Raport_SRI_2014.pdf

 CUPRINS CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE …………...........3 CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE ……..........9 CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ............................................13 III.1. Activitatea de informaţii .......................................................................13 III.2. Valorificarea informaţiilor ....................................................................15 2.1. Informarea factorilor de decizie..................................................15 2.2. Măsuri specifice de prevenire ....................................................16 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală .................................17 III.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ...................18 III.4. Prevenirea şi combaterea ameninţărilor cibernetice…………………19 III.5. Protecţia informaţiilor clasificate.........................................................21 III.6. Dezvoltări pe dimensiunea OSINT.......................................................22 CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ........................................23 IV.1. Cooperarea interinstituţională ...........................................................23 IV.2. Cooperarea externă .............................................................................26 2.1. Cooperarea bilaterală...................................................................26 2.2. Cooperarea în format aliat şi comunitar ………………………...…27 2.3. Cooperarea multilaterală.............................................................28 CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII ......................................................28 1/40 V.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ....................................28 V.2. Controlul democratic ...........................................................................29 2.1. Controlul parlamentar..................................................................29 2.2. Controlul de legalitate..................................................................30 2.3. Controlul financiar.......................................................................30 CAPITOLUL VI RELAŢIONAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ....................................................31 VI.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate .....................31 VI.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ...................................................32 VI.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi ...................................................33 CAPITOLUL VII MANAGEMENTUL RESURSELOR............................................................... 34 VII.1. Managementul resurselor umane ......................................................34 1.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului .........................34 1.2. Activităţi de pregătire profesională .............................................. 34 VII.2. Managementul resurselor financiare şi logistice .............................35 CAPITOLUL VIII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2015.............................................................. 37 VIII.1. Repere generale................................................................................37 VIII.2. Obiective şi priorităţi pentru 2015......................................................38 2/40 CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE Evoluţiile globale şi regionale înregistrate în 2014 au menţinut România într-o zonă de interferenţă a intereselor principalilor actori geopolitici, creşterea incisivităţii Rusiei în consolidarea propriei influenţe în vecinătatea estică a Europei şi contracararea vectorului euroatlantic în zonă amplificând climatul regional de instabilitate şi insecuritate în plan politic, economic şi militar. De asemenea, reverberaţiile tensiunilor din zone cu problematică teroristă activă au constituit elemente de preocupare, având în vedere implicaţiile generate la nivelul întregului areal european, inclusiv prin potenţarea ameninţărilor transfrontaliere. În plan intern, menţinerea unor deficienţe sistemice în multiple domenii, pe fondul unui nivel încă ridicat al corupţiei, au favorizat persistența unor vulnerabilităţi semnificative