Vezi raport

i. Activităţile s-au desfăşurat pe parcursul a două zile, timp în care au avut loc şi două concursuri, unul de măşti pictate şi unul de eseuri, iar câştigătorii primelor trei locuri au fost premiaţi. Prioritatea 5.2 – Consolidarea educaţiei cetăţenilor în domeniul discriminării prin procese educaţionale, formale şi non-formale: Art.25 (a);(b)  „Cursuri pregătire magistraţi - Proiect educaţional în domeniul serviciilor juridice publice” – derulat în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii. Organizat sub forma a patru cursuri, proiectul a avut ca grup ţintă magistraţii (judecători şi procurori), vizând pregătirea de specialitate. În cadrul cursurilor, au fost aprofundate teme precum: legislaţia naţională şi europeană în domeniul nediscriminării, jurisprudenţa CEDO şi naţională, precum şi cazuistica CNCD, atribuţiile şi competenţele instituţiei, proceduri administrative şi judiciare. Prioritatea 5.2 – Consolidarea educaţiei cetăţenilor în domeniul discriminării prin procese educaţionale, formale şi non-formale: Art.25 (b)  „Avem aceleaşi drepturi” Acest proiect a fost derulat de CNCD în parteneriat cu Asociaţia „Nevo Parudimos” din Reşiţa şi a presupus organizarea unor cursuri adresate cadrelor didactice, studenţilor, liceenilor, poliţiştilor comunitari din municipiul Reşiţa, cu scopul prevenirii actelor de discriminare în rândul a două categorii sociale: personalul din instituţii şi tinerii. Obiectivul general al proiectului l-a constituit creşterea gradului de informare în rândul personalului din instituţii (educaţionale – cadre didactice; de pază şi ordine – poliţişti comunitari) şi în rândul tinerilor (elevi, studenţi) în privinţa cauzelor şi efectelor discriminării. 46  Prioritatea 5.2 – Consolidarea educaţiei cetăţenilor în domeniul discriminării prin procese educaţionale, formale şi non-formale: Art.25 (a);(b);(d)  „Sesiune de pregătire în domeniul legislaţiei şi practicii antidiscriminare” În cadrul acestui proiect, CNCD, în parteneriat cu Partida Romilor „Pro Europa” au organizat un seminar pentru persoane de etnie romă cu studii juridice, care activează în cadrul Reţelei de Monitorizare din cadrul Centrelor Judeţene pentru Romi constituite de către Partida Romilor Pro Europa în România. Sesiunile de training care au avut drept scop informarea persoanelor de etnie romă cu studii juridice privind prevederile legislative naţionale şi internaţionale din domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, activităţile CNCD de combatere a discriminării, procedura de soluţionare a cazurilor în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cei 50 de jurişti au participat la această instruire cu obiectivul de a îmbunătăţi capacitatea acestora de a identifica şi monitoriza posibilele cazuri de discriminare. Prioritatea 5.4 – Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor de acţiune, măsurilor necesare şi iniţiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare: Art.27 (e)  „Noua revistă a drepturilor omului” Din anul 2006 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării colaborează cu Noua Revistă de Drepturile Omului (NRDO), care este o publicaţie trimestrială editată de Centrul de Studii Internaţionale în cooperare cu editura C. H. Beck. Publicaţia este continuarea Revistei Române de Drepturile Omului, editată între 1993 şi 2005. Aceasta a fost gândită să răspundă cerinţelor academice şi să fie în acelaşi timp o resursă pentru instituţiile şi organizaţiile implicate în înţelegerea şi promovarea drepturilor omului. CNCD a participat la tipărirea acestei reviste din punct de vedere tehnic, precum şi cu materiale publicate privind combaterea discriminării şi promovarea principiului egalităţii de şanse; jurisprudenţa CNCD; studii şi alte articole de specialitate, pentru a se alătura afirmării principiilor promovate de NRDO prin apariţiile sale editoriale, adică reconcilierea dintre principiul demnităţii şi principiul libertăţii umane. 