Raport_SRI_2014.pdf

din domeniul studiilor de securitate şi intelligence; ► pe palierul promovării culturii de securitate – intensificarea activităţilor dedicate conştientizării riscurilor de securitate cibernetică; – derularea unor campanii de informare asupra locului şi rolului SRI în sistemul instituţional românesc, adresate publicului tânăr; – continuarea parteneriatului cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, prin susţinerea cursului masteral Studii de securitate - Analiza informaţiilor; – editarea de publicaţii de specialitate care se bucură de apreciere şi recunoaştere în mediul academic şi universitar; ► în planul comunicării publice, au continuat preocupările de consolidare a profilului online al instituţiei, prin menţinerea unei prezenţe active în mediul virtual, respectiv de marcare a unor momente importante pentru instituţie. O atenţie deosebită a fost acordată comunicării interne, ca modalitate de valorizare a resursei umane şi de creştere a coeziunii personalului. 12/40 CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE III.1. Activitatea de informaţii Performanţa operaţională şi informativă a reprezentat, şi în 2014, un obiectiv prioritar al SRI, în vederea îndeplinirii la parametri superiori a misiunilor care i-au fost încredinţate, sens în care s-a acţionat pentru: – concentrarea resurselor informaţionale pe zonele de real interes, conform priorităţilor de acţiune şi particularităţilor situaţiei operative; – îmbunătăţirea rezultatelor pe linia demersurilor specifice de prevenire/contracarare, prin utilizarea de soluţii complexe, de natură să genereze modificări de substanţă ale situaţiei operaţionale; – consolidarea capacităţilor de reacţie rapidă la ameninţări cu caracter de noutate; – adaptarea infrastructurii utilizate în activităţile de informaţii şi comunicaţii atât la evoluţiile tehnologice, cât şi la nevoile palierelor operaţionale; – dezvoltarea dimensiunii colaborative la nivel intra-instituţional, prin utilizarea unor formate inter-departamentale care să asigure gestionarea unitară, integrată, a unor problematici aflate la interferenţa profilurilor de activitate. ■ Anul 2014 a reprezentat pentru SRI o etapă de creştere semnificativă a performanţei, fiind obţinute rezultate superioare, în unele situaţii cu mai puţine resurse decât în anul anterior. Eforturile operaţionale au fost orientate pe direcţii subsumate priorităţilor naţionale de asigurare a funcţionării statului la parametri optimi, respectiv cunoaşterea aprofundată, prevenirea sau, după caz, contracararea ameninţărilor generate de corupţie, spionaj, terorism şi nerespectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în domeniile sănătate, educaţie şi protecţie socială. De asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată întreprinderii unor măsuri cu caracter ofensiv pe zonele de ameninţări cibernetice, afectarea mecanismelor de absorbţie a fondurilor europene, intenţii/activităţi cu substrat destabilizator în sfera economico-financiară, respectiv riscuri la adresa infrastructurilor critice. Serviciul a depus eforturi susţinute pentru creşterea eficienţei demersurilor de prevenire şi contracarare, sens în care acestea au fost orientate spre zonele de decizie ale mediilor ţintă. Totodată, a fost îmbunătăţită conlucrarea cu instituţiile din sistemul naţional de securitate, astfel încât să existe convergenţă între măsurile aplicate de Serviciu şi cele adoptate de parteneri. S-au înregistrat succese operaţionale pe toate dimensiunile aferente misiunilor SRI: ● identificare – manifestări aferente corupţiei/conflictului de interese cu potenţial de afectare a actului decizional de la nivelul administraţiei publice locale şi centrale sau de influenţare a actului de justiţie; – activităţi ilegale ale unor grupări infracţionale; – vulnerabilităţi în securizarea unor sisteme informatice şi de comunicaţii, unele aferente unor infrastructuri critice sau prin care se gestionează informaţii clasificate/nedestinate publicităţii; 13/40 ● prevenire – adoptarea unui număr semnificativ de măsuri specifice; – dezvoltarea exponenţială a cooperării – pe speţe punctuale – cu organele de aplicare a legii; ● stopare – export de produse destinat înarmării unor state proliferante; ● destructurare – reţele de crimă organizată specializate în migraţie ilegală; – grup infracţional