Raport_SRI_2013.pdf

acestora, întreprinse de SRI în îndeplinirea atribuţiilor statuate legal, au vizat protejarea intereselor de securitate naţională şi valorificarea superioară a rezultatelor activităţii de informaţii în situaţiile în care datele obţinute relevau elemente constitutive ale unor infracţiuni grave. În scopul creşterii valorii probatorii a datelor incluse în documentele de informare şi pentru a răspunde exigenţelor procesului penal, s-a urmărit sporirea relevanţei şi a calităţii datelor, informaţiilor şi argumentaţiei transmise organelor de aplicare a legii prin stabilirea şi documentarea adecvată a faptelor (în măsura posibilităţilor, prin furnizarea de materiale cu relevanţă probatorie sau de menţiuni asupra unor posibile mijloace de probă) şi oferirea de elemente necesare exploatării oportune a momentelor operative cu relevanţă în planul probaţiunii. Asigurarea unei comunicări eficiente cu organele de urmărire penală a implicat eforturi consistente în direcţia creşterii nivelului de expertiză la nivelul Serviciului, în condiţiile în care complexitatea şi anvergura faptelor identificate (din sfera corupţiei, evaziunii fiscale generatoare de prejudicii semnificative bugetului de stat ş.a.) a ridicat, uneori, probleme de drept, mai ales în contextul unei legislaţii subsecvente (în domeniul financiar, fiscal, comercial, etc.) deosebit de consistente şi fluctuante. O coordonată importantă a cooperării cu organele de urmărire penală a fost reprezentată de transmiterea datelor, informaţiilor şi documentelor solicitate de acestea, pentru nevoile cercetării penale, precum şi soluţionarea unor cereri, în context fiind relevantă şi diversificarea sferei activităţilor în care experţii juridici ai SRI sunt implicaţi, în sensul că analizele comune nu se limitează doar la aspecte de drept material (cercetarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor), ci s-au extins la probleme de procedură. ■ Numărul total al informărilor înaintate organelor de aplicare a legii a cunoscut o creştere consistentă (3.853 informări în 2013 faţă de 3.289 în 2012), acestea fiind distribuite astfel: – 51 – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (faţă de 25 în anul 2012); 19/43  – 786 (faţă de 573 în anul 2012) – Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (162 central şi 624 teritorial); – 958 (faţă de 860 în 2012) – Direcţiei Naţionale Anticorupţie (478 central şi 480 teritorial); – 85 (faţă de 44 în 2012) – parchetelor de pe lângă curţile de apel; – 306 (faţă de 178 în 2012) – parchetelor de pe lângă tribunale; – 139 (faţă de 90 în 2012) – parchetelor de pe lângă judecătorii; – 652 (faţă de 554 în 2012) – organelor de poliţie din cadrul MAI; – 876 (faţă de 965 în 2012) – Grupurilor de Lucru Operaţionale (create în conformitate cu Hotărârea CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), în care SRI este partener, derulate în scopul combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare. ■ Referitor la informările adresate Ministerului Public, acestea au fost realizate, în principal, din oficiu de SRI – 546 (faţă de 425 cazuri în anul 2012), precum şi de urmare în situaţiile în care, ulterior au fost obţinute date şi informaţii suplimentare – 1.184 (faţă de 829 situaţii în anul 2012) sau la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală – 597 (faţă de 517 cazuri în anul 2012). ■ Experţi în domeniul juridic ai Serviciului, din cadrul structurilor teritoriale şi centrale, au fost cooptaţi ca membri în echipe operative comune de cooperare cu structurile locale şi centrale ale organelor de aplicare a legii în 463 de cazuri (faţă de 314 în 2012). În cadrul echipelor operative comune au avut loc numeroase întruniri, în cadrul cărora experţi în domeniu juridic ai SRI au îndeplinit un rol însemnat în evaluarea juridică a situaţiei operative şi a măsurilor propuse pentru documentarea activităţilor infracţionale. În acest context s-a acţionat permanent, prin exercitarea competenţelor specifice, în direcţia creşterii valorii de utilizare a produsului informaţional destinat informării organelor de urmărire penală, atât prin prisma asigurării unui fundament pentru atingerea obiectivelor aferente protejării valorilor de securitate, cât şi a consolidării rolului Serviciului în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor infracţionale ce afectează grav, pe diverse componente, securitatea naţională. Acestea au determinat efecte şi reacţii pozitive la nivelul beneficiarilor, multe dintre materiale fiind valorificate în cadrul probaţiunii în dosare penale. III.