Raport_SRI_2014.pdf

Activităţile abuzive/ilegale ale unor decidenţi locali, în beneficiu personal ori de grup, au fost potenţate de conexiunile cu exponenţi ai mediilor interlope. Grupări de 6/40 criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiilor publice la nivel înalt, funcţionari publici sau demnitari fiind semnalaţi ca membri ori chiar coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată. Sistemul public de sănătate s-a confruntat cu deficienţe recurente generate de insuficienţa resurselor financiare şi umane şi gestionarea nejudicioasă sau abuzivă a celor existente. Pe acest fond au fost favorizate frauda şi corupţia, menţinându-se precaritatea serviciilor medicale şi percepţia publică negativă privind incapacitatea sistemului sanitar de a răspunde nevoilor populaţiei. Funcţionarea sistemului naţional de protecţie şi asistenţă socială a categoriilor defavorizate a continuat să fie afectată de vulnerabilităţi recurente generate de subfinanţare, deficitul de resurse umane specializate, dezinteresul factorilor responsabili pentru eficienţa serviciilor sociale şi utilizarea nejudicioasă/fraudarea fondurilor bugetare alocate. Comunitatea romă s-a menţinut în zona categoriilor vulnerabile, incluziunea socială a membrilor etniei fiind afectată de implementarea defectuoasă a unor politici naţionale sau proiecte destinate îmbunătăţirii situaţiei acestora. Similar anilor precedenţi, sistemul public de învăţământ s-a confruntat cu dificultăţi generate de insuficienţa resurselor umane şi materiale, perpetuarea problemelor legate de lipsa motivaţiei şi nivelul scăzut de pregătire a cadrelor didactice, implicarea acestora în activităţi ilegale ori neconforme cu deontologia profesională, precum şi perpetuarea situaţiilor de abandon şcolar, cu consecinţe negative în plan social. Au continuat să se semnaleze deturnări ale actului de justiţie, pe fondul imixtiunilor unor grupuri de interese, respectiv în baza unor relaţii de cointeresare cu actori din sistemul judiciar: magistraţi, poliţişti, grefieri, avocaţi, notari, lichidatori judiciari, executori judecătoreşti etc. Exponenţii criminalităţii organizate au reuşit să-şi creeze pârghii de intervenţie pe diverse paliere ale sistemului în scopul vicierii procesului judiciar penal în conformitate cu propriile interese. Situaţia patrimoniului cultural naţional a continuat să se agraveze, ca urmare a rezultatelor modeste ale măsurilor de prezervare, subfinanţării cronice şi aplicării deficitare a prevederilor legale de către proprietari/instituţiile responsabile în domeniu. Pe fondul capacităţii scăzute de intervenţie instituţională în vederea protejării şi restaurării bunurilor culturale şi a incidenţei crescute a agresiunilor la adresa acestora, amânarea măsurilor de revizuire a legislaţiei specifice a contribuit, suplimentar, la degradarea unor bunuri cu valoare de patrimoniu. În 2014, activismul extremismului de dreapta s-a menţinut pe un trend diminuat, existând riscul declanşării de manifestări violente, asociate interferenţelor cu zona naţionalist-extremistă maghiară şi a acţiunilor unor persoane/grupuri cu comportament agresiv. Extremismul de stânga a înregistrat un trend descendent, în pofida virulenţei protestelor sociale/antisistem înregistrate în 2013. Pe dimensiunea extremismului etnic, discursul pro-autonomist a relevat tendinţa de clamare deschisă a acestui deziderat. Dacă în plan extern s-a mizat pe internaţionalizarea „politicii anti-maghiare” a Bucureştiului, în plan intern s-a pus accentul pe reliefarea agresivă a specificităţii etno-culturale „secuieşti”. Pe de altă parte, măsurile întreprinse de instituţii ale statului român au determinat diminuarea intensităţii acţiunilor grupărilor extremiste pro-hungariste, fiind sesizată o reducere a activităţilor purtătoare de ameninţări pe acest segment. 