Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

l elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăţământul primar Ca şi alţi indicatori, ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste au prezentat tendinţe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinşi în învăţământul primar înainte de anul școlar 2012/2013, în anul școlar 2017/2018, aproape 80% dintre copii de 6 ani au fost şcolarizaţi în învățământul primar (în scădere, totuși, față de anul școlar anterior cu 2 p.p.). În acelaşi timp, 15,4% dintre copiii de 6 ani (în creștere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinşi în învăţământul preşcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în şcoală a copiilor de 6 ani era mai ridicat în mediul rural decât în urban, în ultimii cinci ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în mediul urban decât în rural cu aproape 20 de p.p. (88,5% în urban, respectiv 69,6% în rural). În mod 11 constant, diferenţa valorii indicatorului pe sexe este în favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (80,8% fete, respectiv 78,1% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învăţământului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 9 și de 10 ani se înregistrează creșteri ale valorii indicatorului, în timp ce la 7 și la 8 ani, ușoare scăderi ale valorii indicatorului. Pe sexe, se remarcă faptul că, la vârsta de intrare în învăţământul primar, rata de cuprindere este mai mare pentru fete în comparaţie cu băieţii, fapt datorat cel mai probabil unui debut şcolar mai rapid al acestora. Pe medii de rezidenţă, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparaţie cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învăţământului primar, cea mai mare diferență înregistrându -se la vârsta de 7 ani (21,6 p.p.). Se remarcă prezenţa în învăţământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 14,8% dintre copiii de 11 ani și 2,6% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul şcolar întârziat (mai ales în învăţământul special, dar nu numai); fenomenul repetenţiei, cu impact asupra eficienţei interne a sistemului de educaţie și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. Tabel 11. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învăţământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 79,4 Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 88,5 6 ani Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 69,6 Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 80,8 Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 78,1 Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 87,4 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 97,9 7 ani Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 76,3 Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 87,4 Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 87,7 90,9 88,7 87,4 Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 87,8 90,8 91,1 90,2 Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 95,2 98,9 100,5 100,3 8 ani Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 80,4 82,6 81,7 79,8 Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 87,6 90,4 90,6 89,8 Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 88,0 91,1 91,7 90,5 Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 93,3 88,3 89,5 91,0 Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 102,7 96,8 98,0 101,4 9 ani Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 84,4 80,0 81,0 80,6 Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 93,1 88,3 88,8 90,8 Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 93,6 88,4 90,2 91,2 Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 76,2 74,3 69,7 82,6 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 85,4 82,7 75,4 89,4 10 ani Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 68,0 66,3 64,0 75,8 Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 74,8 72,7 68,2 81,6 Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 77,5 75,7 71,1 83,5 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018. 12  Figura 3. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învăţământul primar 100 90 80 70 60 6 ani 50 7 ani 40 8 ani 30 9 ani 20 10 ani 10 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăţământul gimnazial Evoluţia ratelor specifice de cuprindere a copiilor în învăţământul gimnazial înregistrează scăderi față de anul anterior pentru cei de 11 și 13 ani, valori constante ale indicatorului pentru cei de 12 ani și ușoară creștere pentru cei de 14 ani. Ca şi în învăţământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparaţie cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare învăţământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11,7% dintre copiii de 15 ani și 3,3% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Tabel 12. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învăţământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 82,7 82,4 82,0 72,7 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 94,1 94,7 95,6 85,2 11 ani Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 73,0 71,5 69,3 60,6 Feminin 85,2 84,0 83,8 83,8 84,7 83,6 83,3 83,0 73,9 Masculin 82,8 83,2 82,2 90,6 81,7 81,9 81,6 81,1 71,6 Total 93,9 91,4 89,5 91,1 90,5 88,9 88,6 87,7 87,7 Urban 103,0 101,4 99,3 101,6 101,4 100,0 101,2 100,8 102,3 12 ani Rural 85,9 83,0 81,3 82,2 81,2 79,7 77,8 76,1 74,2 Feminin 93,5 92,2 89,2 91,0 90,4 89,2 88,5 87,6 87,7 Masculin 94,2 90,7 89,8 91,1 90,6 88,7 88,6 87,8 87,7 Total 92,9 94,1 92,8 90,4 90,2 88,3 88,6 88,6 88,1 Urban 103,1 103,8 102,2 101,3 100,5 100,2 100,8 101,9 102,0 13 ani Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 78,5 78,4 77,2 75,9 Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 88,2 88,5 88,5 87,8 Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6 90,2 88,5 88,6 88,6 88,3 Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 72,9 70,6 70,6 71,7 Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 85,0 82,4 82,0 83,8 14 ani Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 63,1 60,9 61,2 61,5 Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 71,3 69,1 69,3 69,9 Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 74,4 71,9 71,8 73,3 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018. 13  Figura 4. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste în învăţământul gimnazial 100 90 80 70 60 11 ani 50 12 ani 40 30 13 ani 20 14 ani 10 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 I.C.3. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul şcolar 2016/2017, rata abandonului școlar a scăzut ușor în comparaţie cu anul şcolar anterior. La nivel general, 1,6% dintre elevii de nivel primar şi gimnazial abandonează şcoala. Mediul rural, gimnaziul, populaţia şcolară masculină, respectiv clasele de început de ciclu gimnazial înregistrează valori ridicate ale abandonului şcolar. Astfel, cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar s -au înregistrat la nivelul populației masculine de gimnaziu (2,8%), în învățământul gimnazial din mediul rural (2,5%), respectiv la nivelul claselor I (2,3%) și a V -a (2,2%). La finalul anului şcolar 2016/2017, învăţământul primar şi gimnazial de masă cuprindea 1650,5 mii de elevi. Din totalul elevilor din învățământul primar și gimnazial de masă, 96,9% au fost declaraţi promovaţi și 3,1% repetenţi, situaţie relativ constantă în comparaţie cu anul şcolar anterior. Datele corespunzătoare pentru învăţământul special sunt următoarele: 17,5 mii de elevi la final de an școlar, din care 97,8% au fost declaraţi promovaţi și 2,2% repetenţi. Pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2016/2017 a fost de 1,6% (procent ce reprezintă 27,6 mii de elevi). În comparaţie cu anul anterior, valoarea indicatorului este în ușoară scădere. Pe medii de rezidență, crește diferența dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, în defavoarea mediului rural (1,1% în urban și 2,3% în rur al). În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o frecvență mai amplă a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (2,2% băieţi și 1,0% fete). Tabel 13. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Învăţământ primar şi gimnazial Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,8 1,8 1,6 Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 1,3 1,5 1,4 1,1 Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 1,8 2,2 2,3 2,3 Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 1,4 1,7 1,6 1,0 Masculin 1,8 1,7 1,9 2 1,5 1,6 2,0 2,0 2,2 14  Învăţământ primar Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 1,2 1,8 1,7 1,5 Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 1,1 1,6 1,4 1,1 Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 1,4 2,0 2,0 2,1 Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4