unor măsuri preventive sau corective imediate, au fost remise informări unor autorităţi sau instituţii autonome/independente cu rol de reglementare şi control în domenii specifice/specializate (piaţa de capital, de asigurări, sectorul bancar etc.). ► În contextul unei mai mari stabilităţi în funcţie a beneficiarilor legali din plan local comparativ cu anul precedent (context în care majoritatea acestora au solicitat autorizaţii de acces la informaţii clasificate), SRI a reuşit să inverseze trendul descendent înregistrat în 2012, prin transmiterea către această categorie de decizionali a 3.067 documente de informare (2.601 adresate prefecţilor şi 784 preşedinţilor Consiliilor Judeţene), cu 30,78% mai multe decât în 2012 (când au fost transmise 2.345 analize). ■ Similar, feedback-ul la produsele informaţionale diseminate de SRI în plan local a crescut cu aproximativ 33% faţă de 2012. Se constată menţinerea la un nivel foarte ridicat a ponderii reacţiilor de confirmare a utilităţii şi oportunităţii informărilor în totalul feedback-ului recepţionat (circa 99,5%). Acesta reprezintă un indiciu relevant al faptului că beneficiarii din plan local apreciază calitatea şi oportunitatea informărilor remise de Serviciu, alături de numărul mare de situaţii (1030) în care factorii de autoritate de nivel local au întreprins măsuri vizând soluţionarea problemelor, efectuarea de controale sau aplicarea de sancţiuni. 2.2. Măsuri specifice de prevenire Prevenirea a continuat să reprezinte o componentă deosebit de importantă a activităţii SRI, procesul de adoptare a măsurilor în acest sens fiind într-o permanentă optimizare, în sensul: – creşterii consistenţei şi a nivelului de ofensivitate al acestora; – racordării mai eficiente la provocările şi dinamica mediului de securitate; – calibrării mecanismelor interne ale instituţiei în vederea implementării unitare a acestor măsuri, raportat la problematicile din competenţa Serviciului. ■ Pentru prevenirea riscurilor aflate în aria de responsabilitate, SRI a pus în aplicare, în 2013, 3.863 măsuri (comparativ cu 3.713 în 2012), acestea fiind distribuite în domeniile de realizare a securităţii naţionale avute în competenţă astfel: – contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 38,08% din totalul măsurilor; – apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 29,7%; – securitate economică – 17,43%; – evaluarea şi gestionarea ameninţărilor transfrontaliere – 7,58%; – identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 6,08%; – identificarea şi evaluarea ameninţărilor IT&C – 1,13%. ■ În conformitate cu atribuţiile SRI, măsurile în cauză s-au concretizat, predilect, în: – propuneri de limitare, întrerupere sau revocare a dreptului de şedere în România, respectiv de declarare drept persoană indezirabilă; – propuneri de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale; – notificări la consemnele speciale date la frontieră; – realizarea siguranţei unor obiective (instituţii) ce pot constitui ţinta unor acte teroriste; 18/43 – acţiuni de stopare a activităţilor – derulate pe teritoriul României – de sprijin al unor organizaţii teroriste; – demersuri specializate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; – activităţi de pregătire individuală pentru autoapărarea împotriva ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; – activităţi de identificare şi determinare a disfuncţiilor în conceperea şi implementarea proiectelor majore de realizare a societăţii informaţionale în România (în vederea prevenirii materializării lor). ■ Este de menţionat că în 2013 a fost finalizată procedura iniţiată în 2012 referitoare la propunerile formulate către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei privind retragerea cetăţeniei române unor persoane ce desfăşoară activităţi contrare securităţii naţionale. În toate cazurile propunerile SRI au fost confirmate de instanţa de judecată, care a dispus măsurile respective, în condiţiile în care acestea au consecinţe juridice deosebite. 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală Ansamblul demersurilor de informare/sesizare a structurilor locale şi centrale ale organelor de aplicare a legii în acord cu competenţele