Vezi raport

Raport de activitate  CUPRINS Cuvânt înainte Capitolul 1  Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană  Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi problematica discriminării din România în rapoartele internaţionale  Reprezentarea României la nivel internaţional  Raportul periodic privind implementarea Directivei rasiale în România Capitolul 2  Precizări privind clarificarea statutului constituţional al CNCD  Petiţii adresate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării  Obiectul petiţiilor adresate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării  Soluţiile pronunţate de Colegiul director al CNCD  Soluţii de constatare a faptelor de discriminare  Soluţii de mediere a cazurilor de discriminare  Soluţii de respingere a plângerilor în anul 2010  Controlul de legalitate a hotărârilor Colegiului director în anul 2010  Cauze de discriminare promovate direct în faţa instanţelor de judecată  Asistenţă de specialitate şi birouri teritoriale  Investigaţii efectuate cu privire la cazuri de discriminare adresate CNCD Capitolul 3  Prevenirea tuturor formelor de discriminare Capitolul 4  Sondaj de opinie „Fenomenul discriminării în România” Capitolul 5  Fapte de discriminare constatate de Colegiul director al CNCD 1  Hotărâri de constatare în funcţie de criterii, de domenii şi de modalitatea de sancţionare  Discriminare pe criteriul „Etnie”  Discriminare pe criteriul „Dizabilitate”  Discriminare pe criteriul “Vârstă”  Discriminare pe criteriul “Situaţie medicală”  Discriminare pe criteriul „Gen”  Discriminare pe criteriul „Limbă”  Discriminare pe criteriul de “Orientare sexuală”  Discriminare pe criteriul de “Convingeri” Capitolul 6 Respectarea principiului nediscriminării în România: concluzii privind cazurile din anul 2010 Capitolul 7 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în presa scrisă Capitolul 8 Cheltuieli bugetare, date de ordin logistic şi financiar Concluzii ANEXE 2 Cuvânt înainte Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (în continuare CNCD) s-a confruntat în 2010 cu provocări legate de soluţionarea petiţiilor, redactarea de puncte de vedere către instanţele de judecată în cazurile de discriminare, organizarea de activităţi în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, respectiv cu reprezentarea României pe plan extern în domeniul egalităţii şi interzicerii discriminării. Supus unor restricţii de ordin bugetar caracteristic sistemului public, CNCD a căutat soluţii alternative pentru a menţine la un nivel rezonabil calitatea serviciilor publice oferite. Anul 2010 a marcat sfârşitul de mandat al primului Colegiu director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării numit în anul 2002 şi alegerea de către Parlamentul României a 6 persoane pentru un mandat de 5 ani. Început în septembrie 2009, procesul de numire a noilor membri în Colegiu director s-a încheiat la sfârşitul lunii aprilie a anului 2010, această perioadă afectând în sens negativ activitatea instituţiei. Criticile privind modalitatea de numire a membrilor Colegiului director de către Parlamentul României au afectat şi CNCD dar apreciem că deciziile instituţiei în anul 2010 au demonstrat menţinerea independenţei activităţii de soluţionare a petiţiilor. Pe plan intern, cazurile de discriminare rămân însemnate, atât ca număr de petiţii adresate CNCD sau instanţelor de judecată, cât şi la nivelul percepţiilor şi stereotipurilor negative reflectate în sondajele de opinie. Comunitatea romilor se confruntă în continuare cu un grad ridicat de marginalizare în societate, cu stereotipuri şi prejudecăţi negative care aduc atingere demnităţii umane a cetăţenilor români aparţinând etniei romilor. Limbajul de ură, crearea unei atmosfere ostile, degradante şi umilitoare la adresa cetăţenilor români aparţinând etniei romilor constituie o caracteristică prezentă în societate şi în anul 2010. 3 Discriminarea femeilor în raporturile de muncă (hărţuire, femei în stare de graviditate), a persoanelor cu dizabilităţi în accesul la servicii şi a persoanelor tinere şi în vârstă în raporturile de muncă a fost obiectul unui număr însemnat de petiţii. Pe plan extern, CNCD a desfăşurat activităţi de reprezentare a României în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării. CNCD a redactat raportul privind implementarea în România a Directivei 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane fără deosebire de rasă. Recomandăm prezentul raport de activitate spre analiză şi critică constructivă tuturor actorilor interesaţi din societate, cu speranţa că se vor identifica probleme şi oportunităţi în domeniu şi se vor formula propuneri de îmbunătăţire a activităţii CNCD. Autorii 4  CAPITOLUL 1 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării  Decizia Consiliului Uniunii Europene 2002/92/EC privind principiile, priorităţile, obiectivele intermediare şi condiţiile prevăzute în Acordul de aderare cu România a prevăzut: „înfiinţarea şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a instituţiilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de discriminare”1 în România.  