Raport_SRI_2013.pdf

olumul solicitărilor de acordare a avizului de specialitate pentru aceste documente a înregistrat o creştere cu peste 10% faţă de anul 2012; – acordării avizelor pentru accesul unor persoane fizice la informaţii clasificate naţionale şi NATO/UE, activitatea fiind marcată de aprofundarea operaţionalizării instrumentelor/procedurilor de lucru specifice, dar şi de evoluţiile aleatorii ale dinamicii solicitărilor atât în plan cantitativ, cât şi din perspectiva repartiţiei teritoriale; – acordării avizului în vederea eliberării autorizaţiei/certificatului de securitate industrială (225 solicitări), respectiv avizării eliberării autorizaţiilor speciale pentru desfăşurarea activităţilor de aero-fotografiere, filmare, scanare laser sau cartografiere în obiective şi zone de pe teritoriul naţional care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretelor de stat (6 situaţii). ■ O coordonată importantă a activităţilor derulate de SRI în vederea prevenirii materializării riscurilor de compromitere a informaţiilor clasificate a fost reprezentată de politica activă de informare a beneficiarilor legal abilitaţi din plan central şi local cu privire la deficienţe înregistrate la nivelul sistemelor de protecţie a informaţiilor clasificate instituite în cadrul unor autorităţi şi instituţii publice centrale, cât şi la unităţi care funcţionează în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în domeniul de activitate al acestora, fiind difuzate 117 documente de informare. ■ În continuarea progreselor înregistrate în anii anteriori, şi în anul 2013 activităţile pe linia protecţiei informaţiilor clasificate derulate subsecvent cooperării inter- instituţionale cu autorităţile desemnate de securitate, ORNISS şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale s-au materializat în: – transmiterea a 3.435 de răspunsuri la solicitări (în mare parte ale MAI, dar şi ale SIE şi STS) referitoare, în principal, la persoane fizice şi juridice care au făcut obiectul verificărilor de securitate pentru avizarea accesului la informaţii secrete de stat, respectiv angajarea/derularea de relaţii contractuale în cadrul cărora sunt vehiculate astfel de date. Numărul acestor solicitări a crescut cu 7,05% faţă de 2012 şi cu 46,22% faţă de 2011; – semnalarea, în 74 de cazuri, a unor premise de compromitere a informaţiilor clasificate proprii. ■ Urmărind formarea şi promovarea culturii de securitate, precum şi dezvoltarea comunicării cu societatea civilă în acest domeniu, SRI a organizat în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” programul de formare şi dezvoltare profesională continuă „Protecţia informaţiilor clasificate” destinat însuşirii 24/43 de către reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale a cunoştinţelor generale specifice domeniului, familiarizării cu cadrul legislativ şi instituţional şi prezentării modalităţilor de relaţionare cu autoritatea desemnată de securitate. ■ SRI a îndeplinit în condiţii de operativitate şi siguranţă atribuţiile ce îi revin în calitate de autoritate în materie în ceea ce priveşte colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, în condiţii adecvate, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate naţionale şi NATO/UE, fiind astfel consolidate evoluţiile pozitive din anii precedenţi. În anul 2013, volumul de corespondenţă procesat la nivel central s-a menţinut la nivel relativ similar celui din 2012 (2.556.681 trimiteri – plicuri, colete, mape de tranzit), în timp ce numărul beneficiarilor deserviţi a crescut cu 4,04%. La nivel teritorial, volumul de corespondenţă a fost de 7.406.355 trimiteri, iar numărul beneficiarilor deserviţi a crescut cu 1,75%. Structurile de protecţie corespondenţă clasificată au depus un efort deosebit în condiţiile în care solicitările trimiterilor au avut adeseori un caracter de urgenţă. Numărul de trasee organizate la nivel central a fost menţinut, iar, simultan cu asigurarea derulării continue şi în deplină siguranţă a activităţilor specifice, traseele şi programele de deservire a beneficiarilor au fost adaptate permanent, ca urmare a reorganizării unor autorităţi şi instituţii publice, schimbării de sedii, includerii în sistem a unor noi beneficiari. ■ Pentru prevenirea unor eventuale acţiuni