Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

                      Olanda                87,5        86,7          52,5         52,6
                      Polonia               97,8        85,6          73,5         65,7
                      Portugalia            99,1        80,6          71,9         68,7
                      România               99,6        89,5          72,2         70,3
                      Slovacia              99,1        89,8          76,6         72,0
                      Slovenia              97,2        97,3          79,3         66,4
                      Spania                92,6        76,3          59,9         55,0
                      Suedia                95,4        76,9          76,8         53,4
                      Ungaria               99,6        96,6          76,7         64,0

• * Date nedisponibile

Sursă: EUROSTAT, 2018.

II. A.5. Numărul de copii ce revine unui cadru didactic

În comparaţie cu anul şcolar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învăţământ, cu excepția învățământului gimnazial.

În ultimii opt ani şcolari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat modificări uşoare, influenţate şi de măsurile de reorganizare implementate la nivelul sistemului. Astfel, în urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învăţământul primar, în grădinițe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar. Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (10 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învățământului gimnazial, în timp ce învățământul primar are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic). Atât în învăţământul primar, cât şi în învăţământul gimnazial se înregistrează diferenţe semnificative între învăţământul special şi cel de masă, determinate de specificul activităţii didactice: în învăţământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 3 copii, comparativ cu media de 20 de copii din învăţământul primar sau de 11 copii în învăţământul gimnazial. Mediul de rezidenţă rămâne un important factor de diferenţiere a valorilor acestui indicator. În ultimii ani,

în cazul învăţământului preşcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparație cu mediul urban (17 copii, respectiv 14 copii la un cadru didactic). În învăţământul primar și gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferența pe medii de rezidenţă, în învățământul gimnazial a scăzut ușor față de anul anterior. În învățământul primar, diferența pe medii a rămas constantă față de anul trecut. În anul școlar 2017/2018, cel mai redus raport elevi/profesor din întreg sistemul de învăţământ s-a înregistrat în învățământul gimnazial din mediul rural: 9 elevi la 1 profesor. La polul opus, cel mai ridicat raport elevi/profesor din întreg sistemul de învăţământ s-a înregistrat în învățământul primar din mediul urban. Politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama într -o măsură mai mare de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă.

36