Asigurându-se transpunerea Directivelor Consiliului 2000/43/CE2 şi 2000/78/CE3, în urma modificărilor şi completărilor aduse de Legea nr. 324/2006, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este: „autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă...aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării...”  În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul îşi exercită atribuţiile în următoarele domenii: a) prevenirea faptelor de discriminare; b) medierea faptelor de discriminare; c) investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare; d) monitorizarea cazurilor de discriminare; e) acordarea de asistenţă de specialitate victimelor discriminării.  Prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 1.096 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 795 din 27 noiembrie 2008, Curtea Constituţională a constatat că, potrivit dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate: „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este un organ administrativ cu atribuţii jurisdicţionale, care se bucură de independenţa necesară îndeplinirii actului administrativ-jurisdicţional”. 1 Vezi Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, L44/82, 14.2.2002, Council Decision on the principles, priorities, intermediate objectives and conditions contained in the Accession Partnership with Romania. 2 Directiva Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000. 3 Directiva Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000 5 Secţiunea 1 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană Tratatul de la Lisabona4, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, aduce progrese semnificative în ceea ce priveşte materia protecţiei drepturilor fundamentale.  Prin articolul 9 şi 10 din Tratat, Uniunea Europeana reafirmă principiul nediscriminării, ca element transversal în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, urmărind să “combată orice discriminare pe criteriu de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală” precum şi “combaterea excluziunii sociale”.  Uniunea Europeană aderă la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale cărei dispoziţii, incluzând nediscriminarea, constituie principii generale ale dreptului Uniunii. Astfel, dreptul Uniunii Europene va fi interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din lumina Convenţiei Europene, nu doar ca principiu general dar şi prin aplicare directă, în cazurile care intră sub incidenţa acestui instrument juridic de drepturile omului.  Tratatul de la Lisabona recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, statuând că acest instrument are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor. În acest fel, se formalizează principiul respectării drepturilor omului ca parte a dreptului Uniunii.  Carta drepturilor fundamentale reafirmă măsuri juridice importante vizând, în mod particular, interzicerea discriminării pe criteriul de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală (Art. 20 şi Art.21). 4 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona, 13 decembrie 2007, publicat în Jurnalul Oficial al UE 2007/C 306/01, Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al UE 2008/C 115/01. 6 Secţiunea 2 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi problematica discriminării din România în rapoartele internaţionale AGENŢIA UNIUNII EUROPENE PENTRU DREPTURI FUNDAMENTALE (FRA) 1.Raportul anual5  Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat, în luna iunie 2010, Raportul anual ce cuprinde evoluţiile şi evenimentele în domeniul drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană. Acesta este primul raport anual de la intrarea în vigoare în decembrie 2009 a Tratatului de la Lisabona, care a consolidat în mod semnificativ protecţia drepturilor fundamentale la nivel european. Principalele domenii studiate în cadrul Raportului vizează situaţia discriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, imigraţiei în cadrul Uniunii Europene.  România este menţionată între statele membre în care lipsa resurselor umane şi financiare adecvate reprezintă o problemă majoră pentru instituţiile de egalitate.  Raportul subliniază îngrijorarea ONG-urilor din domeniul drepturilor omului din România în ceea ce priveşte independenţa CNCD.  În ciuda faptului că impactul măsurilor afirmative şi a bunelor practici, în cele mai multe cazuri, a fost unul limitat, România este menţionată ca exemplu pozitiv în ceea ce priveşte alocarea locurilor speciale pentru romi în educaţie şi a cursurilor pentru profesori pe tema diversităţii şi non-discriminării.  