Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 Total 78,1 76,8 76,4 76,4 Feminin 78,6 77,3 77 77,2 Masculin 76,6 76,3 75,8 75,6 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2018.  În cazul populației de 3 -18 ani, rata brută de cuprindere școlară de la învăţământul preşcolar la cel liceal, are valoarea de 88,1%, în scădere cu 0,1 p.p. față de anul școlar anterior. Valoarea indicatorului a crescut în cazul fetelor cu 0,1 p.p., iar în cazul băieților a scăzut cu 0,2 p.p. Tabel 5. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal) ca raport din populaţia în vârstă de 3-18 ani 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 Total 88,5 88,7 88,2 88,1 Feminin 88,6 88,3 87,9 88,0 Masculin 88,1 91,0 88,4 88,2 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2018. I.B. Învăţământul preşcolar I.B.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul preșcolar În anul școlar 2017/2018, peste 90% dintre copiii de 3-5/6ani au fost cuprinși în învățământul preșcolar. Valorile indicatorului pe sexe sunt ușor mai crescute în cazul fetelor. Rata de cuprindere în învățământu l preșcolar din mediul rural este semnificativ mai redusă decât în mediul urban, ca urmare a ponderii reduse a copiilor de vârste mici care frecventează grădinițele în mediul rural. În anul 2017/2018, învăţământul preşcolar a cuprins 521,2 mii copii (scăderea cu 35 de copii față de anul școlar anterior fiind nesemnificativă), şcolarizaţi în 1.175 de grădiniţe şi 9.966 de secţii (structuri) care funcţionează pe lângă alte niveluri de învăţământ. Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar calculată la nivelul anului şcolar 2017/2018– reprezentând procentul copiilor cuprinşi în grădiniţă din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare nivelului preşcolar – a scăzut ușor față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale, până la valoarea de 91,4%. Tabel 6. Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar (3-5/6 ani) 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 /2018 Total 78,4 78,8 78,4 90,2 87,4 90,1 90,9 91,6 91,4 Urban 80,7 80,9 81,0 93,2 90,3 97,7 97,8 97,4 97,4 Rural 76,0 76,6 75,5 86,7 83,9 81,8 83,4 85,0 84,5 Feminin 78,7 79,1 78,8 90,5 87,7 90,2 90,9 91,5 91,5 Masculin 78,1 78,5 78,0 89,9 87,1 89,9 90,9 91,6 91,2 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2018. 7 Valorile indicatorului pe sexe înregistrează o ușoară scădere față de anul anterior în cazul băieților (cu 0,4 p.p.), și o valoare constantă în cazul fetelor. Pe fondul involuţiei valorii indicatorului la nivel general și corelat cu aceeași involuție a valorii indicatorului în mediul rural, continuă să se manifeste discrepanţe pe medii de rezidenţă. Aceste diferenţe au crescut în perioada de referință a prezentului raport, de la 5,5 p.p. în 2011/2012 la 12,9 p.p. în anul şcolar 2017/2018. Mediul rural continuă să înregistreze rate de cuprindere în învăţământul preşcolar cu mult mai mici decât mediul urban. Opțiunea părinților din rural de a nu -și trimite copiii la grădiniță la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăți de acces (de exemplu, distanțe mari dintre casă și grădiniță), cât și de disponibilitățile de timp pentru îngrijirea copiilor pe care le au familiile din mediul rural, comparativ cu urbanul. Aceste date evidențiază necesitatea susținerii continue a mediului rural, prin proiecte și măsuri specifice privind reţeaua de unităţi de învăţământ preşcolar şi susţinerea participării la educația timpurie. Figura 2. Evoluția ratei brute de cuprindere în învăţământul preşcolar, pe medii de rezidență 120 100 80 60 40 20 0 2014/015 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2015/2016 2016/2017 2017/2018 Total Urban Rural I.B.