periculoase ce pot fi executate prin intermediul trimiterilor poştale, corespondenţa procesată la nivel central a fost verificată din punct de vedere antiterorist tehnic (23.940 mape şi 8.007 colete), fără a se constata probleme deosebite. La nivelul structurilor judeţene au fost efectuate 60.848 verificări la aparatura cu raze „X”, fără a fi identificate situaţii de risc. III.6. Dezvoltări pe dimensiunea OSINT Creşterea relevanţei surselor deschise în activitatea de intelligence a impus transformarea structurii specializate a SRI, Centrul Surse Deschise, atât în furnizor de produse OSINT pentru beneficiari din afara instituţiei, cât şi de expertiză în domeniu pentru partenerii interni şi externi. În paralel au fost asigurate necesităţile Serviciului pe dimensiunea operaţională. Evoluţiile de securitate au impus o adaptare continuă a activităţii şi a formelor de răspuns/reacţie dezvoltate în cadrul CSD, concretizată în diversificarea şi intensificarea aportului direct la informarea beneficiarilor legali, prin extinderea tipologiei produselor informaţionale şi valorificarea de noi materiale periodice, specializate pe problematici de securitate. Au fost valorificate la beneficiari din afara SRI 1.256 documente OSINT. Au continuat demersurile de coagulare a sistemului naţional OSINT, SRI acţionând ca factor de coeziune, care a transferat expertiză prin organizarea unor programe de instruire dedicate şi a proiectat un sistem de partajare a resurselor informaţionale şi tehnologice de către instituţiile din domeniul securităţii naţionale, apărării naţionale şi ordinii publice. 25/43  CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ IV.1. Cooperarea inter-instituţională Colaborarea cu celelalte instituţii din sistemul naţional de securitate s-a menţinut, şi în 2013, pe trendul ascendent stabilit în anii precedenţi, progrese semnificative fiind înregistrate în principal pe componenta calitativă, cu rezultate vizibile în ceea ce priveşte forţa instituţională de intervenţie în soluţionarea unor speţe gestionate în comun. SRI şi-a direcţionat efortul de culegere şi transmitere de date şi informaţii către parteneri în principal pe domeniile în care este desemnat autoritate – prevenirea şi combaterea terorismului, punerea în aplicare a autorizaţiilor de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei, protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii. Suplimentar, Serviciul a susţinut cooperarea inter-instituţională şi în ceea ce priveşte celelalte domenii în care este abilitat să ofere sprijin informativ organelor de aplicare a legii. În 2013, s-a acordat o atenţie permanentă perfecţionării misiunilor derulate în comun, crescându-se mobilitatea şi capacitatea de remodulare rapidă a direcţiilor de acţiune, în funcţie de necesităţi şi context operativ (complex şi fluid) şi de posibilităţile reale deţinute, rezultatele activităţilor derulate în cooperare fiind astfel potenţate. În conformitate cu responsabilităţile ce i-au fost încredinţate, Serviciul a asigurat funcţionarea la parametri optimi a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Totodată, a acţionat pentru consolidarea capabilităţilor naţionale în domeniul securităţii cibernetice şi al protecţiei informaţiilor clasificate şi a manifestat deschidere pentru valorificarea optimă, în formule parteneriale, a capacităţilor de analiză din surse deschise. O cooperare importantă s-a desfăşurat sub egida Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, SRI participând activ la definirea priorităţilor naţionale din Planul Naţional de Priorităţi Informative, furnizând contribuţii consistente la evaluările integrate elaborate la nivelul acestui for şi asigurând participarea la întâlniri la nivel de experţi. De asemenea, SRI şi-a îndeplinit atribuţiile în domeniile în care este chemat să asigure funcţii de sprijin în cadrul unor formule de cooperare inter-instituţionale gestionate de alte autorităţi ale statului (sistemul naţional de gestionare a situaţiilor de urgenţă, Centrul Naţional de Conducerea a Acţiunilor de Ordine Publică). ■ În 2013, s-au intensificat şi diversificat formele de cooperare cu instituţiile semnatare ale Protocolului General de cooperare, caracteristica principală reprezentând-o dinamica pozitivă şi creşterea gradului de aprofundare a datelor ce au făcut obiectul informărilor transmise de SRI, în paralel cu orientarea măsurilor către speţe realiste, acţiuni complexe şi ţinte de nivel ridicat. ■ Activităţile derulate au vizat atât continuarea operaţionalizării planurilor comune de acţiune întocmite în anii anteriori, cât şi iniţierea unor noi colaborări, inclusiv prin constituirea de echipe operative mixte care au inclus, în unele situaţii, şi reprezentanţi ai instituţiilor de la nivel central. 