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste Evoluţiile înregistrate în 2013 au relevat revenirea ameninţării teroriste în registrul general şi indirect, cu riscuri manifeste predominant în sfera non-operaţională, de propagandă fundamentalistă şi acţiuni de sprijin financiar şi logistic. Corelativ evoluţiilor din MENA şi Af/Pak, s-au menţinut riscurile derivate din conexiunile migraţiei ilegale cu terorismul. Măsurile preventive adoptate de Serviciu, colaborarea în cadrul SNPCT şi cooperarea cu serviciile partenere externe au permis menţinerea nivelului de alertă teroristă (Albastru-Precaut). În 2013, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, SRI a întreprins demersuri de prevenire şi contracarare a unor activităţi cu 20/43 potenţial de risc terorist direct sau care vizau sprijinirea de pe teritoriul naţional a unor grupări teroriste. Acţiunile specifice realizate de SRI în scopul protejării intereselor naţionale faţă de ameninţarea teroristă au constat, în principal, în: – măsuri de prevenire (235), unele cu un caracter ofensiv accentuat. Între acestea menţionăm: declararea ca indezirabili a 8 cetăţeni străini (implicaţi în activităţi de sprijin logistic şi financiar a unor grupări jihadiste), 41 de măsuri de nepermitere a intrării în ţară (pentru persoane suspectate de intenţii sau implicare în activităţi teroriste), 10 măsuri de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale1; – informări adresate organelor de cercetare şi urmărire penală (20). Acestea au vizat: apeluri telefonice şi mesaje conţinând ameninţări teroriste, intenţii de a organiza atacuri vizând facilităţile NATO din ţara noastră, activităţi propagandistice islamice cu potenţial de radicalizare şi activităţi infracţionale derulate în România pe linia transferurilor de fonduri şi a migraţiei ilegale în conexiune cu terorismul; – protecţia misiunilor diplomatice acreditate în România aflate în aria de responsabilitate a Serviciului. În 2013 s-au derulat 3.600 de acţiuni de patrulare-cercetare şi peste 150 de măsuri de consolidare a dispozitivelor; – controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă pe aeroporturile civile. Controlul de securitate la cele două aeroporturi internaţionale din Bucureşti („Henri Coandă”/AIHCB şi „Aurel Vlaicu”/AIBBAV) s-a desfăşurat la parametri optimi de eficienţă, permiţând identificarea a 4 arme, 60 de elemente de muniţie, circa 16.500 de articole interzise şi obiecte potenţial periculoase. Totodată, în vederea creşterii profesionalismului operatorilor de securitate în relaţia cu pasagerii, s-a implementat un sistem pilot de evaluare a indicatorilor de performanţă; – asigurarea protecţiei/gardării antiteroriste, precum şi realizarea intervenţiei antiteroriste/contrateroriste pirotehnice. Au fost efectuate: – peste 800 de misiuni la personalităţi aflate în responsabilitate; – misiuni de descoperire şi identificare a DEI, în cadrul cooperării cu DIICOT; – o intervenţie pirotehnică la Piatra Neamţ, o misiune de intervenţie contrateroristă pirotehnică la Iaşi şi o descindere în judeţul Suceava; – 7 intervenţii pirotehnice asupra unor obiecte suspecte a conţine DEI, plasate la diferite obiective (ambasade, reşedinţe ale unor diplomaţi, AIHCB); – 3 misiuni de control tehnic antiterorist (ca urmare a unor ameninţări cu bombă), investigarea unui plic suspect de a conţine agenţi CBRN; – 694 de misiuni de permanenţă pentru intervenţie pirotehnică la AIHCB şi AIBBAV; – 76 de misiuni de control tehnic antiterorist la obiective unde s-au desfăşurat activităţi cu participarea unor oficiali/personalităţi (în principal la solicitări ale SPP) etc.; – 456 de misiuni de protecţie antiteroristă a aeronavelor şi pasagerilor pe durata zborurilor (Însoţitori Înarmaţi la Bordul Aeronavelor – IIBA). 