7/40 Preocuparea unor oficiali/diplomaţi din state limitrofe pentru implicarea comunităţilor congenere din ţara noastră în susţinerea intereselor patriei-mamă a continuat să influenţeze situaţia minorităţii naţionale, lipsa unor evoluţii relevante făcându-se remarcată şi în prezervarea identitară a comunităţilor româneşti din regiune. Ameninţări transfrontaliere Activităţile de criminalitate organizată transfrontalieră au constituit, şi în 2014, una din cele mai importante ameninţări la adresa României. Pe întreaga frontieră naţională au acţionat puternice grupări criminale specializate în contrabandă, ţara noastră situându-se, totodată, pe rute de migraţie ilegală şi, într-o mai mică măsură, de trafic de droguri. România a adoptat, în 2014, măsuri importante pentru controlul şi securizarea graniţelor non-UE, însă reţelele de crimă organizată transfrontalieră au reuşit, prin gradul sporit de profesionalizare, flexibilitate şi de infiltrare în sfere de interes să se adapteze la acţiunile autorităţilor şi să speculeze orice breşă, astfel încât să îşi asigure în continuare sursele ilicite de venit. Cele mai relevante forme de manifestare a crimei organizate au fost: – evaziunea fiscală de mare amploare, principala activitate ilegală spre care s-au orientat reţelele de crimă organizată transfrontalieră, fiind favorizată de persistenţa unor vulnerabilităţi ale cadrului legislativ în domeniul vamal şi fiscal, conexate cu manifestări circumscrise criminalităţii economico-financiare organizate şi de corupţie; – contrabanda cu produse accizate şi de larg consum, care a înregistrat chiar o amplificare pe anumite segmente, în pofida măsurilor dispuse în 2014 de autorităţi pentru securizarea frontierei. Contrabanda cu ţigarete a rămas principala activitate infracţională la frontierele României, cea mai vulnerabilă fiind frontiera cu Ucraina, cu predilecţie fâşia verde; – migraţia ilegală, România conservându-şi atractivitatea ca spaţiu de tranzit sau de adăpost temporar pentru grupări specializate în operaţiuni circumscrise migraţiei ilegale către Europa Occidentală. Perpetuarea vulnerabilităţilor în sistemul de securizare a frontierei, dar şi a celor legislative, la care se adaugă „rezilienţa” deosebită la măsurile adoptate de autorităţi a contribuit la menţinerea unui mediu favorabil acestor activităţi. Cele mai active reţele au acţionat la frontiera cu Ungaria şi cu Bulgaria, unde, de altfel, şi fenomenul migraţiei ilegale a atins cele mai ridicate cote; – criminalitatea informatică, activitatea grupărilor de profil cunoscând o continuă diversificare şi eficientizare. Fenomenul a fost favorizat şi de scăderea gradului de ocupare a forţei de muncă, extinderea sistemelor de plăţi electronice şi a magazinelor virtuale, precum şi de gradul insuficient de securizare a datelor bancare confidenţiale; – spălarea de bani, fenomen de natură să genereze presiuni asupra bugetului de stat, pe fondul unor deficienţe interne remanente, coroborate cu o creştere în ofensivitate a activităţilor ilicite derulate de reţele de criminalitate organizată transfrontalieră; – traficul de droguri de mare risc, teritoriul naţional menţinându-şi în 2014 statutul de zonă de tranzit şi depozitare temporară pentru astfel de operaţiuni având ca destinaţie spaţiul occidental, derulate de reţele de criminalitate organizată transfrontalieră în conexiune cu elemente/structuri interlope locale. 8/40 Pe dimensiunea contraproliferării armelor de distrugere în masă, pentru România cea mai mare provocare în 2014 a derivat din perpetuarea riscurilor asociate achiziţionării de produse şi tehnologii utile programelor clandestine de înarmare şi din tentativele de utilizare a ţării noastre ca spaţiu de tranzit. În ceea ce priveşte traficul de produse cu dublă utilizare, riscurile la adresa securităţii naţionale au fost asociate intereselor unor state proliferante pentru mediul academic şi de cercetare din România, în calitate de deţinător şi utilizator de expertiză şi tehnologie valorificabile în cadrul unor programe cu aplicabilitate în domeniul militar. O preocupare semnificativă în 2014 a fost evitarea riscului de încălcare a sancţiunilor internaţionale impuse anumitor state, prin posibilitatea derulării de tranzacţii ilegale de armament convenţional de producţie autohtonă către destinaţii cu risc major de deturnare către zone de conflict sau cu potenţial de conflict armat. Protecţia informaţiilor clasificate În 2014, entităţile deţinătoare de informaţii clasificate din sfera de competenţă a Serviciului au continuat să înregistreze progrese în respectarea cadrului legal în materie, remarcându-se o creştere uşoară a numărului celor care prin implementarea integrală şi actualizarea corespunzătoare a măsurilor specifice asigură securitatea secretelor de stat şi/sau de serviciu. Cu toate acestea, s-a evidenţiat menţinerea, la nivelul majorităţii deţinătorilor de informaţii clasificate, a unor disfuncţii şi vulnerabilităţi importante în aplicarea şi respectarea normelor legale în