26/43 ■ O dimensiune importantă a cooperării a reprezentat-o sprijinul informativ şi tehnic oferit de SRI, cu promptitudine şi profesionalism, în gestionarea unor speţe complexe. În pofida unei uşoare diminuări a schimbului informaţional, s-a evidenţiat îmbunătăţirea dimensiunii calitative a acestuia, ca urmare a creşterii valorii de utilizare a produselor informaţionale transmise/recepţionate. Relaţionarea eficientă şi atitudinea pro-activă manifestate în cooperarea cu structurile/instituţiile partenere au facilitat acordarea cu celeritate a sprijinului tehnic solicitat şi – subsecvent – succesul unor operaţiuni de documentare a unor infracţiuni, cele mai relevante şi complexe fiind cele de corupţie (trafic de influenţă şi dare/luare de mită). ■ O dimensiune relevantă a colaborării SRI cu partenerii instituţionali a vizat: – asistenţa tehnică specializată acordată prin activităţi de expertizare tehnico- criminalistică a probelor materiale puse la dispoziţie, pentru clarificarea/aprofundarea unor aspecte complexe ori documentarea unor fapte infracţionale; – suport tehnic acordat la cerere unor instituţii publice în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate/nedestinate publicităţii; ■ A crescut substanţa şi calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituţiilor partenere, marcându-se astfel consolidarea tendinţei de dezvoltare a cooperării la nivelul structurilor locale. ■ Principalele problematici care au făcut obiectul cooperării inter-instituţionale în 2013: – evaziunea fiscală (subsumat formatelor de lucru instituite la nivel naţional prin hotărâri ale CSAT); – acte de corupţie, fraude şi operaţiuni suspecte de spălare a banilor; – fapte şi activităţi asociate fenomenului terorist; – factori de risc la adresa ordinii publice şi siguranţei persoanei; – activităţi infracţionale circumscrise criminalităţii organizate; – ameninţări transfrontaliere; – securitatea obiectivelor/reprezentanţelor oficiale şi prevenirea producerii de evenimente ce ar fi putut afecta viaţa şi integritatea fizică a personalităţilor protejate; – factori de risc la adresa siguranţei în domeniul militar; – prevenirea acţiunilor care pot aduce atingere valorilor constituţionale; – activităţi ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine; – implicaţii asupra securităţii naţionale derivate din evoluţiile mediului internaţional de securitate. Sunt, de asemenea, de evidenţiat următoarele teme importante ale cooperării inter- instituţionale: – gestionarea unor dosare cu relevanţă strategică pentru securitatea naţională - precum edificarea scutului antirachetă, asigurarea securităţii prezenţei militare americane în România; – accesarea de fonduri europene, în parteneriat cu alte instituţii din sistemul de securitate naţională. ■ Principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, SIE, MApN, SPP şi Ministerul Justiţiei. Binomul instituţional Ministerul Public - SRI a funcţionat şi în 2013 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi combaterii 27/43  ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, cât şi din punctul de vedere al efectelor în planul instrucţiei penale. Cooperarea cu MAI şi-a menţinut tendinţa ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, deşi s-a constatat o diminuare a volumului activităţilor de cooperare. Conlucrarea s-a caracterizat prin disponibilitate reciprocă în realizarea schimburilor de informaţii înregistrându-se totodată progrese în ceea ce priveşte debirocratizarea şi operativitatea demersurilor. Colaborarea cu MApN, în creştere atât din punct de vedere calitativ, cât şi numeric, s-a evidenţiat prin nivelul ridicat de consistenţă şi complexitate a activităţilor desfăşurate. Prezintă relevanţă deosebită cooperarea SRI cu Statul Major General din cadrul