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniţă din ultimul an reflectă scăderea participării la învăţământul preşcolar a copiilor de 3 și 4 ani, respectiv creșterea participării la învățământul preșcolar a copiilor de 5 și 6 ani. Începând cu anul şcolar 2012/2013, grupa de vârstă de 6 ani corespunde învăţământului obligatoriu. Pentru prezentul raport, în vederea asigurării comparabilităţii datelor, sunt oferite date privind ratele specifice de cuprindere în învăţământul preşcolar şi pentru această grupă de vârstă. Analiza acestor date este relevantă din perspectiva evaluării eficienţei obligativităţii clasei pregătitoare de la această vârstă. Astfel, înainte de implementarea debutului școlar de la 6 ani, peste trei sferturi dintre copiii de această vârstă erau cuprinși în grădinițe. Începând cu anul 2012/2013, a scăzut semnificativ ponderea copiilor de 6 ani din grădinițe, până la valoarea de 15,4% în 2017/2018. Aceste date evidenţiază faptul că introducerea clasei pregătitoare de la vârsta de 6 ani și, respectiv, implementarea unor redimensionări curriculare corespunzătoare au constituit un răspuns pozitiv la tendința părinților de a amâna vârsta debutului școlar din cauza reticențelor acestora privind dificultățile debutului școlarizării. 8 Ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar au înregistrat, în anul școlar de referință, tendințe descendente la vârsta de 3 și 4 ani, respectiv tendințe ascendente la 5 și 6 ani. Pe medii de rezidenţă, mediul rural continuă să fie în dezavantaj, chiar dacă pentru unele vârste se înregistrează creșteri ale valorii indicatorului. Diferenţele pe medii de rezidenţă sunt de aproximativ 10 p.p. pentru vârstele de 3-5 ani, în favoarea mediului urban. Pentru copiii de 6 ani, valoarea indicatorului este cvasisimilară între urban și rural. Tabel 7. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învăţământul preşcolar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ Vârsta 2018* 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016* 2017 Total 63,1 66,6 69,1 78,5 75,2 72,2 86,1 70,6 68,8 Urban 66,3 70,5 74,8 86,2 81,6 80,2 95,4 75,7 73,8 3 Rural 59,3 62,0 62,3 69,5 67,4 63,4 75,9 64,8 62,8 ani Feminin 64,5 67,9 70,3 80,3 76,5 73,3 87,2 71,4 69,6 Masculin 61,7 65,4 67,9 76,9 74,1 71,1 85,1 69,9 68,0 Total 79,6 77,8 78,0 83,6 83,7 84,6 83,8 88,5 83,6 Urban 80,0 77,1 77,5 84,7 86,3 92,0 89,5 93,3 88,3 4 Rural 79,1 78,6 78,6 82,2 80,7 76,5 77,5 83,2 78,1 ani Feminin 80,3 78,5 78,6 83,6 84,2 85 84,0 89,0 83,8 Masculin 79,0 77,2 77,5 83,6 83,3 84,2 83,6 88,0 83,3 Total 87,0 86,7 83,7 89,3 88,0 88,6 87,0 85,2 91,5 Urban 88,3 86,5 83,5 90,7 89,2 95,3 93,8 90,2 96,9 5 Rural 85,7 87,0 84,0 87,8 86,6 81,1 79,5 79,7 85,4 ani Feminin 87,5 87,1 84,6 89,3 87,9 88,2 86,9 84,7 91,4 Masculin 86,5 86,4 82,9 89,4 88,1 88,7 87,0 85,7 91,5 Total 78,9 78,4 76,7 17,8 14,9 13,5 14,4 13,9 15,4 Urban 84,3 84,1 82,2 16,5 13,6 12,1 13,6 13,8 15,7 6 Rural 73,7 72,8 70,9 19,3 16,3 14,8 15,2 14,0 15,2 ani Feminin 78,0 77,9 76,2 17,3 14,1 12,5 13,3 12,5 14,1 Masculin 79,7 78,9 77,2 18,3 15,5 14,4 15,4 15,2 16,7 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2018. *Datele includ și copiii de 2 ani. I.C. Învățământul primar și gimnazial I.C.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial Schimbarea de structură a sistemului de educaţie din anul şcolar 2012/2013 a determinat efecte asupra ratei de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial. Începând cu 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 90-91%, cu o scădere semnificativă, până la valoarea de 88,3% în anul școlar de referință al raportului. Se menţin diferenţe pe cicluri de învățământ, însă în anul școlar de referință valoarea înregistrată în învățământul primar este mai mare decât cea înregistrată în învățământul gimnazial . În învăţământul primar sunt cuprinşi 90% dintre copiii de vârstă corespunzătoare, iar în învăţământul gimnazial puțin peste 86%. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privinţa ratei de participare la educaţie, în special la nivelul învăţământului gimnazial. Ratele de participare sunt ușor mai mari pentru populația școlară masculină, comparativ cu populația feminină. 9 În anul şcolar 2017/2018, învăţământul primar şi gimnazial (de masă și special) a cuprins 1669,3 mii de elevi (cu 8,8 mii mai puţin decât în anul şcolar anterior), şcolarizaţi în unităţi şcolare și în secții din cadrul grupurilor școlare. Evoluţia ratei brute de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi gimnazial – reprezentând ponderea elevilor cuprinşi în ciclul primar şi gimnazial din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare celor două niveluri de studiu (6-14 ani) – a fost influenţată de măsurile de reorganizare implementate în ultimii ani. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea indicatorului a fost în scădere, de la 98,3% în 2009/2010 la 88,7% în 2016/2017. În ultimii șase ani școlari, a fost înregistrată o scădere masivă, până la valori de 88,3% – ca o consecință a schimbării structurii sistemului școlar, prin includerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar (ca urmare, intervalul de vârstă luat în analiză la calcularea indicatorului este mai mare). În anul școlar de referință, indicatorul își continuă tendința descenden tă, cu 0,4 p.p. Tabel 8. Rata brută de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 98,3 97,5 94,2 90,6 90,7 89,9 89,4 88,7 88,3 Feminin 97,5 96,7 93,1 89,3 89,9 89,2 88,7 87,9 87,7 Masculin 99,0 98,3 95,2 91,9 91,4 90,6 90,1 89,4 89,0 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018. Diferenţa pe sexe se menţine şi în anul școlar 2017/2018 în favoarea băieţilor cu 1,3 puncte procentuale (87,7% fete, respectiv 89,0% băieți), în contextul scăderii valorii acestuia. Pe medii de rezidenţă, rata de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial a scăzut constant în ultimii ani, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. În anul școlar 2017/2018, valoarea ratei brute de cuprindere în urban s-a stabilizat la 99,9%, iar în rural a continuat tendința descendentă, ajungând la 77,1%. Diferența pe medii de rezidență este în creştere, fiind cu aproape 23 puncte procentuale în defavoarea mediului rural. Tendinţa descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul şcolar 2017/2018 se manifestă diferit pe cicluri de învățământ. După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învăţământul primar a scăzut semnificativ ca urmare a trecerii clasei pregătitoare în componența învățământului primar. În anul școlar 2017/2018, s-a înregistrat pentru prima dată de la introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar o valoare ascendentă (90,0%), cu 3,3 p.p. mai mult față de anul anterior, respectiv cu 2,3 p.p. față de anul școlar 2015/2016. O pondere încă semnificativă a copiilor de 6 ani se regăsește în grădinițe (15,4%, în creștere cu 1,5 p.p. față de anul școlar anterior). Tabel 9. Rata brută de cuprindere în învăţământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 97,6 97,5 95,6 88,4 89,0 88,7 87,7 86,7 90,0 Feminin 96,9 96,7 94,7 87,7 88,3 88,1 87,2 85,9 89,5 Masculin 98,3 98,2 96,4 89,0 89,6 89,3 88,3 87,4 90,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018. 10  Discrepanţele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidenţă evidențiază situația defavorizată a învăţământului din mediul rural (80,5% rural şi 99,2% urban). Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele, diferența scăzând în anul școlar de referință la sub 1 p.p. În învățământul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut, în perioada 2007-2010, ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor care au intrat în clasa I în 2003/2004 ( două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 86,3% în anul școlar 2017/2018, cu 4,9 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele. Tabel 10. Rata brută de cuprindere în învăţământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 98,9 97,6 92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 86,3 Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 85,3 Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 87,2 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018. I.C.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul primar și gimnazial Schimbările de structură a sistemului de învățământ au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a fost în creştere de la un an şcolar la altul; în 2017/2018, indicatorul înregistrează o scădere cu 2 p.p. față de anul şcolar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniţă. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învăţământului primar şi gimnazial au înregistrat uşoare oscilaţii faţă de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Rata specifică de cuprindere exprimă procentaju