Raport_SRI_2014.pdf

ională Similar perioadei anterioare, colaborarea cu celelalte instituţii din sistemul naţional de securitate s-a menţinut pe un trend ascendent, mai ales în ceea ce priveşte componenta calitativă, cu rezultate vizibile în ceea ce priveşte capacitatea de a contribui la soluţionarea unor speţe gestionate în comun. O preocupare specifică perioadei a fost specializarea cooperării inter-instituţionale. Direcţiile principale de acţiune au vizat valorificarea pro-activă a oportunităţilor oferite de formatele de cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, atât din punctul de vedere al datelor şi informaţiilor primite, cât şi din cel al orientării şi adaptării resurselor informaţionale/capabilităţilor tehnice pentru asigurarea unei capacităţi adecvate de colaborare. Pe de altă parte, activităţile de cooperare au căpătat noi valenţe, fiind mai ample, mai aplicate şi mult mai diversificate, realizându-se progrese evidente în privinţa consolidării calităţii fluxului informaţional, valorificării superioare a momentelor operative identificate în cadrul activităţilor realizate în comun, care au fost mai bine susţinute şi canalizate pe ţinte. În calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, Serviciul a asigurat funcţionarea la parametri optimi a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Totodată, a acţionat pentru consolidarea capabilităţilor naţionale în domeniul securităţii cibernetice şi al protecţiei informaţiilor clasificate şi a manifestat deschidere pentru valorificarea optimă, în formule parteneriale, a capacităţilor de analiză din surse deschise. O dimensiune importantă a cooperării interinstituţionale a constituit-o relaţionarea în cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, sub egida Oficiului pentru Informaţii Integrate fiind definite, în urma unui proces intens de consultare, priorităţile naţionale din Planul Naţional de Priorităţi Informative, fiind elaborate evaluări integrate şi organizate întâlniri la nivel de experţi. De asemenea, la solicitarea instituţiilor responsabile, SRI a acordat sprijin în cadrul unor formule de cooperare interinstituţională gestionate de alte autorităţi ale statului. Rezultatele obţinute în activităţile de cooperare au contribuit la consolidarea încrederii instituţiilor partenere în profesionalismul şi capacitatea operaţională a SRI. ■ Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. ■ Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere. 24/40 ■ S-au eficientizat instrumentele de comunicare şi conlucrare directă cu ceilalţi parteneri, stabilindu-se proceduri/abordări operative în transmiterea informaţiilor de interes interinstituţional. De asemenea, conform tendinţei de descentralizare, au crescut consistenţa şi calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituţiilor – părţi semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevanţei sesizărilor transmise la nivel judeţean. ■ Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale. Cooperarea s-a realizat şi prin: – efectuarea, la cererea uneia dintre părţile semnatare, de verificări în bazele de date operative, inclusiv în cadrul unor relaţii de cooperare externe; – accesul online la bazele de date; – participare la activităţi comune desfăşurate în ţară; – elaborarea, în comun, a unor evaluări/informări şi propuneri destinate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; – efectuarea de investigaţii informative şi lucrări de supraveghere operativă; – acordarea de asistenţă logistică, tehnică şi organizatorică pentru îndeplinirea misiunilor specifice; – schimb de experienţă şi specialişti şi sprijinirea reciprocă în procesul de formare şi perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului. ■ În 2014, s-a înregistrat o dinamică pozitivă a schimbului de informaţii şi a crescut gradul de aprofundare a datelor ce au făcut obiectul informărilor adresate organelor de urmărire penală, în paralel cu orientarea măsurilor către acţiuni complexe şi ţinte vectoriale de nivel ridicat. Astfel, viabilitatea şi coerenţa acestora au condus la rezultate vizibile, concretizate în trimiterea în judecată, arestarea şi condamnarea vectorilor, precum şi instituirea de sechestre asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor determinate de activitatea infracţională. ■ O altă dimensiune a cooperării a reprezentat-o sprijinul informativ şi tehnic oferit de Serviciu în speţe complexe. ■ Principalele problematici care au făcut obiectul cooperării interinstituţionale în 2014: – prevenirea şi contracararea unor acţiuni care pot aduce atingere valorilor constituţionale – suveranitate, independenţă, unitate, indivizibilitate; – prevenirea şi contracararea unor factori de risc şi ameninţări de natură a afecta siguranţa naţională în domeniul militar; – prevenirea şi combaterea terorismului; – prevenirea şi contracararea unor factori de risc şi ameninţări la adresa ordinii publice şi a siguranţei persoanei; – prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate interne; – prevenirea şi combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor; – prevenirea ameninţărilor transfrontaliere; – protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii, precum şi asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii acestora; 25/40 – prevenirea şi combaterea traficului ilegal de armament, muniţii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenţi biologici, precum şi cu produse, tehnologii şi servicii aflate sub controlul internaţional ori interzise prin tratate şi convenţii internaţionale; – prevenirea faptelor şi activităţilor de natură extremistă; – prevenirea şi combaterea unor activităţi subversive desfăşurate de organizaţii secrete, structuri informative ilegale şi paramilitare; – prevenirea şi contracararea activităţilor ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine; – identificarea, prevenirea şi combaterea agresiunilor informaţionale. ■ Principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, SPP şi Ministerul Justiţiei. Parteneriatul cu Ministerul Public a funcţionat şi în 2014 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, cât şi din punctul de vedere al efectelor în planul instrucţiei penale. Cooperarea cu MAI şi-a menţinut tendinţa ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, iar în 2014 s-a constatat, spre deosebire de perioada anterioară, o creştere şi a volumului activităţilor de cooperare. Conlucrarea s-a caracterizat prin disponibilitate reciprocă în realizarea schimburilor de informaţii, înregistrându-se, totodată, progrese în ceea ce priveşte debirocratizarea şi operativitatea demersurilor. Colaborarea cu MApN, în creştere atât din punct de vedere calitativ, cât şi numeric, s-a evidenţiat prin nivelul ridicat de consistenţă şi complexitate a activităţilor desfăşurate. Pe relaţia cu SIE, schimbul de informaţii s-a dinamizat, înregistrându-se o creştere de aproximativ 32%, comparativ cu 2013. În ceea ce priveşte conlucrarea cu SPP, se constată o scădere a volumului de activităţi vizând protecţia demnitarilor, respectiv a numărului de controale antiteroriste şi intervenţii pirotehnice. Referitor la cooperarea cu Ministerul Justiţiei, se remarcă sporirea semnificativă a schimbului de mesaje. Dat fiind specificul activităţii, cooperarea cu STS s-a menţinut la un nivel relativ scăzut, limitându-se în mare parte la acordarea, la cerere, de asistenţă tehnică de specialitate. IV.2. Cooperarea externă Reperele cooperării externe a SRI au înregistrat în 2014 o relativă reconfigurare, pe fondul a două evoluţii semnificative ale mediului de securitate – escaladarea crizei ucrainene, respectiv ascensiunea organizaţiei Statul Islamic/Daesh în arealul Siria-Irak. Pe lângă menţinerea nivelului de cooperare în plan bilateral şi în formatele multilaterale, SRI a iniţiat sau s-a implicat în formate şi proiecte noi, necesare consolidării şi diversificării fondului de cunoaştere în raport cu evoluţiile menţionate, respectiv acordării de asistenţă statelor din regiune. Dincolo de promovarea temelor de interes pentru România şi, respectiv, creşterea numărului şi calităţii produselor analitice, cooperarea în formatele NATO şi UE a urmărit conştientizarea serviciilor aliate sau comunitare, respectiv a decidenţilor la nivelul celor două formate, asupra implicaţiilor crizei ucrainene în arealul Mării Negre. De altfel, SRI a urmărit orientarea inclusiv a formatelor multilaterale consacrate asupra unor probleme determinate de evoluţiile legate de criza ucraineană, pe lângă subiectele tradiţionale de interes. În paralel, s-au intensificat demersurile SRI de intelligence diplomacy, atât pe 26/40 dimensiunea transferului de expertiză către serviciile statelor din regiune, cât şi al consolidării platformelor de dialog cu reprezentanţi din diverse medii din ţările riverane Mării Negre şi Mării Caspice. Rezultatele/produsele analitice obţinute în contextul cooperării internaţionale bilaterale sau multilaterale au fost utilizate inclusiv în procesul de informare a beneficiarilor legali, în special în scopul conştientizării acestora cu privire la intensificarea utilizării unor forme asimetrice de conflict. ■ Volumul activităţii de cooperare internaţională a crescut în 2014 pe palierele de mesaje expediate şi contacte la nivel de experţi. Pe de altă parte, s-au înregistrat uşoare scăderi în ceea ce priveşte numărul mesajelor primite. În plan operaţional, în 2014, a continuat gestionarea unui număr semnificativ de operaţiuni comune, în special cu partenerii strategici, în cadrul cărora s-au realizat activităţi specifice cu grad ridicat de complexitate. În acelaşi timp, atitudinea pro-activă a instituţiei noastre şi nivelul ridicat de expertiză acumulat au permis evoluţii consistente în ceea ce priveşte organizarea unui număr semnificativ de evenimente, sub egida organizaţiilor multinaţionale la care este parte. 2.1. Cooperarea bilaterală Dimensiunea operaţională a cooperării internaţionale a cunoscut o diminuare în 2014, însă a fost gestionat un număr semnificativ de operaţiuni comune, în special cu partenerii strategici. O atenţie deosebită a fost acordată explorării în parteneriat a unor domenii noi, de interes pentru SRI. De asemenea, o preocupare constantă a reprezentat-o consolidarea cooperării bilaterale cu serviciile din regiune. 