materie, conjuncturi de natură să inducă riscuri la adresa securităţii naţionale. Printre cauzele responsabile de apariţia şi perpetuarea acestei situaţii s-au numărat atât factori obiectivi, cât şi resorturi subiective. Astfel de riscuri şi vulnerabilităţi s-au manifestat, inclusiv în intervalul de referinţă, pe toate palierele – juridic, procedural, de personal, fizic, INFOSEC şi, în mai mică măsură, pe componenta securităţii industriale, unde s-a înregistrat o creştere cantitativă semnificativă, ca urmare a demersurilor întreprinse pentru îndeplinirea condiţiilor necesare obţinerii autorizaţiilor/certificatelor de securitate industrială. În vederea prevenirii unor scurgeri de informaţii clasificate, au făcut obiectul unor controale specializate ale SRI pe componenta de protecţie a informaţiilor clasificate deţinători ai unor astfel de informaţii din mai multe domenii socio-economice, unele de importanţă strategică: resurse minerale, transporturi feroviare, agricultură, administraţie publică locală, infrastructuri critice. 9/40 CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE Anul 2014 a marcat o reaşezare în ceea ce priveşte dimensiunea informativ-operativă – componenta de bază a activităţii SRI, determinată de necesitatea de dezvoltare a capacităţii de răspuns la provocările actuale ale mediului de securitate. S-au depus eforturi consistente pentru consolidarea evoluţiilor pozitive înregistrate pe celelalte componente ale activităţii Serviciului, în special în ceea ce priveşte cooperarea cu instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Raportat la direcţiile de acţiune prevăzute în Viziunea strategică „SRI în era informaţională”, principalele realizări au constat în: – creşterea performanţei activităţii, mai ales sub aspectul finalităţii acesteia, fiind obţinute rezultate cu impact major asupra situaţiei operaţionale. O contribuţie semnificativă în acest sens revine modului adecvat de alocare şi utilizare a tuturor categoriilor de resurse; – dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor parteneriale cu instituţiile din sistemul naţional de securitate, îndeosebi în ceea ce priveşte modul de abordare a acţiunilor comune în baza unei viziuni convergente; – consolidarea cooperării internaţionale, cu efecte pozitive în planul securităţii naţionale a României şi a aliaţilor săi, respectiv al îmbunătăţirii nivelului de apreciere a comunităţii internaţionale de informaţii faţă de activitatea SRI; – consolidarea nivelului încrederii cetăţenilor în instituţie la o cotă ridicată, efect al rezultatelor deosebite în activitatea specifică, dar şi al eforturilor de promovare a culturii de securitate, în condiţii de transparenţă în raporturile cu societatea civilă. În 2014, la nivelul SRI s-au înregistrat următoarele evoluţii relevante: ► în plan instituţional – consolidarea zonei analitice, prin reformarea profundă a manierei de organizare şi funcţionare, cu efecte pozitive în planul asumării statutului de pilon fundamental al activităţii SRI, alături de palierul informativ-operativ; – derularea unor procese adaptative complexe din perspectivă normativă, unele materializate în reglementări noi, fundamentate pe realităţile din activitatea operaţională a Serviciului; – extinderea comunicării organizaţionale, în special prin valorificarea formatelor şi platformelor colaborative, cu beneficii în planul diseminării bunelor practici; – optimizarea instrumentelor de management al riscurilor şi corelarea acestora cu principalele etape ale proceselor de planificare şi evaluare; – implementarea unor politici de securitate eficiente, care şi-au dovedit viabilitatea în contextul unui an complex; ► pe dimensiunea operaţională – intensificarea cooperării în plan orizontal la nivelul Serviciului, ceea ce creează premise pentru extinderea abordării operaţionale complexe; – eficientizarea procesului de valorificare a resurselor informaţionale, soldată cu obţinerea unor rezultate superioare în plan operaţional; 10/40 – intensificarea cooperării cu organele de urmărire şi cercetare penală şi obţinerea de rezultate notabile în domeniile prioritare pentru realizarea intereselor de securitate naţională – combaterea corupţiei, diminuarea fenomenului evazionist şi a celui de fraudare a fondurilor europene, precum şi contracararea acţiunilor reţelelor de criminalitate organizată; – extinderea şi aprofundarea cooperării operaţionale cu partenerii