în dinamica generală a societăţii şi a sistemului instituţional. SRI nu s-a confruntat în 2014 cu surprize strategice, în pofida complexităţii şi impredictibilităţii tabloului operativ, marcat atât de riscuri „clasice”, cât şi de evoluţii asimetrice, care au solicitat mobilizarea, la un nivel crescut, a capacităţii operaţionale a Serviciului, cu accent pe dimensiunea preventivă. Antiterorism Principalele repere ale situaţiei operative au reflectat menţinerea ameninţării teroriste la adresa securităţii naţionale în registrul indirect şi non-operaţional, materializat predominant în sprijin financiar şi logistic, acţiuni de propagandă fundamentalistă şi tendinţe de radicalizare. De asemenea, riscurile teroriste la nivel naţional şi-au păstrat cauzalitatea externă, fiind conexate cu prelungirea instabilităţii în Nordul Africii şi accentuarea violenţelor în regiunea Siria-Irak. Ascensiunea organizaţiei teroriste Statul Islamic/Daesh a reprezentat principala mutaţie la nivel global, gruparea generând creşterea ameninţării teroriste explicite la adresa comunităţii internaţionale, şi în particular a statelor occidentale, prin capacitatea de a atrage afilierea altor grupări teroriste, autonomie financiară şi utilizarea intensă a mediului virtual ca vector de propagandă. În cursul anului 2014, odată cu proclamarea aşa-zisului califat, Statul Islamic/Daesh s-a profilat ca pol al jihadismului global, fenomenul combatanţilor de origine occidentală atingând cote alarmante. Ca urmare, s-a amplificat nivelul ameninţării teroriste generale pe dimensiunea luptători străini – jihadişti reveniţi în ţările de origine – lupi singuratici. Apartenenţa României la sistemul de alianţe politice şi militare internaţionale, susţinerea Coaliţiei împotriva grupării Statul Islamic/Daesh, dar şi situarea pe principalele rute de migraţie către occident, respectiv măsurile ofensive de prevenire şi contracarare a potenţialelor manifestări teroriste pe teritoriul naţional, au determinat o relativă creştere a profilului ţării noastre ca posibilă ţintă a unor atacuri. Conex riscurilor provenite din accesarea rutelor de migraţie ilegală de către persoane cu istoric jihadist, s-au înregistrat preocupări pentru identificarea unor variante aparent legale pentru pătrunderea pe teritoriul naţional, în perspectiva continuării deplasării spre Occident. În numeroase situaţii, s-au evidenţiat legăturile cu structuri de criminalitate organizată, precum şi vulnerabilităţile legislative şi instituţionale interne. 3/40 În plus, s-a accentuat evident propaganda fundamentalistă, îndeosebi pe internet, sub forma comentariilor anti-occidentale, anti-israeliene ori favorabile jihadului. Deşi comunitatea musulmană istorică şi cea integrată social din ţara noastră respinge, tradiţional, astfel de orientări, acestea au avut ecou în special în rândul noilor convertiţi şi al rezidenţilor tineri proveniţi din ţări cu problematică teroristă activă, manifestându-se tendinţa de formare a unor micro-grupuri ermetice, izolate, cu atitudini radicale. Pe acest fond, măsurile cu caracter preventiv adoptate de SRI în privinţa unor persoane cu preocupări de propagandă jihadistă, suspectate de intenţii teroriste ori implicate în acţiuni de sprijinire a organizaţiilor teroriste şi a reţelelor de migraţie ilegală au permis menţinerea nivelului de alertă Albastru - Precaut. Securitate cibernetică Agresiunile cibernetice au continuat să se situeze la un nivel ridicat, fiind utilizate metode de atac adaptate permanent evoluțiilor tehnologice din domeniu și vulnerabilităților identificate. Majoritatea agresiunilor nu au avut impact major asupra securităţii naţionale, însă unele atacuri au vizat compromiterea sistemelor informatice aparţinând unor instituţii publice sau entităţi private care gestionează informaţii de interes strategic. Nivelul de securitate cibernetică în România este în prezent insuficient pentru a răspunde adecvat unor atacuri de complexitate ridicată ori cu intenţii distructive, perpetuarea unor carenţe manageriale, nivelul scăzut al culturii de securitate cibernetică şi lipsa unor politici minime de securitate a infrastructurilor informatice fiind principalii factori de natură endogenă care potenţează riscurile în domeniul cyber. Atacurile cibernetice derulate de agresori statali au vizat compromiterea sistemelor informatice din cadrul unor instituţii din domeniile afaceri externe