Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

1,0 1,1 1,6 1,5 1,4 Masculin 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 1,3 1,9 1,8 1,7 Învăţământ gimnazial Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 1,8 1,9 2,0 1,8 Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 1,5 1,5 1,5 1,2 Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 2,1 2,3 2,5 2,5 Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 1,7 1,7 1,8 0,6 Masculin 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 1,9 2,1 2,1 2,8 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018. Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învăţământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate obligatorie; situaţia s-a îmbunătățit în perioada 2012-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creștere. În anul școlar de referință, valoarea indicatorului continuă tendința descendentă din an ul anterior, valoarea înregistrată fiind 1,5%. Diferența pe medii de rezidență se păstrează, mediul rural fiind în continuare defavorizat. Decalajul pe sexe a crescut ușor: mai mulţi băieţi (1,7%) din ciclul primar abandonează şco ala, comparativ cu fetele (1,4%). Figura 5. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe medii de rezidență 2,5 2 1,5 Total 1 Urban 0,5 Rural 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 În învăţământul gimnazial, se înregistrează o ușoară scădere a ratei abandonului școlar față de anul anterior în care valoarea indicatorului a fost de 1,8% în 2016/2017. La acest nivel de studiu, diferenţele pe medii de rezidență sunt mai ample decât în ciclul primar, de 1,3 p.p., în defavoarea mediului rural. Şi în cazul gimnaziului, se evidenţiază avantajul fetelor în comparaţie cu băieţii (cu 2,2 p.p. în defavoarea băieţilor). Figura 6. Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe medii de rezidență 3 2,5 2 1,5 Total 1 0,5 Urban 0 Rural 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 15 Relevantă în contextul de faţă este şi analiza abandonului şcolar pe clase. Datele evidenţiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de şcolaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a. La nivelul clasei pregătitoare, se înregistrează o scădere ușoară a valorii indicatorului. Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazial unde diferența este între 0,8 -1,7 p.p. Tabel 14. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, pe clase şi medii de rezidenţă 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total - - - - 0,5 1,0 1,7 1,8 1,6 Clasa Urban - - - - 0,1 0,7 1,7 1,6 1,2 pregătitoare Rural - - - - 0,9 1,3 1,7 1,9 2,1 Total 2,1 2,3 2,2 2,0 1,3 1,5 2,4 2,5 2,3 I Urban 2,2 2,4 2,3 2,0 1,2 1,4 1,9 1,9 1,6 Rural 2,1 2,3 2,1 2,0 1,5 1,6 3,0 3,2 3,3 Total 1,3 1,2 1,5 1,5 1,2 1,3 2,4 1,4 1,3 a II-a Urban 1,1 1,2 1,5 1,5 1,2 1,1 2,0 1,1 0,9 Rural 1,4 1,3 1,5 1,5 1,3 1,5 2,8 1,7 1,7 Total 1,1 1,1 1,4 1,3 1,0 1,1 1,2 1,2 1,0 a III-a Urban 1,0 1,1 1,4 1,3 0,9 1,0 1,2 0,8 0,7 Rural 1,2 1,1 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 1,7 1,4 Total 1,3 1,2 1,4 1,4 1,3 1,3 1,4 1,4 1,4 a IV-a Urban 1,1 1,2 1,4 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 1,0 Rural 1,4 1,1 1,3 1,4 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 Total 2,8 2,5 2,7 2,6 2,4 2,5 2,4 2,4 2,2 a V-a Urban 2,6 2,5 2,8 2,6 2,2 2,1 1,9 1,8 1,5 Rural 3,0 2,4 2,6 2,6 2,7 2,9 2,9 3,0 3,2 Total 1,6 1,5 1,8 1,7 1,4 1,6 1,7 1,8 1,6 a VI-a Urban 1,4 1,5 1,8 1,7 1,2 1,4 1,4 1,4 1,1 Rural 1,8 1,6 1,9 1,7 1,7 1,8 2,1 2,2 2,2 Total 1,8 1,4 2,0 1,8 1,6 1,6 1,8 2,0 1,7 a VII-a Urban 1,5 1,2 1,8 1,8 1,2 1,4 1,4 1,6 1,0 Rural 2,2 1,7 2,1 1,8 1,9 2,0 2,3 2,4 2,4 Total 1,5 1,3 1,4 1,7 1,5 1,5 1,6 1,7 1,6 a VIII-a Urban 1,1 1,1 1,2 1,7 1,1 1,2 1,1 1,2 1,0 Rural 1,9 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 2,1 2,3 2,3 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2008-2018. Figura 7. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe clase 3 2,5 2 cls. preg. 1,5 cls. I 1 cls. II 0,5 cls. III 0 cls. IV 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 16  Figura 8. Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe clase 3 2,5 2 cls. V 1,5 cls. VI cls. VII 1 cls. VIII 0,5 0 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultăţile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferenţele semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore/săptămână dedicate studiului. Este de remarcat tendinţa generală de scădere a ratei abandonului şcolar de la clasele de debut la cele de final de ciclu de școlaritate, determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările şcolare. I.D. Învățământul liceal și profesional I.D.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal și profesional În anul şcolar 2017/2018, valoarea ratei brute de cuprindere în învățământul secundar superior a fost de 85,3% – în ușoară creștere față de anul școlar anterior. Măsurile de organizare care au vizat învăţământul profesional au determinat schimbări importante ale valorilor acestui indicator în ultimii ani. Diferența de participare pe sexe revine la un nivel semnificativ, odată cu reorganizarea învățământului profesional: peste 9 puncte procentuale în favoarea populației feminine la liceu și aproape 10 puncte procentuale în favoarea celei masculine în învăţământul profesional. Valorile ratelor brute de cuprindere şcolară în învăţământul liceal şi profesional au fost direct influenţate, la nivelul ultimilor ani şcolari, de măsurile educaționale din domeniu: măsurile tranzitorii de pregătire profesională (Ordinul de ministru nr. 5730/2010 privind organizarea stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; Ordinul de ministru nr. 3168/2012 privind organizarea învăţământului profesional cu durata de 2 ani); reorganizarea învățământului profesional cu durata de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015; parcurgerea învăţământului secundar superior (intrare în clasa a IX -a în 2011/2012 şi ieşire din clasa a XII-a în 2014/2015) a celor două generaţii de elevi care au avut debutul şcolar concomitent în 2003/2004. În ultimii ani şcolari, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere constantă de la un an la altul. În anul școlar 2017/2018, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional) a ajuns la valoarea de 85,3% – în ușoară creștere față de anul școlar anterior. Rata de cuprindere este uşor mai mare în cazul populaţiei şcolare feminine, comparativ cu cea masculină. 17 Tabel 15. Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior (liceu şi învățământ profesional) 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 96,7