Raport national 2012

Bulgaria și Ungaria au existat preţuri diferite de zero; pe graniţa cu Ungaria la import s-au înregistrat valori maxime de preţ de 35 euro/MW/h și respectiv 25 euro/MW/h, în timp ce pe graniţa cu Bulgaria maximele nu au depăsit 15 euro/MW/h la import, la export aceste valori fiind nesemnificative. Cel mai ridicat grad mediu anual de utilizare a capacităţii totale alocate în urma licitaţiilor a fost cel de pe graniţa cu Serbia pe direcţia export și Bulgaria pe direcţia import. Interesul pentru utilizarea capacităţii alocate pe graniţa cu Ungaria a scăzut faţă de anul 2011, atât la import, cât și la export. În fiecare lună au existat participanţi care și-au transferat capacitatea câștigată la licitaţiile anuale și lunare către alţi participanţi. Peste 90% din veniturile obţinute de CN Transelectrica SA în urma procesului de alocare a capacităţii de interconexiune au provenit din licitaţiile pe termen lung (anual si lunar), în special din alocarea capacităţii pe graniţa cu Bulgaria direcţia import, graniţa cu Serbia direcţia export si cea cu Ungaria direcţia export. Veniturile din licitaţiile zilnice au provenit în special din alocările pe graniţa cu Ungaria direcţia import și export. Deși pe unele intervale orare au existat solicitări de capacitate la licitaţiile intra-zilnice, nu au existat venituri din respectivele capacităţi alocate, interesul participanţilor fiind în continuare scăzut pentru acest tip de licitaţii. Fluxurile fizice totale pe graniţele României în anul 2012, separat pe sensurile de import/export cu considerarea tranzitelor sunt prezentate schematic pe total an în figura următoare. 1 214 965 2686 0 Export 2012 = 4300 GWh 593 Import 2012 = 4548 GWh Sold 2012 = 248 GWh 31 1751 273 2334 Monitorizarea cooperării tehnice dintre OTS și operatori din terțe țări Cooperarea regională privind proiectele de infrastructură reprezintă o dimensiune semnificativă a activităţii CN Transelectrica SA în ceea ce priveşte colaborarea cu sistemele electroenergetice din ţările vecine. În acest context, există o serie de proiecte de infrastructură menite să crească capacitatea de interconexiune pentru îmbunătăţirea schimburilor reciproce de energie dintre sistemele vecine şi eliminarea unor eventuale congestii: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Pagina 13 din 130  31.07.2013  pe interfaţa de sud-vest a ţării, CN Transelectrica SA şi EMS-JP Elektromreza (Serbia) colaborează pe baza unui Joint Position Paper (semnat în 2011) la proiectul de interes comun privind construcţia LEA 400 kV dublu circuit de interconexiune Reșița (RO)- Pancevo (RS). Lungimea totală a liniei LEA 400 kV Reşiţa-Pancevo este de 131 km, din care 63 km pe teritoriul României şi 68 km pe teritoriul Serbiei;  pe interfaţa de nord-est, CN Transelectrica SA şi IS Moldelectrica (Moldova) colaborează pentru realizarea liniei LEA 400 kV Suceava-Bălţi ;  în cadrul cooperării cu TEIAS (Turcia) pentru realizarea unui cablu submarin de 400 kV între România şi Turcia, a fost finalizat studiul de fezabilitate contractat de CN Transelectrica SA cu firma suedeza VPC-Vattenfal, proiectul aflându-se în etapa de stabilire a investitorilor strategici şi constituirea societăţii de proiect pentru construire şi operare . În luna aprilie 2012, au fost finalizate negocierile privind înfiinţarea Coordinated Auction office Ltd. – CAO în sud-estul Europei, CN Transelectrica SA fiind încă de la început, unul din principalii susţinători ai proiectului. CAO este un proiect regional iniţiat de CE, actualmente coordonat de CE şi Comunitatea Energetică a statelor din sud-estul Europei, având drept scop alocarea coordonată a capacităţii de transport pe liniile de interconexiune între sistemele electroenergetice din regiune. Prin participarea la acest proiect, CN Transelectrica SA a făcut un pas important în implementarea reglementărilor europene în domeniul energiei privind integrarea regională ca o primă etapă în reorganizarea pieţei unice europene de energie electrică. Monitorizarea planurilor de investiții ale OTS Planificarea