1 Refuzarea solicitării de acordare a cetăţeniei române, neacordarea vizei pentru România, retragerea statutului de refugiat. 21/43 III.4. Prevenirea şi combaterea ameninţărilor cibernetice Numărul ridicat al atacurilor cibernetice înregistrate în 2013 împotriva unor sisteme informatice de interes naţional relevă faptul că România reprezintă, în continuare, o ţintă pentru entităţi (non)statale active în mediul virtual. Securitatea cibernetică a infrastructurilor critice informaţionale ale statului român se menţine la un nivel insuficient pentru a face faţă unor atacuri de nivel ridicat ori cu intenţii distructive. Deşi au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea cadrului normativ în domeniu şi configurarea unor capacităţi adecvate de răspuns la agresiuni cibernetice, evoluţiile tehnologice şi trendul ascendent al atacurilor în spaţiul virtual reclamă multiplicarea eforturilor naţionale de creştere a gradului de securitate cibernetică, atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul entităţilor private, interesate de protejarea propriului patrimoniu, mai ales a celor care gestionează infrastructuri critice. ■ Pe dimensiunea prevenirii şi combaterii ameninţărilor cibernetice, SRI a acţionat în vederea identificării şi contracarării atacurilor cibernetice asupra sistemelor cibernetice de interes naţional, precum şi a documentării informative a activităţilor ilegale derulate de grupări de criminalitate organizată specializate în fraude informatice. Relevante în acest sens sunt: – informarea promptă a instituţiilor vizate de atacul MiniDuke – ce urmărea obţinerea accesului la reţele informatice de interes naţional şi culegerea de informaţii confidenţiale – şi întreprinderea măsurilor de contracarare necesare pentru restabilirea funcţionării normale a reţelelor afectate; – arestarea, ca rezultat al cooperării dintre SRI, DIICOT şi NCA Marea Britanie, a 38 de membri ai unei grupări autohtone de criminalitate informatică responsabilă de lansarea de agresiuni cibernetice prin care cetăţeni ai SUA, Marii Britanii, Spaniei şi Mexicului au făcut obiectul unor fraude informatice în valoare de peste 1 milion de lire sterline; – reţinerea, ca rezultat al cooperării dintre SRI şi DIICOT, a 33 de membri ai unui grup infracţional organizat specializat în fraude informatice, care a prejudiciat circa 1.000 de cetăţeni americani, provocând daune de peste 2 milioane dolari SUA. ■ În 2013, SRI a avut o contribuţie semnificativă atât la consolidarea cadrului legislativ naţional în domeniul securităţii cibernetice, în special în definitivarea Strategiei de Securitate Cibernetică a României, cât şi în operaţionalizarea mecanismelor de cooperare inter-instituţională destinate creşterii capacităţii de reacţie la atacuri cibernetice, respectiv a Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) – ce asigură coordonarea unitară a Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC) – şi a Grupului de Suport Tehnic – cu responsabilităţi în elaborarea Planului de Acţiune privind implementarea SNSC. Pentru îndeplinirea responsabilităţilor ce îi revin Serviciului pe componenta securităţii cibernetice – în virtutea competenţelor de autoritate naţională în domeniul cyber- intelligence – a fost înfiinţată o unitate cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice, Centrul CYBERINT, care a preluat şi responsabilităţile Centrului Naţional CYBERINT (structură desemnată să asigure coordonarea tehnică a COSC). Ulterior adoptării SSCR şi a Planului de Acţiune privind implementarea SNSC prin HG nr.271/2013, COSC şi GST au acţionat cu prioritate pentru consolidarea bazei legale în domeniu, relevante fiind: – finalizarea proiectului Legii privind securitatea cibernetică a României, ce stabileşte cadrul general de reglementare a activităţilor în domeniul securităţii cibernetice; – elaborarea proiectului de Hotărâre CSAT pentru instituirea Sistemului Naţional de 22/43  Alertă Cibernetică şi a Nivelurilor de alertă cibernetică, în scopul asigurării unui cadru organizatoric şi procedural adecvat prevenirii şi contracarării activităţilor de natură să afecteze securitatea cibernetică la nivel naţional; – întocmirea proiectului Hotărârii CSAT pentru promovarea Programului naţional destinat