acestui minister, în cadrul demersului naţional de operaţionalizare a Centrului Naţional Militar de Comandă. Pe relaţia cu SIE, schimbul de informaţii s-a dinamizat, înregistrându-se o creştere de 37,44% a numărului informaţiilor transmise/recepţionate comparativ cu 2012. În ceea ce priveşte conlucrarea cu SPP, se constată amplificarea semnificativă a volumului de activităţi vizând protecţia demnitarilor (715 în 2013, faţă de 404 în 2012), respectiv a numărului de controale antiteroriste şi intervenţii pirotehnice (139 în 2013, faţă de 45 în 2012). Dat fiind specificul activităţii, cooperarea cu STS şi Ministerul Justiţiei s-a menţinut la un nivel relativ scăzut (cu uşoare creşteri ale schimbului informaţional pe anumite domenii, în relaţia cu Ministerul Justiţiei), limitându-se în mare parte la acordarea de avize sau efectuarea de verificări în evidenţele operative. IV.2. Cooperarea externă În 2013 a continuat trendul ascendent al colaborării bilaterale a SRI cu servicii omoloage sau alte structuri externe cu atribuţii în domeniul securităţii, menţinându-se totodată nivelul de implicare în formatele de cooperare multilaterală sau în alte formule de colaborare internaţională. În acelaşi timp, zona de cooperare externă a fost caracterizată de diversitatea şi complexitatea formelor de exercitare a atribuţiilor specifice, de la implicarea directă/ coordonarea unor proiecte la nivel aliat, comunitar sau organizate sub egida Serviciului la participarea activă la diverse iniţiative naţionale şi internaţionale, respectiv derularea, de conducerea Serviciului, a unor demersuri de intelligence diplomacy. Principalele evoluţii în cooperarea bilaterală au vizat creşterea numărului de activităţi cu valenţe operaţionale, consolidarea rolului SRI ca furnizor de expertiză pentru serviciile partenere, precum şi intensificarea cooperării cu partenerii din regiune. Cooperarea în formatele NATO şi UE a urmărit preponderent susţinerea temelor de interes ale SRI, în consonanţă cu orientările strategice la nivel naţional, creşterea numărului şi calităţii produselor analitice furnizate de Serviciu, precum şi asumarea/implementarea unor proiecte cu relevanţă operaţională în domeniul cyber sau pe dimensiunea accesării fondurilor europene. Totodată, SRI şi-a consolidat prezenţa în cadrul formatelor multilaterale consacrate, asumându-şi organizarea sau coordonarea unui număr ridicat de activităţi în comparaţie cu anii precedenţi. Nu în ultimul rând, expertiza şi informaţiile acumulate ca urmare a intensificării cooperării internaţionale bilaterale sau multilaterale au fost valorificate în plan intern, precum şi în procesul de informare a beneficiarilor legali la nivel naţional. ■ La sfârşitul anului 2013, Serviciul desfăşura activităţi de cooperare cu 93 servicii de informaţii şi securitate din 65 de ţări, 30 structuri de aplicare a legii cu atribuţii similare SRI şi 7 organisme cu atribuţii de coordonare şi control. De asemenea, SRI este membru în 5 formate de cooperare multilaterală şi, având în vedere statutul României de membru al diverselor organizaţii internaţionale, cooperează cu organisme NATO şi UE, respectiv cu departamente şi structuri cu profil de securitate din cadrul OSCE, ONU, Interpol, OCEMN sau SEDM. 28/43 În acelaşi timp, Serviciul s-a implicat în formule de cooperare care depăşesc sfera intelligence, precum Iniţiativa Globală pentru Combaterea Terorismului Nuclear, Grupul de Lucru în domeniul Securităţii Industriale, Iniţiativa de Securitate în domeniul Proliferării – PSI, Aranjamentul de la Wassenaar, Forumul Viitorul Global – GFF, EUROSINT Forum sau Clubul de la Budapesta. ■ Volumul activităţii de cooperare internaţională a crescut în 2013 pe toate palierele – cu peste 10% numărul de acţiuni comune, cu 7% numărul de mesaje schimbate şi cu peste 40% numărul de întâlniri cu ofiţerii de legătură. În acelaşi timp, atitudinea pro-activă a instituţiei noastre şi nivelul ridicat de expertiză acumulat au permis evoluţii consistente în ceea ce priveşte organizarea/găzduirea unui număr semnificativ de evenimente, sub egida organizaţiilor multinaţionale la care este parte (grupuri de lucru, seminarii etc.). Pe fondul evoluţiei riscurilor de securitate, au fost iniţiate noi relaţii parteneriale, au fost create premisele pen