47  Prioritatea 5.4 – Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor de acţiune, măsurilor necesare şi iniţiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare: Art.27 (f)  „Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de fenomenul de discriminare în 2010” – Sondaj de opinie Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a iniţiat, începând cu anul 2005, o serie de sondaje de opinie care au avut ca obiectiv principal măsurarea atitudinilor şi percepţiilor generale faţă de fenomenul discriminării în rândul populaţiei din România. Cercetarea din anul 2010, realizată în lunile octombrie-noiembrie de către TOTEM Communication, surprinde atitudinile şi opiniile românilor cu privire la cele mai importante aspecte legate de fenomenul discriminării, iar obiectivele studiului au fost: evaluarea gradului de cunoaştere a fenomenului de discriminare (noţiuni, legislaţie, efecte); aprecierea impactului aderării la UE asupra percepţiilor şi atitudinilor faţă de fenomenul de discriminare; identificarea opiniilor populaţiei despre persoanele având caracteristici sociale şi biologice diferite (grupuri vulnerabile); notorietatea instituţiei specializate în combaterea discriminării (CNCD) din punct de vedere al activităţilor de prevenire şi/sau sancţionare. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional format din 1400 de subiecţi, adulţi cu vârstă peste 18 ani, folosindu-se un model de eşantionare probabilistă, stratificată bistadial. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat în cadrul unui interviu faţă în faţă şi oferă o marjă de eroare de +/- 2,6% la un nivel de încredere de 95%. În sinteză, cercetarea a relevat că 62% dintre intervievaţi apreciază că fenomenul discriminării este des şi foarte des întâlnit în România, că persoanele infectate cu HIV/SIDA, homosexualii, persoanele de etnie romă şi persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind cele mai discriminate în societate, că 24% dintre subiecţii care au răspuns la chestionar consideră că apartenenţa etnică este importantă în mare şi foarte măsură pentru reuşita în viaţă, apartenenţa la o etnie sau alta constând în: ocuparea unui loc de muncă; dobândirea unei locuinţe; accesul la servicii medicale; accesul la servicii juridice; accesul la servicii publice/administrative; accesul la educaţie. Studiul a mai arătat faptul că romii constituie în cele mai multe cazuri ţinta unor prejudecăţi şi comportamente discriminatorii în viaţa cotidiană. Indiferent dacă 48  respondenţii aparţin grupului majoritar sau al minorităţilor au mai degrabă o părere proastă sau foarte proastă faţă de romi. Toleranţa populaţiei este semnificativ mai mare faţă de etnicii germani şi maghiari comparativ cu populaţia romă. De altfel, prejudecăţile şi intoleranţa faţă de populaţia de romi şi minorităţile sexuale au cotele cele mai ridicate comparativ cu celelalte grupuri minoritare. Un fapt relevat şi de sondajele anilor precedenţi a fost prezenţa modelului patriarhal în societatea românească, fiind confirmat şi de acest studiu, din care reiese că principala responsabilitate a femeii este de a avea grijă de familie şi de gospodărie. Majoritatea respondenţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, sunt de acord cu afirmaţii de genul: bărbatul este capul familiei, este mai mult datoria bărbaţilor să aducă bani în casă, este mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei. În ceea ce priveşte notorietatea CNCD, 64% au auzit de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar principala sursă de informare pentru cei care au auzit de CNCD o reprezintă mass media: 91% dintre cei care ştiu de CNCD s-au informat de la TV / radio, iar mai puţin de un sfert (20%) au menţionat presa scrisă. Rezultatele sondajului au fost prezentate de conducerea CNCD, pe 10 decembrie, într-o conferinţă de presă, prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului.  