România figurează între statele membre în care a avut loc o campanie mass- media, extrem de populistă, împotriva romilor, campanie ce a inclus şi propunerea de a schimba numele de “rom” cu cel de “ţigan” pentru evitarea confuziei cu “român” în străinătate.  Raportul menţionează că, în România, noul Cod Civil interzice în mod expres parteneriatele şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex sau recunoaşterea parteneriatelor de acest gen înregistrate în străinătate de către cetăţeni români sau străini. 5 Raportul anual FRA 2010, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/AR_2010-conf-edition_en.pdf 7 2.Rasismul, discriminarea etnică şi excluziunea migranţilor şi a minorităţilor în sport: O prezentare generală comparativă a situaţiei în Uniunea Europeană, Octombrie 20106  În luna octombrie 2010, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat Raportul privind “Rasismul, discriminarea etnică şi excluziunea migranţilor şi a minorităţilor în sport”. Raportul arată că incidentele rasiste şi discriminarea etnică afectează sportul atât la nivel profesional cât şi la nivelul amatorilor, subliniindu-se faptul că foarte puţine state membre au înfiinţat sisteme eficiente de monitorizare pentru înregistrarea rasismului şi a discriminării în sport.  În România, evenimentele sportive sunt de multe ori scenă pentru izbucnirile naţionaliste între populaţia majoritară românească şi minoritatea maghiară. Abuzul verbal şi bannerele cu conţinut explicit sunt raportate în fotbal, handbal şi hochei pe gheaţă.  Deşi situaţia s-a îmbunătăţit in ultimii ani, în România, populaţia de etnie romă este puternic afectată de insulte verbale, ameninţări din tribune în timpul meciurilor de fotbal, precum şi instigări la crimă la adresa acestora.  În atletism, România este menţionată alături de Marea Britanie ca state membre care au adoptat reglementări anti-rasiste. Federaţia Română specifică explicit în statutele sale ca discriminarea " [...] bazată pe etnie, sex, limbă, religie, orientare politică sau pe orice alte motive este strict interzisă "şi vor fi sancţionate în conformitate cu normele administrative ale Federaţiei şi Asociaţiei Internaţionale de Atletism. 3.Homofobia şi discriminarea pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen - Analiză juridică comparativă  În luna noiembrie 2010, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a publicat Raportul privind „Homofobia şi discriminarea pe criteriul 6 Raportul “Rasismul, discriminarea etnică şi excluziunea migranţilor şi a minorităţilor în sport: O prezentare generală comparativă a situaţiei în Uniunea Europeană”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/Report-racism- sport_EN.pdf 8  orientării sexuale şi a identităţii de gen”7. Acest raport răspunde la cererea Parlamentului European de a examina situaţia persoanelor LGBT, ca urmare a restricţiilor legislative cu privire la drepturile acestor persoane în anumite state membre ale Uniunii Europene.  România este menţionată, alături de Polonia şi Bulgaria, ca fiind ţara unde marşurile homosexualilor au fost organizate cu succes pentru prima dată, fără niciun fel de incident.  Pe de altă parte, Raportul notează faptul că România a modificat legislaţia pentru a preciza că dreptul la căsătorie este rezervat numai cuplurilor de acelaşi sex şi pentru nerecunoaşterea parteneriatelor şi căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex încheiate în străinătate. Este şi cazul Bulgariei şi Estoniei.  Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este menţionat ca instituţia din România care s-a pronunţat asupra unui articol de presă reprezentând homosexualii ca o sursă de dezmăţ şi ca un pericol, creând un mediu ostil şi degradant la adresa homosexualilor. CNCD a concluzionat că autorul articolului a abuzat de libertatea de exprimare.  România figurează între 13 state membre care incriminează, în mod expres, instigarea la ură sau discriminarea pe motive de orientare sexuală, alături de Belgia, Danemarca, Estonia, Franţa, Irlanda, Lituania, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. 4. Instituţiile naţionale pentru drepturile omului în statele membre ale UE Consolidarea arhitecturii drepturilor fundamentale în UE  În luna mai 2010, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a publicat Raportul “Instituţiile naţionale pentru drepturile omului în statele membre UE (Consolidarea arhitecturii drepturilor fundamentale in UE I)8”. Acest raport subliniază rolul important al autorităţilor pentru protecţia datelor, al 7 Raportul “Homofobia şi discriminarea pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei: http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/FRA- LGBT-report-update2010.pdf 8 Raportul “Instituţiile naţionale pentru drepturile omului în statele membre UE (Consolidarea arhitecturii drepturilor fundamentale in UE I)”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/N