externi; – consolidarea capacităţii sistemului de a reacţiona rapid, din perspectivă informaţională şi operaţională, în raport cu dinamica mediului de securitate; ► în domeniul analizei şi informării – sporirea exigenţei standardelor calitative în activitatea de informare, precum şi dinamizarea relaţiei cu beneficiarii, îndeosebi pentru adaptarea procesului şi tematicii informării la necesităţile reale ale acestora; – diversificarea tematicii abordate pe dimensiunea informării de nivel strategic; – optimizarea componentei educaţionale a zonei analitice, ca urmare a eforturilor consistente pe linia reconfigurării formatelor de pregătire; – implementarea proiectului privind transmiterea electronică a informărilor către beneficiari, cu caracter de unicitate, atât la nivelul Serviciului, cât şi la nivel naţional; ► pe dimensiunea tehnică – creşterea, pe toate componentele, a volumului şi calităţii activităţilor desfăşurate de profilurile tehnice în sprijinul activităţii informativ-operative; – diversificarea soluţiilor şi mijloacelor tehnice în vederea acoperirii cerinţelor operaţionale ale structurilor din domeniul informaţii-operaţiuni; – parcursul foarte bun al Centrului CYBERINT în primul an de funcţionare; – creşterea nivelului de informatizare a activităţilor şi fluxurilor interne ale Serviciului; ► în domeniul cooperării a) în plan naţional: – consolidarea colaborării cu celelalte structuri din sistemul de securitate naţională, demers menit să asigure anticiparea, extinderea cunoaşterii şi gestionarea în cooperare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; – extinderea activităţilor de cooperare, care au dobândit noi dimensiuni ca acoperire, aplicabilitate şi diversitate, realizându-se progrese evidente în privinţa consolidării calităţii fluxului informaţional şi valorificării superioare a momentelor operative identificate în cadrul activităţilor realizate în comun; – specializarea cooperării interinstituţionale, îndeosebi în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor specifice evaziunii fiscale, corupţiei, terorismului şi criminalităţii organizate interne, precum şi ameninţările transfrontaliere şi cibernetice; – dinamica pozitivă a schimbului de informaţii şi creşterea gradului de aprofundare a datelor ce au făcut obiectul informărilor adresate organelor de urmărire penală, în paralel cu orientarea măsurilor către acţiuni complexe; – obţinerea de rezultate semnificative, concretizate în trimiteri în judecată, arestări şi condamnări, precum şi instituirea de măsuri de recuperare a prejudiciilor, care au 11/40 condus inclusiv la creşterea încrederii partenerilor în profesionalismul şi capacitatea operaţională a SRI; b) în plan extern: – coordonarea şi organizarea profesionistă a activităţilor de cooperare internaţională în format bi- şi multilateral, inclusiv în condiţii de aglomerare a mai multor acţiuni într-un interval scurt de timp; – asumarea unui rol esenţial în asigurarea securităţii cibernetice a Ucrainei; – obţinerea de feedback pozitiv de la parteneri privind organizarea unor evenimente: Reuniunea plenară a Grupului de Lucru Internaţional privind Sursele Deschise/IOSWG, Programul HARVARD etc.; – creşterea gradului de valorificare a expertizei câştigate din activităţile parteneriale, pe componenta de instruire a personalului propriu; – intensificarea activităţii de cooperare pe zona analitică; ► pe dimensiunea resurselor umane – abordarea pro-activă a activităţilor de consiliere a managementului profesional al unităţilor în ceea ce priveşte evoluţiile semnificative înregistrate la nivelul personalului, dar şi în oferirea de soluţii de aplicare a deciziilor manageriale; – procedurarea unor etape fundamentale ale traseelor în carieră, în special pe componenta asigurării transparenţei proceselor competiţionale şi de selecţie internă a managerilor, respectiv a ocupării funcţiilor în sistem concurenţial; – dezvoltarea fără precedent a activităţii de învăţământ din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, prin creşterea semnificativă a numărului de programe oferite; – majorarea volumului şi diversităţii aportului didactic al centrelor de perfecţionare; – demararea unor proiecte finanţate cu fonduri externe nerambursabile destinate dezvoltării infrastructurii de învăţământ şi cercetare; – diversificarea şi intensificarea contactelor cu instituţii din străinătate relevante pentru învăţământul şi cercetarea ştiinţifică