Vezi raport

ui de-al doilea reclamat, care l-a lovit, îmbrâncit, utilizând injurii la adresa sa, în ceea ce priveşte apartenenţa la etnia romă. Prima reclamată M.D. şi-a exprimat punctul de vedere cu ocazia investigării cazului, în sensul că petentul nu a putut beneficia de pachet pentru că nu a îndeplinit condiţiile legale, în timp ce cel de-al doilea reclamat, D.C. şi-a exprimat doar suspiciunea că un consilier local ar fi îndemnat petentul să se adreseze la CNCD. Prin Hotărârea cu nr. 40 din 05.05.2010, Colegiul director a constatat că în ceea ce priveşte atitudinea primei reclamate M.D., nu există probe care să arate o conduită ce ar reprezenta încălcarea demnităţii personale a petentului, iar cu privire la afirmaţia făcută de cel de-al doilea reclamat D.C. („ţigan împuţit, leneş, aschimodie”), faptele sesizate reprezintă încălcare a dreptului la 57 demnitate în conformitate cu prevederile art. 15 al O.G. nr. 137/2000, republicată, atitudine sancţionată cu avertisment. (art. 15 al O.G. nr. 137/2000, avertisment). 2. Romi. Restrângerea dreptului de angajare. Postarea pe internet a unor anunţuri de angajare. Petenţii, în calitate de organizaţii neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului şi au un interes legitim în combaterea discriminării persoanelor aparţinând comunităţii rome, au considerat discriminatorie publicarea pe site-ul www.anunturigratuite.ro a unor oferte de muncă cu precizarea „exclus romi”. Prin Hotărârea nr. 127 din 07.07.2010 Colegiul director a arătat că anunţul reprezintă o excludere pe baza apartenenţei etnice, care are ca efect restrângerea accesului la un loc de muncă, iar publicarea anunţului este un comportament activ care, prin efectele pe care le generează, defavorizează nejustificat un grup de persoane faţă de alte grupuri de persoane. Astfel, Colegiul a constatat că atât tratatele internaţionale în domeniu cât şi legislaţia românească stabilesc responsabilităţi pentru administratorii paginilor de internet, iar faptele sesizate de petent reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 şi 4, deţinătoarea paginii de internet www.anunturigratuite.ro fiind sancţionată cu avertisment. S-a emis, de asemenea o recomandare părţii reclamate să depună toate diligenţele posibile ca cei care postează anunţuri pe pagina de internet www.anunturigratuite.ro să fie identificabile prin înregistrare pentru a putea fi traşi la răspundere civilă, totodată să filtreze, respectiv să şteargă anunţurile cu caracter discriminatoriu în timpul cel mai scurt posibil de pe site. (art. 2 alin. 1 şi 4, recomandare). 3. Romi. Apartenenţă etnică. Afirmaţii cu caracter discriminator. Demnitate personală. CNCD, alături de petiţiile formulate de domnul B.C., preşedintele Consiliului Judeţean Harghita şi Partida Romilor, prin filiala judeţului Olt, s-a autosesizat cu privire la faptul că reclamatul I.N. a făcut afirmaţii discriminatorii publice la adresa comunităţii rome şi a comunităţii maghiare din judeţul Harghita. Prin Hotărârea cu nr. 418 din 15.12.2010, Colegiul a reţinut că afirmaţiile „Ştiţi ce aş fi făcut eu dacă eram Preşedintele României? I-aş fi trimis pe ţigani în Harghita, că oricum acolo sunt foarte mulţi maghiari şi vreo 12 români. Le-aş crea condiţii. În felul acesta s-ar schimba şi componenţa etnică a zonei. Ceauşescu a greşit. Trebuia să facă în Harghita ce au făcut ruşii în Basarabia.”, reprezintă o diferenţiere pe bază de naţionalitate, etnie (cea romă, respectiv maghiară) care are ca efect încălcarea dreptului la demnitate şi reprezintă totodată hărţuire, afirmaţiile 58 reclamatului creând un cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Totodată, Colegiul a constatat că declaraţia publică a reclamatului reprezintă o acţiune de promovare, de incitare şi ameninţare cu privire la strămutarea persoanelor de etnie romă în scopul modificării compoziţiei etnice a judeţului Harghita. Astfel, Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare şi a dispus sancţionarea reclamatului cu o amendă în cuantum de 600 lei (art. 2, alin. 1 şi alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată). Discriminare pe criteriul „Dizabilitate” 1. Dizabilitate. Acces la servicii bancare. Utilizare card. Doamna M.C.C. s-a plâns cu privire la refuzul emiterii unui