În afara activităţilor menţionate sau în cadrul lor, CNCD a editat şi tipărit o serie de broşuri informative, rapoarte şi monitorizări, culegeri de hotărâri, studii sau alte materiale de specialitate, în vederea informării şi conştientizării faptelor de discriminare, contribuind implicit la promovarea diversităţii, drepturilor omului şi prevenirea discriminărilor de orice natură şi în toate domeniile vieţii sociale din România. 49  CAPITOLUL 4 Sondaj de opinie „Fenomenul discriminării în România”  În anul 2010, în lunile octombrie-noiembrie, a avut loc, pentru al treilea an consecutiv, realizarea unui barometru de opinie publică care a avut ca temă “Fenomenul discriminării în România”. În anul 2010, responsabilitatea efectuării a revenit firmei TOTEM Communication care a efectuat un sondaj de opinie pe bază de chestionar administrat unui număr de 1400 de subiecţi, adulţi (cu vârsta peste 18 ani), din mediul urban şi rural.  Obiectivele cercetării au fost: - evaluarea gradului de cunoaştere a fenomenului de discriminare (noţiuni, legislaţie, efecte); - aprecierea impactului aderării la UE asupra percepţiilor şi atitudinilor faţă de fenomenul de discriminare; - identificarea opiniilor populaţiei despre persoanele având caracteristici sociale şi biologice diferite (grupuri vulnerabile); - notorietatea instituţiei specializate în combaterea discriminării (CNCD) din punct de vedere al activităţilor de prevenire şi/sau sancţionare.  Un prim element ce trebuie subliniat este că 62% dintre persoanele intervievate menţionează că fenomenul discriminării este des şi foarte des întâlnit în România. Credem că este vorba în acest caz de o conştientizare a acestui fenomen şi de faptul că acesta poate fi declanşatorul unor probleme la nivel social. 50  Ca argument, prezentăm şi procentul obţinut la adresarea întrebării referitoare la sursa anumitor probleme existente în momentul de faţă în societatea românească.  60% dintre persoanele care au răspuns la chestionar afirmă că discriminarea este în legătură cu problemele actuale ale României. Chiar dacă acest procent este sensibil mai mic în comparaţie cu alte situaţii supuse analizei (ex. locurile de muncă, corupţia, preţurile etc.) trebuie să spunem că, în anumite cazuri, discriminarea se întrepătrunde cu acestea (ex. accesul la unele locuri de muncă). 51  Este interesant de văzut că în percepţia populaţiei, integrarea României în UE nu a avut o influenţă majoră în ceea ce priveşte fenomenul discriminării. Doar 10% consideră că discriminarea s-a redus ca urmare a acestei integrări, în timp ce 45% consideră că a rămas la fel. Procentul care însă arată o vulnerabilitate este cel de 31% al celor care cred că după integrarea României în UE, fenomenul discriminării a devenit mult mai prezent în societatea românească.  Din păcate, se observă şi o atitudine pesimistă faţă de acest fenomen. În viitorul an, 42% dintre respondenţi fiind siguri că discriminarea în România nu va cunoaşte o regresie. Există şi un procent comparabil cu cel care la întrebarea anterioară a identificat 52 o creştere a discriminării după integrarea în UE astfel, 27% consideră că în următorul an fenomenul discriminării va fi mai des întâlnit.  Conform sondajului de opinie, în percepţia românilor, grupurile de persoane despre care se crede că sunt în cel mai mare grad supuse discriminării sunt persoanele infectate HIV/SIDA, persoanele cu o altă orientare sexuală, persoanele de etnie romă şi persoanele cu handicap.  Confirmarea acestui fapt se bazează pe răspunsurile la întrebarea referitoare la disponibilitatea pe care o au persoanele intervievate de a sta în apropierea anumitor grupuri de persoane şi de a interacţiona cu acestea. Se observă că 55% dintre persoane nu s-ar simţi confortabil în preajma unei persoane homosexuale ; 48% în prezenţa unei persoane infectate HIV/SIDA ; 39% în prezenţa unei persoane de etnie romă ; 26% în prezenţa unei persoane cu handicap. 