Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.178,5 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona eficient în societatea cunoaşterii, la toate cele trei domenii testate: citire-lectură, matematică și științe. Între țările înalt performante la PISA 2015 se află Estonia, unde doar 1 din 20 de elevi de 15 ani obține rezultate sub nivelul de bază la toate cele 3 domenii testate, urmată în topul clasamentului de Finlanda, Irlanda și Danemarca. Dintre toate țările europene, România devansează doar Cipru și Bulgaria, situâ ndu-se astfel în primele 3 țări cele mai slab performante în ceea ce privește ponderea elevilor cu performanțe scăzute la toate cele trei domenii testate la PISA 2015.

Figura 32. Ponderea elevilor cu performanțe slabe la toate cele trei domenii testate: citire-lectură, matematică și științe, PISA 2015 – date comparative Romania – UE

Grafic preluat din EU Commission Policy Note: PISA 2015: EU performance and initial conclusions regarding education policies in Europe (https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/pisa-2015-eu-policy-note_en.pdf)

Același raport al Comisiei Europene asupra rezultatelor PISA 2015 la nivel european, publicat pe 5 decembrie
2016, evidențiază următoarele tendințe privind situația României, comparativ cu alte țări ale Uniunii
Europene, din perspectiva indicatorului ponderea elevilor cu performanțe slabe la testările PISA 2015:
     comparativ cu testările PISA anterioare (2009,2012), România nu a înregistrat în 2015 o îmbunătățire
      semnificativă a indicatorului european privind ponderea elevilor cu performanțe scăzute. Variațiile față
      de PISA 2009 și 2012 nu depășesc, în 2015, mai mult de 1-2 p.p. pentru niciunul dintre domeniile testate;
     se constată o ușoară îmbunătățire a indicatorului privind ponderea elevilor cu rezultate slabe la
      matematică, în timp ce la științe și citire/lectură ratele celor care nu reușesc să atingă nivelul de bază
      cresc în continuare, fără însă a atinge valorile și mai slabe obținute la PISA 2009;

Figura 33. Ponderea elevilor cu performanțe slabe la matematică (PISA - nivel 2 sau mai scăzut) 2009- 2015 – date comparative România-UE

60

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

94585bbe62c9d9e68f1715a1d212f9cf3a98a2d6f06149d15c5dda08d4a96f15