card de credit de către bancă, respectiv retragerea cardului de debit deţinut, datorită faptului că este persoană cu dizabilitate (nevăzătoare). Banca a arătat că la momentul încheierii actelor pentru emiterea unui card de credit, petenta a fost doar ajutată să semneze documentele contractuale, fără să le citească, fără să ia act de caracteristicile produsului, de drepturi şi de obligaţii, aspecte de natură a prejudicia potenţial interesele petentei. Situaţia petentei (nevăzător) o plasează în imposibilitatea de a utiliza cardul printr-o modalitate prin care să asigure securitatea tranzacţiilor şi confidenţialitatea codului PIN, implicând un risc semnificativ. Acordarea cardului de credit şi menţinerea cardului de debit ar fi fost de natură a expune la risc atât clienta, cât şi banca. Soluţia aplicabilă ar fi fost emiterea unui card suplimentar unui împuternicit la conturile petentei. Prin Hotărârea nr. 300 din 20.10.2010, Colegiul s-a raportat la propria jurisprudenţă, cu privire la neasigurarea accesului la servicii bancare (Hotărârea nr. 51/06.05.2010) sau neasigurarea adaptării rezonabile pentru persoanele cu dizabilităţi (Hotărârea nr.596/13.11.2008). În raport cu obiectul plângerii, s-a reţinut că în privinţa petentei s-a indus o limitare la accesul şi la utilizarea serviciilor bancare, neasigurându-se o accesibilizare a mediului informaţional şi comunicaţional la nevoile speciale ale persoanei cu dizabilităţi. Colegiul a considerat că argumentele invocate de către partea reclamată nu întrunesc un grad suficient de obiectivitate în raport cu scopul invocat, deoarece situaţia petentei a constituit un element care a produs efecte inverse în raport cu potenţialul beneficiu al serviciilor bancare. În atare condiţii, s-a reţinut că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 şi art. 10 lit h din O.G. nr. 137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a 59 dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi art. 10 lit. d şi h din O.G. nr. 137/2000, republicată). Discriminare pe criteriul “Vârstă” 1. Vârstă. Acces la servicii publice. Tratamente medicale. Reglementări. Autosesizare (ex officio). CNCD s-a autosesizat cu privire la condiţiile de stabilire a punctajului în vederea aprobării cererilor de finanţare a tratamentelor medicale în străinătate, cu stabilirea unor criterii de vârstă (60 de ani). Partea reclamată a arătat că includerea criteriului de vârstă nu este eliminatorie, o persoană în vârstă de peste 60 de ani putând obţine un punctaj mai mare în funcţie de situaţia concretă a sa. Prin Hotărârea nr. 95 din 09.06.2010, Colegiul a reţinut că prin reglementările în speţă s-a indus o diferenţiere în sensul că persoanele de peste o anumită vârstă pot beneficia de finanţarea tratamentului doar în măsura în care ating un punctaj prin compensare cu alte criterii. În raport cu scopul urmărit, finanţarea unui tratament medical, Colegiul a considerat că mijloacele alese (impunerea unor criterii de vârstă) nu au fost adecvate şi proporţionale. Din acest punct de vedere, criteriile de prioritizare trebuie să aibă la bază elemente obiective strâns legate de situaţia medicală, diagnostic, risc, beneficiu estimat etc. Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000. De asemenea, s-a dispus emiterea unei recomandări Ministerului Sănătăţii în sensul eliminării prevederilor în cauză (Art. 2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată). Discriminare pe criteriul “Situaţie medicală” 1. Sarcină. Raporturi de muncă. Desfacerea contractului de muncă. Petenta B.G. s-a plâns cu privire la faptul că, în urma comunicării către angajator a faptului că este însărcinată, a avut parte de o atitudine de hărţuire din partea acestuia, având ca scop desfacerea contractului său de muncă. Prin Hotărârea nr. 417 din 15.12.2010, în urma punctului de vedere depus la dosar din partea societăţii reclamate şi în urma investigaţiilor dispuse în dosar, Colegiul director a constatat că angajatorul a dispus măsuri împotriva petentei (refuzul eliberării de adeverinţe medicale, refuzul primirii şi plata concediilor medicale) de la momentul în care petenta a anunţat că este însărcinată, fiind supusă astfel la un tratament degradant, ostil pe de-o parte şi îngrădindu-i-se 60 dreptul la muncă şi