dezvoltării reţelei de transport urmăreşte obţinerea următoarelor obiective:  stabilirea planului de dezvoltare în perspectivă care să asigure dezvoltarea reţelei de transport, corespunzător dimensionată pentru transportul energiei ce va fi produsă, importată, exportată sau tranzitată şi;  asigurarea funcţionării SEN în condiţii de siguranţă şi realizarea transportului energiei electrice la un nivel de calitate corespunzător cu prevederile Codului tehnic şi al Standardului de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice;  materializarea activităţii de planificare a dezvoltării prin: iniţierea procedurilor necesare promovării noilor investiţii în reţeaua de transport estimate ca eficiente, evaluarea costurilor marginale pe termen lung pentru fiecare nod al reţelei de transport, oferirea bazei de date pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de transport şi de sistem. În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de energie. Planurile de dezvoltare conţin modalităţile de finanţare şi realizare a investiţiilor privind reţelele de transport, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului. Spre diferență de cadrul legislativ anterior când aceste planuri erau avizate de autoritatea de reglementare și aprobate de ministerul de resort, în prezent planurile de dezvoltare se aprobă numai de autoritatea de reglementare. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Pagina 14 din 130  31.07.2013 Alte aspecte relevante privind cooperarea transfrontalieră ANRE a continuat cooperarea cu autorităţile naţionale de reglementare din ţările vecine în scopul aplicării unitare a prevederilor Regulamentelor 714/2009/CE si 715/2009/CE. În acest context o atenţie deosebită a fost acordată cooperării cu Ungaria și Bulgaria în scopul promovării alocărilor implicite a capacităţilor de interconexiune și a aspectelor de cuplare a pieţelor de energie. Au fost organizate întâlniri bilaterale atât cu reglementatorii maghiari cât și cu cei bulgari. În data de 14 decembrie 2011, în urma unui proces de analiză şi evaluare în cadrul grupului de lucru naţional (MECMA, ANRE, SC Opcom SA şi CN Transelectrica SA), entităţile române implicate şi-au exprimat oficial interesul de a se alătura proiectului de cuplare a pieţelor din Cehia, Slovacia şi Ungaria printr-o Scrisoare de Intenţie. Comitetul director al proiectului regional Cehia-Slovacia-Ungaria a aprobat solicitarea României. În luna decembrie 2012, Polonia și-a exprimat de asemenea intenția de aderare la proiectul trilateralei. În cursul anului 2012, activitatea grupului de lucru organizat la nivel național format din reprezentanții ANRE, ME, CN Transelectrica SA și SC OPCOM SA a continuat, fiind organizate întâlniri cu partenerii din proiectul regional de cuplare Cehia-Slovacia-Ungaria pentru identificarea pașilor ce urmează a fi parcurși. În data de 22.10.2012 a fost aprobat de către primul-ministru Memorandumul cu tema Aderarea României la proiectul de cuplare a piețelor de energie electrică din Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, document prin care se aproba aderarea României la Proiectul de cuplare a pieţelor de energie electrică din Cehia, Slovacia şi Ungaria și se solicită evaluarea preliminară a costurilor induse de aplicarea noilor soluţii şi suportarea acestor costuri, dacă dimensiunea acestora este acceptabilă, prin recunoaşterea lor în cadrul tarifelor aprobate de autoritatea de reglementare pentru Operatorul de transport şi sistem CNTEE Transelectrica SA şi Operatorul pieţei de energie electrică SC Opcom SA. 1.5. Respectarea prevederilor legislației europene Respectarea deciziilor ACER și ale Comisiei Europene În conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2012 privind organizarea și funcționarea ANRE, respectiv art. 9, (1), lit.w) w) ANRE respectă şi pune în aplicare toate deciziile relevante, cu forţă juridică obligatorie, ale Agenţiei de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei - ACER şi Comisiei Europene; deciziile Comisiei Europene emise conform art. 39 paragraful 8 