organizat, conexat la structura mafiotă Camorra, specializată în falsificarea de monedă; – grup infracţional organizat afiliat ’Ndrangheta, specializat în traficul internaţional de droguri; – reţele de crimă organizată axate pe evaziune fiscală de amploare, spălare de bani, deturnare de fonduri şi criminalitate organizată; ● informarea organelor abilitate, urmată de adoptarea de către acestea a unor măsuri de reţinere/arestare – personal judiciar implicat în influenţarea soluţionării unor cauze; – factori de decizie cu activităţi de protecţie a acţiunilor infracţionale; – membri şi coordonatori ai unor reţele de trafic cu droguri de mare risc sau specializate în fraude informatice; ● cyberprotecţie – investigarea şi contracararea unor atacuri cibernetice asupra unor sisteme informatice de interes naţional; ● promovarea intereselor naţionale – identificarea de oportunităţi de realizare a intereselor naţionale, în special în domeniul economic; – afirmarea valorilor de securitate în context euro-atlantic. ■ În ceea ce priveşte dinamica activităţii informativ-operative, SRI a acordat o atenţie deosebită: – creşterii vitezei de reacţie operaţională în raport cu evoluţiile accelerate ale mediului de securitate; – îmbunătăţirii posibilităţilor concrete de valorificare a informaţiilor în cooperarea cu reprezentanţii organelor de urmărire şi cercetare penală, suportul informaţional în dosare penale instrumentate de aceştia cunoscând o dinamică fără precedent; – continuării bunelor practici pe linia asigurării fluxului de informaţii destinate informării beneficiarilor legali, concordant cu evoluţiile mediului de securitate intern şi extern, cu efecte pozitive vizibile la nivelului feedback-ului furnizat; – creşterii ofensivităţii operaţionale, prin abordarea activităţii informativ-operative în format integrat şi valorificarea eficientă a capabilităţilor profilurilor de muncă. ■ Din perspectiva ponderii informaţiilor de securitate naţională pe problematici specifice, apărarea Constituţiei şi securitatea economică au reprezentat, în 2014, principalele direcţii de activitate ale Serviciului, pe fondul evoluţiilor înregistrate în anumite sectoare din aceste domenii, în strânsă conexiune cu dinamica de securitate. 14/40 III.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Pentru a-şi îndeplini rolul de suport decizional, documentele de informare elaborate de SRI au surprins şi în 2014, de o manieră coerentă şi cuprinzătoare, evoluţii relevante ale mediului de securitate. O atenţie deosebită a fost acordată componentei calitative, prin accentul pus pe caracterul evaluativ şi anticipativ-predictiv al informărilor realizate. De asemenea, s-au depus eforturi susţinute pentru asigurarea oportunităţii actului de informare, astfel încât beneficiarii să recepteze aspectele utile în fundamentarea deciziilor la momentul optim, mai ales în contextul unor evoluţii cu dinamică rapidă/impredictibilă sau extrem de importante din perspectivă strategică. Plusuri calitative în acest sens pot fi aduse de implementarea proiectului de remitere a informărilor în format electronic, iniţiat în 2014. Activitatea de informare derulată de SRI s-a realizat prin raportare la: – priorităţile informative stabilite la nivel naţional, respectiv la nivel instituţional; – nevoile de informare ale beneficiarilor legali, definite în conformitate cu principiul need to know şi exprimate fie direct, în solicitări punctuale adresate Serviciului, fie indirect, în diverse luări de poziţie sau în documente instituţionale de orientare strategică. Feedback-ul furnizat de factorii de decizie din plan central şi local a evidenţiat, în majoritatea covârşitoare a situaţiilor, utilitatea şi relevanţa aspectelor incluse în produsele informaţionale ale SRI, rezultat al preocupărilor susţinute de adecvare a informării la competenţele, necesităţile şi agenda instituţională a beneficiarilor legali. ► Sunt relevante progresele înregistrate de SRI pe dimensiunea calitativă a procesului de informare a beneficiarilor legali, fiind de evidenţiat următoarele evoluţii: – creşterea consistenţei şi oportunităţii informărilor, printr-o mai bună racordare la agenda de securitate naţională a decidenţilor şi reflectarea cât mai fidelă a dinamicii accentuate a situaţiei operative. O preocupare permanentă a fost asigurarea unui răspuns adecvat la solicitări