53  Faţă de grupul minorităţilor sexuale întâlnim cele mai multe prejudecăţi, putându-se vorbi de un important potenţial de homofobie în rândul populaţiei din România. Luând în considerare diferite aspecte care vizează toleranţa faţă de homosexuali, observăm că: - 55% din populaţie resimte un anumit disconfort cu privire la interacţiunea cotidiană cu un homosexual; - 56% nu ar lua masa cu un homosexual; - 85% nu ar dori să bea din acelaşi pahar din care a băut un homosexual - 85% dintre respondenţi ar fi deranjaţi dacă o persoană de acelaşi sex le-ar face avansuri.  Romii constituie în cele mai multe cazuri ţinta unor prejudecăţi şi comportamente discriminatorii în viaţa cotidiană. Toleranţa populaţiei este semnificativ mai mare faţă de etnicii germani şi maghiari comparativ cu populaţia romă. 54 În ceea ce priveşte Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este recunoscut de 64% dintre români, iar ca sursă de informare o reprezintă mass media: 91% dintre cei care ştiu de CNCD s-au informat de la TV / radio, iar mai puţin de un sfert (20%) au menţionat presa scrisă. 55  CAPITOLUL 5 Fapte de discriminare constatate de Colegiul director al CNCD Din cele 481 de hotărâri adoptate în anul 2010 de către Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, 68 au constituit constatări ale faptelor de discriminare, reprezentând 14,13% din totalul hotărârilor soluţionate. Comparativ cu anul 2009, numărul acestora s-a dublat - în 2009 procentul constatărilor era de 7,28%.  Cele mai multe cazuri de constatare din anul 2010 se referă la problematica etniei (36,8%). Urmează categoria socială, gen, naţionalitate etc. Constatările din 2010 în funcţie de criterii Criteriu abs. rel. Etnie 25 36.8% Categorie socială 9 13.2% Gen 8 11.8% Naţionalitate 7 10.3% Handicap 5 7.4% Limbă 4 5.9% Altele 3 4.4% Orientare sexuală 2 2.9% Vârstă 2 2.9% Convingeri 1 1.5% Religie 1 1.5% Boală cronică necontagioasă 1 1.5% TOTAL 68 100.0%  În 2010, problemele domeniului demnităţii personale sunt în procent mai mare (38,2%), urmate de domeniile acces angajare şi profesie şi acces la servicii publice. Constatările din 2010 în funcţie de domenii Domeniu abs. rel. Acces angajare şi profesie 20 29.4% Acces educaţie 3 4.4% Acces locuinţă 1 1.5% Acces locuri publice 2 2.9% Acces servicii publice 16 23.5% Demnitate personală 26 38.2% TOTAL 68 100.0% 56  În privinţa modalităţii de sancţionare în situaţia constatării faptelor de discriminare, s-a dispus sancţionarea cu avertisment în 47,1%, emiterea unor recomandări în cazul a 42,6% şi amendă contravenţională în 10,3%.  În privinţa calităţii reclamatului în cazul constatărilor de discriminare, în 41.17% reclamatul este persoană fizică (majoritar de sex masculin) iar în 58.82% persoană juridică.  Recomandările (29) au fost formulate în cazul a 8 persoane fizice (toate de sex masculin) – 6 din mediul urban şi 2 din mediul rural - şi 21 de persoane juridice, toate din mediul urban.  În privinţa celor 32 de avertismente, 20 au fost acordate persoanelor fizice, majoritatea de 19 din mediul urban şi 12 persoanelor juridice, 10 fiind din mediul urban.  Amenzile au fost dispuse pentru 4 persoane fizice (3 din mediul urban) şi 3 persoane juridice din mediul urban Discriminare pe criteriul „Etnie” 1. Romi. Afirmaţii cu caracter discriminatoriu. Demnitate personală. Petentul I.M. consideră că i s-a încălcat dreptul la demnitate prin modul de adresare al celor doi reclamaţi, angajaţi în cadrul Primăriei comunei Bujoru, jud. Teleorman. I.M. susţine că atunci când s-a adresat persoanei care se ocupă cu protecţia socială din cadrul Primăriei în vederea primirii de alimente, aceasta i-a răspuns „o iei în mână”. În urma acestui incident, petentul s-a adresat cel