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE se pun în aplicare în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestora. Pentru anul 2012 nu sunt situații de acest fel de raportat. Respectarea de către operatorii de transport și sistem, operatorii de distribuție, proprietarii sistemelor și de către operatorii economici din sector a prevederilor legislației comunitare Având în vedere faptul că procesul de certificare a operatorului de transport și sistem nu a fost finalizat în anul 2012, activitatea de monitorizare a modului de îndeplinire a obligațiilor de operator independent de sistem nu a putut fi realizată. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Pagina 15 din 130  31.07.2013 Transparenţa tranzacţiilor pe interconexiuni este asigurată de CN Transelectrica SA prin publicarea de informaţii pe paginile de internet www.transelectrica.ro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 714/2009. Pentru o identificare completă a modului de îndeplinire a obligaţiilor CN Transelectrica SA prevăzute în Regulamentul CE nr. 714/2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică, autoritatea de reglementare a decis efectuarea unei acţiuni de control, care a debutat în iunie 2012. Au fost solicitate operatorului de transport şi sistem detalii privind demersurile efectuate pe fiecare cerinţă din Regulamentul european, cu prezentarea stadiului acţiunilor. De asemenea, au fost supuse acţiunii de control modul în care sunt respectate prevederile privind transparenţa şi furnizarea de informaţii, inclusiv cele de publicare, din punct de vedere al conţinutului, ritmicităţii, momentului publicării şi duratei disponibilităţii informaţiilor. 2.Promovarea concurenței 2.1. Piața angro de energie electrică Structura pieţei angro de energie electrică din România Piaţa angro (PAN) cuprinde totalitatea tranzacţiilor desfăsurate între participanţi, cu excepţia celor către consumatorii finali de energie electrică, care se desfășoară pe piaţa cu amănuntul (PAM). Modelul pieţei angro de energie electrică este structurat în următoarele componente:  contracte bilaterale (reglementate, negociate sau încheiate prin licitaţii pe pieţele centralizate de contracte),  tranzacţii încheiate pe piaţa pentru ziua următoare (PZU) sau pe piaţa intra-zilnică (ID), în care participanţii îsi ajustează poziţia contractuală sau pentru a obţine profit din diferenţa între preţurile de contract si preţul spot.  piaţa de echilibrare (PE), care asigură acoperirea diferenţelor dintre producţia notificată si consumul prognozat. Pentru dezechilibrele înregistrate participanţii îsi asumă responsabilitatea financiară. Pentru tranzacţionarea prin mecanisme transparente a contractelor pe piaţa concurenţială a fost organizată Piaţa centralizată a contractelor bilaterale, ce include două modalităţi de tranzacţionare, respectiv modalitatea de tranzacţionare conform căreia contractele sunt atribuite prin licitaţie publică (PCCB) si modalitatea de tranzacţionare conform căreia contractele sunt atribuite printr-un proces combinat de licitaţii si negociere (PCCB-NC). Piața centralizată a contractelor bilaterale a fost completată la finele anului 2012 cu un cadru organizat de contractare a energiei electrice pentru clienţii finali mari (PMC). Tot în piaţa angro sunt incluse si tranzacţiile realizate pe piaţa serviciilor de sistem tehnologice (STS) si piaţa capacităţilor de interconexiune cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine (ATC). Legea energiei electrice si gazelor naturale, nr. 123/2012, instituie obligaţia ca pe piaţa concurenţială, tranzacţiile cu energie electrică să se încheie în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu, ceea ce implică eliminarea posibilităţii încheierii pe piaţa angro de contracte negociate bilateral, odată cu intrarea în vigoare a legii. Legea nr. 123/2012 instituie principii concurenţiale similare cu cele pentru tranzacţiile cu energie electrică și pentru tranzacţiile cu servicii tehnologice de sistem, pe care operatorul de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Pagina 