la o remuneraţie echitabilă, pe de altă parte. Totodată, s-a reţinut că angajatorul nu a probat faptul că la baza tratamentului diferenţiat aplicat petentei nu a stat starea sa de graviditate. Astfel, Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare şi a dispus sancţionarea părţii reclamate cu amendă în cuantum de 4000 lei (art. 2, alin. 1 şi alin. 5, art. 6, lit. c şi g şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată). Discriminare pe criteriul „Gen” 1. Sex (Gen). Demnitate personală. F.E. s-a plâns cu privire la tratamentul suportat în cadrul S.C. Stacamion SRL, fiind angajată pe funcţia de asistent manager şi hărţuită sexual de domnul G.L. Petenta a fost agresată verbal şi fizic, fiind internată de urgenţă în urma spitalizării a scos un certificat medico-legal. Prin Hotărârea nr. 180 din 19.07.2010 Colegiul Director, în urma investigaţiilor, Colegiul director a decis că domnul G.L. angajat în cadrul S.C. Stacamion SRL, a avut un comportament discriminatoriu vizavi de petentă, conform art. 2, alin. 5 din O.G nr. 137/2000, pe criteriu de gen, desfăşurând acţiuni, însumând o serie de gesturi vulgare, semne obscene şi vizionări de filme pentru adulţi la birou, reclamatul fiind sancţionat contravenţional cu suma de 2000 lei. (art. 2 alin 5 din O.G. 137/2000, republicată, sancţiune contravenţională). 2. Sex (Gen). Acces la servicii medicale. Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminări a dezbătut petiţia formulată de către Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor. În petiţie este arătat faptul că domnul B.D. se afla la Camera de Gardă a Institutului pentru ocrotirea mamei şi copilului „Alfred D. Rusescu”, pentru a verifica dacă în incinta unităţii spitaliceşti sunt postate anunţuri conform cărora conducerea spitalului permite doar mamelor să-şi însoţească copiii internaţi şi dacă taţilor le este interzis să vegheze asupra propriilor copii. Din petiţie reiese faptul că personalul medical de la camera de gardă a cerut petentului ferm, să respecte regula spitalului cu privire la internarea copilului doar însoţit de o femeie din familie sau din anturaj cu precădere mama acestuia, refuzându-i cererea de internare cu copilul minor. Prin Hotărârea nr. 187 din 19.07.2010, Colegiul director a constatat că faptele sesizate constituie discriminare potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a recomandat parţii reclamate să depună diligenţe în vederea asigurării prevenirii şi preîntâmpinării 61 situaţiilor ce pot pune în discuţie principiul egalităţii în asigurarea serviciilor medicale şi a serviciilor de cazare a însoţitorilor copiilor bolnavi până la 3 ani (art. 2 alin 1 din O.G. 137/2000, republicată, recomandare). Discriminare pe criteriul „Limbă” 1. Limbă. Refuzul de a acorda un răspuns în limba maghiară. Accesul la serviciile publice administrative şi juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri şi facilităţi. Petentul a considerat că a fost discriminat prin faptul că, în urma transmiterii către instituţia reprezentată de către reclamat a mai multor adrese, redactate în limba maghiară, a primit răspunsuri în limba română. Prin punctul de vedere exprimat, reclamatul a arătat că s-a identificat doar o adresă trimisă în limba română al cărei expeditor este petentul şi o adresă în limba maghiară la care, dintr-o regretabilă eroare, nu s-a răspuns. Colegiul director a constatat, în urma analizării documentelor depuse la dosar, inclusiv a confirmărilor de primire de către instituţia reprezentată legal de către reclamat, a adreselor la care face referire petentul prin petiţia sa, că eroarea menţionată de reclamat s-a produs de trei ori în mod consecutiv, la toate adresele formulate de petent în limba maghiară. Prin Hotărârea nr. 284 din 20.10.2010, Colegiul director a constatat că neacordarea unui răspuns şi în limba maghiară la o adresă formulată către o autoritate administrativă locală, în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând comunităţii maghiare au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, reprezintă discriminare directă conform art. 2 alin. 1 şi art. 10 lit. h din O.G. nr. 137/2000, republicată. În cauză, Colegiul a dispus sancţionarea reclamatului, în calitate de reprezentant legal al Primăriei, cu avertisment (art. 2, alin.1 şi art. 10, lit. H din O.G.137/2000, avertisment). Discriminare pe criteriul de “Orientare sexuală” 1. Orientare sexuală. Declaraţii publice. Jucător de fotbal. Asociaţia Accept s-a plâns cu privire la declaraţiile făcute în cadrul unui interviu radio, respectiv tv, de către G.B., în calitate de acţionar al unui club de fotbal, în legătură cu un eventual transfer al unui jucător străin. Între altele, afirmaţiile imputate vizează următoarele: „Nici dacă se desfiinţează (...) nu iau un homosexual la echipă. Decât cu un gay, mai bine jucăm cu un 62 jucător de la juniori”. „Pai, dacă a scris pe prima pagină că este gay? Păi, chiar dacă nu este gay şi îmi spune Dumnezeu 100% la noapte (…) băi, 100% nu e (…) dacă a scris pe prima pagină aşa ceva (…) şi la Sport Total FM m-au sunat de pe acolo (…) că e gay (…) la revedere (…) nu-l mai iau şi dacă mi-l dă gratis (…)”. Părţile reclamate au arătat că între clubul de fotbal şi respectivul jucător nu s-a pus niciodată problema angajării şi nu au existat negocieri. Declaraţia a fost făcută în cadrul unui demers jurnalistic în care autorul interviului şi nu reclamatul a ridicat problema orientării sexuale a jucătorului. Prin Hotărârea nr. 276 din 13.10.2010, Colegiul a reţinut că, atât în legislaţia Uniunii Europene, cât şi în cea naţională, singurele excepţii permise la eventuale diferenţe de tratament sunt date de natura specifică a unei activităţi profesionale sau de condiţiile de exercitare a unei activităţi, iar refuzul de a lucra cu o persoană este dat de o eventuală necorespundere profesională. Astfel, afirmaţiile părţii reclamate constituie un comportament care se situează în legătură cu orientarea sexuală, prin care se creează un cadru ostil, intimidant şi ofensiv, care se răsfrânge asupra unei comunităţi de persoane, în speţă asupra acelora care au altă orientare decât cea heterosexuală. În subsidiar, aceste afirmaţii au fost de natură a aduce atingere demnităţii persoanelor care fac parte din această comunitate. Colegiul a constatat că afirmaţiile în cauză constituie hărţuire potrivit art. 2 alin.5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată). Discriminare pe criteriul de “Convingeri” 1. Convingeri religioase. Informaţii de interes pentru public. Pagină de internet. Culte religioase recunoscute de lege. Asociaţia Umanistă Română s-a plâns cu privire la conceptul paginii de internet dezvoltate de către Ministerul Comunicaţiilor, intitulat e- România. Se arată că în caietul de sarcini, la modulul e-Cultură, sunt incluse secţiuni în care se prezintă informaţii despre ortodoxism, informare a publicului asupra religiei naţionale, învăţături de credinţă ortodoxe şi structuri administrative ale BOR, fiind omise restul de 17 culte religioase recunoscute în România potrivit legii privind libertatea religioasă, ori persoanele agnostice, atei etc. Partea reclamată a arătat că secţiunile în cauză au fost modificate pentru a cuprinde informaţii cu privire la toate cultele recunoscute în România. Prin Hotărârea nr. 340 din 23.11.2010, Colegiul a reţinut că prin modul în care a fost concepută construcţia iniţială a portalului e-România, deşi 63 aparent neutru, se dezavantajau persoanele aparţinând altor culte recunoscute în România, întrucât nu se includeau informaţii cu privire la acestea (Art. 2 alin.3 din O.G. nr. 137/2000). Luându-se act de modificările aduse, s-a dispus emiterea unei recomandări părţii reclamate pentru a depune diligenţe în vederea preîntâmpinării unor situaţii similare (Art. 2 alin.3 din O.G. nr. 137/2000, republicată). 2. Victimizare. Convingeri. Petentul având funcţia de viceprimar în cadrul comunei Scânteieşti se plânge cu privire la faptul că primarul comunei Scânteieşti prin Dispoziţia nr. 108 din 23 03. 2010, a delegat unele atribuţii ale sale către viceprimar. În urma sesizării înaintate C.N.C.D., petentul a fost schimbat din funcţie pentru faptul că a îndrăznit să critice Dispoziţia nr. 108 prin care erau stabilite atribuţiile de control şi coordonare a unor domenii de activitate ale Primăriei Scânteieşti. Prin Hotărârea nr. 462 din 21.12.2010, Colegiul director a constatat că faptele sesizate reprezintă discriminare conform art. 2 alin 7. ale O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formel