şi interne, apărare şi securitate naţională, economic, resurse energetice, cercetare şi mass-media, prin exfiltrarea de date şi informaţii confidenţiale. Agresiunile cibernetice criminale au continuat să se situeze pe un trend ascendent, fiind vizat cu predilecție domeniul economiei digitale, prin compromiterea confidenţialităţii datelor gestionate de platforme de comerţ electronic şi fraudarea clienţilor acestora. Principalele metode utilizate în desfăşurarea de agresiuni de criminalitate informatică au fost: crearea şi gestionarea unor rețele de boți bancari; utilizarea unor aplicaţii maliţioase capabile să asigure furtul de date bancare şi personale; utilizarea de software destinat exclusiv infectării şi interceptării traficului calculatoarelor ce au ataşate POS-uri. Grupări de hackeri autohtone sau străine au continuat să iniţieze atacuri asupra infrastructurilor informatice aparţinând unor instituţii de stat, în scopul afectării disponibilităţii acestora pentru anumite intervale de timp, alterării conţinutului, accesării bazelor de date şi exfiltrării datelor gestionate în scopul expunerii publice. Pe fondul ascensiunii organizaţiei teroriste Statul Islamic/Daesh şi recrudescenţei fenomenului terorist în Europa, în 2014 a crescut numărul de agresiuni cibernetice asupra unor infrastructuri informatice aparţinând unor instituţii publice, având drept scop alterarea conţinutului şi promovarea unor mesaje islamiste radicale. Operaţionalizarea unor proiecte majore de informatizare destinate creării Societăţii Informaţionale a continuat să fie afectată de perpetuarea unor disfuncţii având drept principale cauze: inconsecvenţa autorităţilor; slaba calificare a personalului; favorizarea intereselor financiare ale unor firme private din domeniul IT&C în derularea contractelor de furnizare de produse şi servicii; livrarea de soluţii informatice 4/40 nefuncţionale/neconforme raportat la scopul proiectelor; practici de cartelizare şi eludarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. Contraspionaj Evoluţiile geopolitice la nivel mondial şi regional înregistrate în 2014 au plasat România în zona de confruntare a intereselor şi influenţelor principalilor actori. Pe acest fond, s-au intensificat activităţile serviciilor de informaţii străine pe teritoriul naţional având drept scop influenţarea actului decizional, obţinerea de informaţii de nivel strategic, lezarea intereselor de alianţă şi parteneriat ale României, afectarea valorilor constituţionale şi a mediului de convieţuire interetnic. Particularităţile formelor de manifestare a acţiunilor în plan informativ şi obiectivele specifice urmărite de serviciile de informaţii străine au variat semnificativ – în funcţie de interesele statelor de provenienţă pe relaţia cu România. Principalele obiective ale structurilor în cauză au vizat: – penetrarea informativă a instituţiilor statului; – acţiuni la toate nivelurile în scopul influenţării actului decizional ori obţinerii de informaţii de interes; – intruziuni informatice având drept ţintă instituţii de stat sau alte entităţi gestionare/beneficiare de informaţii restricţionate sau cu valenţă strategică; – contracararea proiectelor promovate de statul român; – consolidarea controlului asupra comunităţilor conaţionale de pe teritoriul autohton şi a principalelor forme asociative ale acestora; – fructificarea unor potenţiale oportunităţi de afaceri pentru agenţi economici conaţionali; – derularea de acţiuni de propagandă şi contra-propagandă; – iniţierea de agresiuni informaţionale menite să denigreze statul român; – derularea de operaţiuni clandestine pe teritoriul naţional împotriva altor state. Securitate economică În 2014, ritmul de creştere economică s-a încetinit comparativ cu 2013, cu uşoare repoziţionări ale ponderii domeniilor economice la formarea PIB. Evoluţia economiei autohtone a fost în continuare marcată de disfuncţii, în contextul insuficienţei resurselor financiare din plan intern, al ritmului redus de atragere/absorbţie a fondurilor europene şi al strategiilor investitorilor străini, care au optat, în numeroase situaţii, pentru retragerea finanţărilor acordate filialelor locale. Capacitatea de absorbţie/administrare a fondurilor europene a continuat să reprezinte un punct nevralgic pe agenda publică, rata scăzută de absorbţie constituind efectul cumulat al deficienţelor existente în plan administrativ, instituţional