managementului riscului în domeniul securităţii cibernetice, destinat asigurării unei gestionări eficiente a provocărilor şi ameninţărilor cibernetice la nivelul fiecărei entităţi ce gestionează infrastructuri cibernetice. ■ Ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor naţionale de răspuns împotriva atacurilor la adresa infrastructurilor cibernetice de interes naţional, SRI: – participă, în cooperare cu MAI, MApN, STS şi Ministerul pentru Societatea Informaţională, prin Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate CERT- RO, la implementarea proiectului Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cybernetic, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE); – asigură, împreună cu MApN, reprezentarea României în proiectul multinaţional Multinational Cyber Defence Capability Development (MN CD2) lansat la nivelul NATO, care va permite asigurarea compatibilităţii infrastructurii naţionale în domeniul securităţii cibernetice cu cea a NATO, precum şi participarea activă la dezvoltarea unor concepte moderne în domeniul apărării cibernetice. III.5. Protecţia informaţiilor clasificate Analizele în domeniu relevă perpetuarea premiselor de risc/riscurilor la majoritatea instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi celorlalte persoane juridice de drept public sau privat deţinătoare de informaţii clasificate, principalele cauze fiind de natură obiectivă (suportul legislativ cvasi-perimat, insuficienţa fondurilor şi a bazei logistice ş.a.) sau subiectivă (dezinteresul factorilor responsabili pentru îndeplinirea obligaţiilor legale, necunoaşterea sau eludarea deliberată a reglementărilor în materie, minimalizarea consecinţelor compromiterii informaţiilor etc.). ■ Exercitarea de către SRI a atribuţiilor ce îi revin în calitate de cea mai importantă autoritate desemnată de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, s-a caracterizat prin menţinerea unei dinamici ascendente a acţiunilor ce s-au derulat pe următoarele direcţii: ► coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, evoluţia activităţilor subsecvente fiind de natură să determine progrese (cantitative şi calitative) în eliminarea unor vulnerabilităţi trenante, prin: – creşterea cu aproximativ 20% faţă de anul precedent a situaţiilor de acordare de asistenţă de specialitate la solicitarea unor persoane fizice şi juridice deţinătoare de astfel de informaţii (512 situaţii). – optimizarea, în cadrul derulării activităţilor de control (618), a capacităţii de intervenţie pentru verificarea modului în care deţinătorii de informaţii clasificate aplică prevederile legislaţiei în domeniu, identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor şi adoptarea măsurilor legale menite să contribuie la înlăturarea acestora. Dintre acestea, 50 de activităţi de control au fost determinate de situaţii de urgenţă şi au avut ca scop verificarea unor aspecte punctuale, stabilite ca urmare a identificării unui risc de securitate şi 12 inopinate, iar cu prilejul acestora au fost identificate 172 incidente de securitate, reprezentând peste 85% din totalul incidentelor identificate în perioada de referinţă. 23/43 În vederea respectării cadrului legal în materie şi protejării adecvate a informaţiilor clasificate s-a procedat la aplicarea, în urma acţiunilor de control, a 217 sancţiuni contravenţionale – 103 avertismente şi 114 amenzi în valoare totală de aproximativ 150.000 lei. În toate situaţiile au fost dispuse măsuri şi termene concrete pentru aplicarea reglementărilor în vigoare şi s-a acordat sprijinul necesar pentru soluţionarea acestora, precum şi cu privire la modalităţile în care pot fi înlăturate principalele cauze generatoare de riscuri la adresa informaţiilor clasificate gestionate; ► realizarea – pe coordonate de eficientizare a activităţii specifice şi menţinere a atitudinii pro-active în aplicarea cadrului legal – a verificărilor specifice de securitate necesare: – avizării programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate care au fost întocmite (537 astfel de documente) sau, după caz, actualizate, completate ori modificate (1.349) de entităţile deţinătoare de astfel de date aflate în sfera de competenţă a SRI. V