2.2. Cooperarea în format aliat şi comunitar ► În format NATO ■ Pe relaţia cu organismele aliate de intelligence, s-a acţionat pe două coordonate principale – aprofundarea reformei informaţiilor iniţiate în 2010 la nivelul NATO, respectiv promovarea unor subiecte relevante pentru interesele de securitate ale României pe agenda NATO în contribuţiile analitice transmise organismelor aliate de intelligence. În plus, demersurile SRI au vizat consolidarea relevanţei Unităţii de Informaţii, ca principal intermediar între SRI şi formatele aliate de decizie, prin sporirea numărului de analize transmise Unităţii. De altfel, instituţia noastră s-a menţinut în topul contributorilor la produsele Unităţii de Informaţii. ■ Aşa cum am precizat şi în capitolul III.4, „Prevenirea şi combaterea ameninţărilor cibernetice”, SRI a continuat implicarea în proiectul Multinational Cyber Defence Capability Development/ MNCD2, destinat dezvoltării de tehnologii software şi hardware, dar a accesat şi proiecte aliate noi, pe tema educaţiei şi pregătirii în domeniul apărării cibernetice, respectiv a consolidării platformelor de schimb de informaţii pe această dimensiune. 27/40 Prezintă relevanţă, prin anvergura deosebită pe dimensiunea cyber, gestionarea de către SRI, în numele României, a Fondului NATO de Sprijin pentru Ucraina în domeniul Apărării Cibernetice. ► În format UE ■ În 2014, SRI a continuat demersurile de consolidare a profilului în relaţia cu Consiliul UE, prin transmiterea de elemente substanţiale de mandat pentru proiectele legislative şi non-legislative relevante pentru activitatea Serviciului. S-au asigurat reprezentarea României în Grupul de Lucru privind Terorismul - aspecte interne/TWP, informarea asupra discuţiilor în Grupul de Lucru privind Terorismul – aspecte externe/COTER şi, după caz, acordarea de suport pentru promovarea intereselor naţionale. Au fost totodată monitorizate evoluţiile relevante pentru SRI din diverse formate pe subiecte aflate în responsabilitate directă sau indirectă. ■ Relaţia cu Serviciul European de Acţiune Externă/SEAE s-a menţinut pe trendul consacrat în ceea ce priveşte consolidarea şi diversificarea cooperării cu structura de analiză INTCEN, căreia i-a fost remis un număr ridicat de contribuţii voluntare ale SRI, în vederea susţinerii intereselor de politică externă a României. ■ În raport cu Comisia Europeană, Serviciul a acţionat pentru consolidarea cooperării cu Directoratul de Securitate/DS, inclusiv prin detaşarea unui expert naţional, monitorizarea iniţiativelor DG Home în domeniul implementării Strategiei de Securitate Internă a UE şi participarea la structurarea politicilor în domenii relevante pentru SRI. În plus, a participat la activităţi subsumate unor proiecte europene precum Radicalisation Awareness Network. ■ Pe dimensiunea accesării de fonduri europene, este de remarcat continuarea implicării SRI în implementarea proiectului european ArMLeT, destinat creării unui centru de pregătire în domeniul air marshal. În perspectiva lansării Fondului de Securitate Internă din cadrul financiar multianual 2014-2020, a fost asigurată coordonarea demersurilor pentru stabilirea proiectelor SRI care vor fi parte a Programului naţional. 2.3. Cooperarea multilaterală ■ În 2014, SRI şi-a intensificat activitatea în formatele de cooperare multilaterală în care este membru, inclusiv prin organizarea unor evenimente. SRI s-a concentrat pe consolidarea poziției pro-active în cadrul CTG, participând activ la majoritatea activităţilor formatului, indiferent de nivelul de reprezentare, şi organizând un seminar. Pe un alt plan, este de menţionat şi co-organizarea, împreună cu Administraţia Prezidenţială, a unei activităţi în marja Programului Harvard Black Sea Security, la care au participat reprezentanţi ai mediilor diplomatic, apărare, justiţie şi ai unor think- tank-uri, ONG-uri şi universităţi din SUA şi din ţările riverane Mării Negre şi Mării Caspice. 28/40 CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI V.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ În 2014, în calitate de coordonator strategic al activităţilor din domeniul securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a remis SRI 28 de hotărâri adoptate la nivelul acestui for, a căror implementare presupunea sarcini inclusiv pentru instituţia noastră, date fiind competenţele sale legale. Având în vedere faptul că evaluările proprii relevau evoluţii cu potenţial de risc în domenii gestionate, în calitate de autoritate, de instituţia noastră, SRI a acţionat pentru fundamentarea adoptării unora dintre aceste acte normative. ■ Au fost aprobate, la propunerea SRI, măsuri menite să consolideze starea de securitate cibernetică. Membrii CSAT au aprobat unele documente-cadru absolut necesare pentru configurarea arhitecturii sistemului naţional de apărare împotriva ameninţărilor cibernetice. De asemenea, s-a decis participarea României, ca naţiune-lider, la Fondul NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul Apărării Cibernetice, SRI revenindu-i responsabilitatea implementării direcţiilor de acţiune subsecvente. ■ Totodată, Serviciul a supus analizei şi aprobării acestui organism: – principalele obiective majore şi direcţii de acţiune ale SRI pentru anul 2014; – raportul privind modul de îndeplinire a prevederilor Protocolului General de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului în anul 2014; – activitatea desfăşurată de SRI în 2013 şi 2014 pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă. ■