16 din 130  31.07.2013 transport și sistem trebuie să le realizeze pe baza unor proceduri transparente si nediscriminatorii, prin mecanisme concurenţiale. De asemenea, operatorii de reţea (transport si distribuţie) trebuie să-și asigure acoperirea consumului propriu tehnologic aferent reţelelor pe care le exploatează, tot pe baza unor proceduri transparente și nediscriminatorii, cu respectarea mecanismelor concurenţiale. Structura sectorului de producere a energiei electrice Structura prezentă a sectorului de producere a energiei electrice reflectă reorganizările succesive care au avut loc în perioada 2000-2004 și care au condus la reducerea concentrării pe piaţa angro de energie electrică, până în anul 2012, când, în urma aplicării HG nr. 1024/2011 si a HG nr. 1023/2011 au fost înfiinţaţi prin fuziune doi importanţi producători de energie electrică din surse convenţionale. Astfel, din luna iunie 2012, a intrat pe piaţa de energie electrică producătorul Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) – o nouă societate comercială administrată în sistem dualist prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia Tg. Jiu, Complexul Energetic Turceni (CE Turceni), Complexul Energetic Rovinari (CE Rovinari) si Complexul Energetic Craiova (CE Craiova), iar din luna noiembrie 2012 si-a început activitatea Complexul Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), înfiinţat prin fuziunea Electrocentrale Deva si Electrocentrale Paroseni. Cantitatea totală de energie electrică livrată în reţele, în anul 2012, de producători a fost de 53,793 TWh, din care, cea livrată în reţele de producătorii deţinători de unităţi dispecerizabile a totalizat 52,107 TWh. Anul 2012 a fost caracterizat de menţinerea unuia dintre cei mai importanţi producători din sectorul energetic, Hidroelectrica, în stare de forţă majoră, aplicată contractelor comerciale de vânzare a energiei electrice aflate în derulare. Aplicarea clauzei de forţă majoră a început în toamna anului 2011 si a continuat pe parcursul primelor 4 luni ale anului, din cauza persistenţei factorului declansator - deficit hidrologic sever, care a afectat râurile interioare si în special fluviul Dunărea. După o perioadă de 3 luni, în care a activat pe piaţa de energie electrică în condiţii normale, din cauza scăderii accentuate a debitelor pe Dunăre si pe principalele râuri interioare si ţinând seama de prognozele nefavorabile până la sfârsitul anului, Hidroelectrica a făcut demersurile pentru activarea celei de-a doua clauze de forţă majoră în toate contractele comerciale de vânzare a energiei. Hidroelectrica a iesit din cea de- a doua stare de forţă majoră la sfârsitul lunii noiembrie 2012. O altă situaţie excepţională, cu impact major asupra activităţii pe piaţa de energie a aceluiași mare producător, a fost intrarea în procedură generală de insolvenţă, în scopul reorganizării activităţii conform unui plan de reorganizare, aplicabilă de la sfârsitul lunii iunie 2012. Cererea de intrare în insolvenţă a fost explicată de Hidroelectrica prin existenţa secetei prelungite de la sfârsitul anului 2011 si începutul anului 2012, printre altele, cu efecte în diminuarea cifrei de afaceri a producătorului, a pierderilor financiare înregistrate în decursul unui an si jumătate si a reducerii fluxurilor de numerar. Faţă de anul 2011, în 2012 s-au înregistrat scăderi la energia livrată pe aproape toate tipurile de combustibil convenţional, cu excepţia celui gazos. Scăderea cea mai mare s-a înregistrat la energia produsă din combustibil fosil lichid (cu 18,5%) si sursă hidro (cu cca. 18,1%, din cauza celor două situaţii de forţă majoră din cursul anului), iar cea mai mică a fost înregistrată la energia produsă pe bază de combustibil nuclear (2,4%), această cantitate de energie rămânând la aproximativ acelasi nivel ca si în anii precedenţi. În timp ce toate celelalte tipuri de surse, cu excepţia celei gazoase, pe baza căreia s-a produs si livrat cu aproape 3% mai mult decât în 2011 (datorată în mare parte intrării în producţie a CCCC Petrom), au determina