şi organizatoric, precum şi al inflaţiei legislative şi lipsei de expertiză a potenţialilor beneficiari în elaborarea şi derularea proiectelor de finanţare. O vulnerabilitate suplimentară a constituit-o menţinerea practicilor de corupţie în rândul decidenţilor din instituţii publice cu atribuţii pe linia evaluării, avizării şi monitorizării proiectelor europene şi atribuirii lucrărilor subsecvente, precum şi în ceea ce-i priveşte pe beneficiarii unor astfel de proiecte. Suplimentar, demersurile pentru accesarea banilor aferenţi exerciţiului financiar european 2014-2020 s-au menţinut într-un stadiu incipient. În domeniul energetic, principalele probleme s-au manifestat pe piaţa energiei electrice, pe piaţa gazelor, pe piaţa petrolieră, în sectorul nuclear şi în cel carbonifer. În ceea ce priveşte infrastructura de transport – aflată într-o stare avansată de degradare, au persistat deficienţele asociate subfinanţării şi utilizării nejudicioase a 5/40 resurselor financiare disponibile, intereselor private de accesare şi derulare, în condiţii preferenţiale, a unor contracte, dar şi nefructificării instrumentelor asociate Parteneriatului Public Privat. Pe componenta de dezvoltare regională, cele mai mari probleme au fost cauzate de: alocarea preferenţială a resurselor bugetare şi promovarea preferenţială de lucrări de investiţii; iniţierea de investiţii disparate, necorelate cu cerinţele şi oportunităţile regionale; îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de către proiectanţi/antreprenori/consultanţi; nerespectarea disciplinei în construcţii; managementul defectuos la nivelul sistemului cameral naţional. În domeniul industrial s-au manifestat provocări majore, mai ales în sectorul petrochimic, în industria specială, în siderurgie. Cu dificultăţi s-au confruntat şi segmentul producţiei de automobile, respectiv al operatorilor autohtoni din domeniul resurselor neenergetice. Evoluţiile în domeniul agriculturii au fost marcate de carenţe sistemice – derivate din absenţa sau caracterul ineficient al măsurilor de restructurare – şi de modul defectuos de alocare/gestionare a resurselor financiare, ceea ce nu a permis utilizarea potenţialului acestei ramuri economice de pârghie reactivă pentru reducerea efectelor crizei economice. Pe componenta siguranţei alimentare, s-a remarcat perpetuarea riscurilor la adresa sănătăţii consumatorilor, prin consumul de alimente insuficient verificate din punct de vedere sanitar veterinar, precum şi menţinerea disfuncţiilor manageriale la nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. În domeniul protecţiei mediului, măsurile reduse/ineficiente adoptate de autorităţile naţionale abilitate au contribuit la degradarea factorilor de mediu, constituind totodată premise de sancţionare sau dificultăţi în ridicarea unor sancţiuni pentru nealinierea României la standardele comunitare. Patrimoniul silvic a continuat să se degradeze, ca efect al modului inadecvat de gestionare a acestui potenţial natural şi al ineficienţei activităţii derulate de structurile de profil. În sectorul financiar, provocarea majoră a fost – similar perioadei anterioare – asigurarea sustenabilităţii bugetului general consolidat al statului, fiind obţinute rezultate pozitive în special în zona fiscală. Cu toate acestea, nivelul veniturilor bugetare a fost afectat de practicile specifice economiei subterane, o contribuţie relevantă la menţinerea nivelului ridicat al acestui fenomen revenind deficienţelor în activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Pentru sistemul bancar, încă vulnerabil la evoluţii externe, principalele provocări ale anului 2014 au vizat menţinerea nivelului indicatorilor de performanţă la valori stabile şi evitarea efectului de contagiune generat de problemele înregistrate în Bulgaria. Apărarea Constituţiei Disfuncţiile socio-economice înregistrate pe fondul constrângerilor bugetare au fost potenţate de proliferarea actelor de corupţie derulate de persoane/grupuri de interese, cu prejudicii semnificative asupra bugetului public ori a drepturilor cetăţeneşti şi intereselor naţionale de politică externă. Deşi a afectat cvasitotalitatea sectoarelor de importanţă strategică, fenomenul s-a manifestat predilect în administraţia publică, subordonarea procesului decizional intereselor private afectând capacitatea de asigurare, la un nivel adecvat, a serviciilor publice.