adesea cu grad ridicat de complexitate şi urgenţă; – consolidarea dimensiunii evaluative şi a componentei anticipativ-predictive a documentelor de informare, astfel încât actul decizional să fie optim fundamentat; – sporirea gradului de valorificare în produsele de informare a resursei reprezentate de cooperarea externă a Serviciului; – transmiterea unor estimări periodice – obţinute prin abordări trans-sectoriale şi integrarea multisursă a datelor şi informaţiilor obţinute – privind evoluţii semnificative ale unor ameninţări de securitate şi, mai ales, implicaţiile acestora pentru securitatea naţională a României; – susţinerea relaţionării cu noii beneficiari instalaţi în funcţie, prin furnizarea atât a Ghidului beneficiarului, cât şi a unor documente de punere în temă în legătură cu principalele evoluţii la nivelul domeniilor aflate în competenţă; – implementarea şi operaţionalizarea, din decembrie 2014, a unui sistem informatizat al comunicării informărilor Serviciului cu beneficii certe în planul operativităţii actului de informare şi al securizării conţinutului clasificat al documentelor de informare. 15/40 ► SRI a transmis în 2014 beneficiarilor legali din plan central 5.373 informări, cu 10,18% mai puţine decât în 2013, în principal ca efect al creşterii gradului de integrare a informaţiilor de bază şi a consistenţei şi complexităţii informărilor, ca răspuns la prioritatea instituţională de a concentra informarea pe problemele majore de securitate. ■ Numărul reacţiilor beneficiarilor a înregistrat, de asemenea, o scădere, de aproximativ 17%, compensată însă de creşterea ponderii celor de substanţă, prin care se solicita completarea, aprofundarea sau extinderea informării. Similar anilor precedenţi, cvasitotalitatea reacţiilor a relevat aprecieri favorabile la adresa calităţii şi oportunităţii informărilor recepţionate de la SRI, indicator al gradului ridicat de adecvare a produselor informaţionale la nevoile şi aşteptările decidenţilor. ■ În ceea ce priveşte principalele categorii de beneficiari ai documentelor de informare ale Serviciului: – Guvernul şi Administraţia Prezidenţială au reprezentat şi în 2014 principalii beneficiari; – partenerilor din sistemul naţional de securitate le-au fost puse la dispoziţie 8% din informările Serviciului, pentru a susţine astfel efortul comun de prevenire şi combatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; – autorităţi sau instituţii autonome/independente cu rol de reglementare şi control în domenii specifice/specializate au fost, de asemenea, informate de SRI, scopul vizat fiind fundamentarea unor măsuri preventive sau corective imediate. ► În 2014, SRI a pus la dispoziţia beneficiarilor legali din administraţia publică locală 2.937 documente de informare, 2.560 dintre acestea fiind adresate prefecţilor şi 751 preşedinţilor Consiliilor Judeţene. Informările remise au reflectat principalele riscuri cu manifestare în zona de competenţă materială, reprezentarea pe domenii fiind corelată cu specificitatea problematicii locale, aria de responsabilitate a decidenţilor şi particularităţile în relaţionarea cu aceştia. ■ Informările adresate factorilor locali de decizie au generat din partea acestora 4.000 de reacţii, în creştere cu circa 42% comparativ cu 2013. Dincolo de creşterea numerică semnificativă, este relevantă menţinerea la un nivel foarte ridicat a ponderii reacţiilor de confirmare a utilităţii şi oportunităţii informărilor în totalul feedback-ului recepţionat de la prefecţi, respectiv preşedinţi ai consiliilor judeţene. 2.2. Măsuri specifice de prevenire Măsurile specifice de prevenire au continuat să reprezinte un element central în activitatea Serviciului, atenţia fiind centrată pe creşterea nivelului de ofensivitate pe anumite problematici din competenţa Serviciului, ca urmare a evoluţiilor din mediul de securitate, respectiv pe calibrarea mecanismelor interne în vederea implementării unitare a acestora. ■ Pentru prevenirea riscurilor aflate în aria de responsabilitate, SRI a pus în aplicare, în 2014, 1.142 de măsuri, acestea fiind distribuite în domeniile de realizare a securităţii naţionale din competenţă: contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate; apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale; securitate economică; evaluarea şi gestionarea ameninţărilor 16/40 transfrontaliere; identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă; identificarea şi evaluarea ameninţărilor IT&C. ■ Măsurile de prevenire au constat, în principal, în: – propuneri de limitare, întrerupere sau revocare a dreptului de şedere în România, respectiv de declarare drept persoană indezirabilă; – propuneri de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale; – realizarea siguranţei unor obiective ce pot constitui ţinta unor acte teroriste; – acţiuni de stopare a activităţilor de sprijin al unor organizaţii teroriste, desfăşurate pe teritoriul naţional; – demersuri specializate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; – activităţi de pregătire individuală pentru autoapărarea împotriva riscurilor de natură teroristă ori a acţiunilor unor servicii de spionaj străine; – activităţi de identificare şi determinare a disfuncţiilor în conceperea şi implementarea proiectelor majore de realizare a societăţii informaţionale în România. 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală În exercitarea competenţelor pe componenta de valorificare a datelor obţinute, SRI a derulat o colaborare eficientă cu structurile centrale şi locale ale organelor de aplicare a legii. Demersurile de sesizare şi informare în ceea ce priveşte elemente constitutive ale unor infracţiuni au fost subsumate rolului Serviciului în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor de natură penală ce afectează grav, pe diverse componente, securitatea naţională, în special în ceea ce priveşte terorismul, criminalitatea organizată, corupţia şi ameninţările asimetrice. Serviciul a acţionat constant în direcţia asigurării calităţii şi consistenţei datelor puse la dispoziţie instituţiilor de aplicare a legii, acurateţei şi temeiniciei argumentării juridice şi, respectiv, relevanţei materialului probator sau indiciilor privind posibile mijloace de probă. De asemenea, s-a avut în vedere menţinerea unui ridicat nivel de operativitate în transmiterea informaţiilor referitoare la săvârşirea de infracţiuni către organele de urmărire penală, pentru a se asigura valorificarea unor momente operative şi a unor oportunităţi în planul probaţiunii. Exigenţa privind calitatea materialelor de informare transmise organelor de cercetare şi urmărire penală a fost cu atât mai necesară cu cât combaterea fenomenului corupţiei, a evaziunii fiscale generatoare de prejudicii semnificative bugetului de stat, a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale statului român, a constituirii de grupuri infracţionale organizate – şi sunt doar câteva exemple din paleta faptelor penale întâlnite – a solicitat soluţionarea adecvată a unor probleme de drept substanţial sau procedural, pe fondul unui cadru juridic complex şi marcat de modificări frecvente. Cuantumul informărilor transmise organelor de aplicare a legii s-a menţinut la un nivel consistent, distribuite astfel: – 126 – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; – 826 – Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; – 1.229 – Direcţiei Naţionale Anticorupţie; – 83 – parchetelor de pe lângă curţile de apel; 17/40 – 380 – parchetelor de pe lângă tribunale; – 79 – parchetelor de pe lângă judecătorii; – 614 – organelor de poliţie din cadrul MAI; – 783 – în cadrul Grupurilor de Lucru Operaţionale, la care SRI contribuie prin suportul informativ acordat combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare. III.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste Evoluţiile critice din spaţiul MENA, şi, în particular, ascensiunea agresivă a organizaţiei teroriste Statul Islamic/Daesh în regiunea Siria-Irak au determinat, în 2014, creşterea nivelului ameninţării teroriste generale la adresa Europei. În plan naţional, aceasta s-a transpus în accentuarea riscurilor non-operaţionale, de propagandă fundamentalistă şi acţiuni de sprijin financiar şi logistic, precum şi a celor derivate din fenomenul migraţiei ilegale în conexiune cu terorismul. Măsurile preventive pro-active adoptate de Serviciu, colaborarea în cadrul SNPCT şi cooperarea cu servicii partenere externe au permis menţinerea nivelului de alertă teroristă. Raportat la evoluţiile situaţiei operative, demersurilor preventive adoptate în 2014 li s- a imprimat o ofensivitate sporită, fiind considerate prioritare riscurile generate de evoluţiile din Siria-Irak şi de fenomenul luptăto