Vezi raport

elevilor de etnie romă din Şcoala nr. 19 din Craiova, din anul şcolar 2005-2006. Astfel, în petiție s-a arătat că la nivelul clasei I, grupele formate erau constituite eterogen, existând clase în care ponderea copiilor de etnie romă era majoritară. Astfel, clasa I A era formată numai din elevi majoritari cea de-a doua clasă din 14 elevi majoritari şi 6 elevi de etnie romă, iar cea de-a treia clasă formată exclusiv din elevi de etnie romă. În cazul anilor mai mari, situația ponderii elevilor romi în comparație cu cei majoritari se prezenta astfel: la clasa II A toți elevii înscrişi erau majoritari, la clasa II B din 23 de elevi înscrişi 21 erau majoritari şi 2 romi, la clasa III A din 22 de elevi înscrişi 18 erau majoritari şi 4 erau romi, la clasa III B din 16 de elevi înscrişi 2 erau majoritari şi 16 erau romi, la clasa V A toți elevii înscrişi erau majoritari, la clasa V B din 21 de elevi înscrişi 16 erau majoritari şi 5 romi, iar, la clasa V C din 18 de elevi înscrişi, toți erau romi. Prin hotărârea cu nr. 234/20.06.2011, Colegiul director a constatat că faptele prezentate în petiție reprezintă discriminare indirectă (în cazul clasei I), în conformitate cu art. 2 alin. 3 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000, privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată. În cazul claselor a II-a, a III-a şi a V-a s-a constatat discriminare directă, în conformitate cu art. 1, alin. 2, lit. e, pct. v şi art. 2 alin. 1 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000, republicată, coroborat cu prevederile Protocolului nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. În urma constatării faptelor de discriminare, s-a decis să se aplice sancţiunea cu avertisment conducerii şcolii reclamate. 4. Romi. Afirmaţii cu caracter discriminatoriu. Demnitate personală. Petentul D.P sesizează C.N.C.D. cu privire la refuzul primit de persoanele de etnie romă din ținutul țara Moților, de a face parte din composesoratul reînființat al comunei Buteni din județul Arad. Petentul susţine că, la şedința Adunării Generale Extraordinare a Composesoratului Urbarial Contenit din data de 21.03.2011, cetăţenii comunei de etnie romă au fost jigniţi de reclamat, folosindu-se de un limbaj care îndemna la agresivitate “ce caută ţiganii la adunarea Composesoratului?... să fie daţi afară!”. Prin hotărârea cu nr. 299/26.07.2011, Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare şi a dispus sancţionarea reclamatului cu avertisment (art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 şi alin. 11 şi art. 26 alin. 1 din O.G nr. 137/2000, republicată). 5. Romi. Afirmații. Demnitate personală. Partida Romilor “Pro Europa” sesizează Consiliul cu privire la afirmaţiile făcute de primarul municipiului Baia Mare la adresa etniei rome, afirmaţii publicate în articolul intitulat “Un candidat la Primăria Baia Mare declară război  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 51 romilor”, postat pe site‐ul ziuaveche.ro. Astfel, reclamatul defineşte comunitatea romă din Baia Mare ca fiind formată din cerşetori, oameni ai străzii şi practicanţi de prostituție şi, de asemenea, persoane ce comit o serie de furturi din “zone industriale, supermarketuri, portofele şi de prin staţiile de autobuz”. Prin hotărârea nr. 383 din 19.09.2011, Colegiul director a constatat că faptele sesizate reprezintă discriminare, potrivit art. 2 alin.1 din O.G. nr.137/2000 republicată, şi încalcă dreptul la demnitate al persoanelor aparţinând comunităţii rome, conform art. 15 din O.G. nr. 137/2000. De asemenea, s-a dispus sancţionarea reclamatului cu avertisment. 6. Romi. Afirmații. Demnitate personală. C.N. arată că reclamatul, domnul Traian Băsescu, în cadrul emisiunii ”Ultimul Cuvânt” difuzată pe postul de televiziune B1 TV, în data de 22.09.2011, a făcut următoarele afirmaţii discriminatorii: ”(...) Diplomaţia are şi ea limitele ei. Spre exemplu, nu poți să‐i spui finlandezului nu e adevărat, țiganii nu au fost în centru la Helsinki şi nu au cerşit. (..) Ce poate să facă diplomația când Guvernul constată că țiganii cerşesc agresiv, au început să fure prin autobuze, ce poate să facă diplomația, pentru că acolo este reacția unei opinii publice şi orice Guvern se uită în primul rând la opinia publică de la el. (...)”. Prin hotărârea nr. 410 din 17.10.2011, Colegiul respinge excepţiile invocate de reclamat, respectiv excepţia inadmisibilităţii plângerii din cauza lipsei elementelor cerute pentru depunerea unei petiţii şi excepţia inadmisibilităţii plângerii din perspectiva calităţii persoanei reclamate precum şi incidenţa art. 84 alin. (2) teza a II‐a din Constituţia României. Pe fondul plângerii, Colegiul a constatat că aspectele sesizate intră sub incidenţa prevederilor art. 2 alin. 5 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a sancţionat reclamatul cu avertisment, potrivit 26 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr.137/2000 republicată. 7. Romi. Ridicarea unui zid despărţitor între locuinţele sociale ocupate în majoritate de romii din strada Horea din municipiul Baia Mare şi strada principală (aleea pietonală şi şoseaua destinată circulaţiei autovehiculelor). Colegiul director al C.N.C.D. s-a autosesizat în data de 12.07.2011 cu privire la anunţul reclamatului, instituţia Primarului mun. Baia Mare, în ceea ce priveşte ridicarea unui zid despărţitor între locuinţele sociale ocupate în majoritate de romii din strada Horea din municipiul Baia Mare şi strada principală (aleea pietonală şi şoseaua destinată circulaţiei autovehiculelor). În cadrul punctului de vedere oferit de reclamat se arată că zidul (din beton, cu o înălţime de aproximativ 2 m şi o lungime de aproape 100 m) ridicat în zona de locuinţe sociale unde locuiesc 317 persoane de etnie romă nu închide un perimetru locuibil, unicul scop al acestuia fiind prevenirea unor accidente, contravenţii, plângeri ale conducătorilor auto etc. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 52 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Pe parcursul soluţionării autosesizării s-au solicitat puncte de vedere ale unor organizaţii al căror domeniu de activitate este conex faptei de discriminare analizate, în speţă Partidei Romilor – Pro Europa, Centrului Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii – Romani CRISS, Alianţei Civice a Romilor din România, European Roma Rights Center, precum şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş. De asemenea, pe parcursul soluţionării dosarului zidul a fost ridicat. În urma analizării actelor de la dosar, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, Colegiul director a considerat că impunerea unor norme de convieţuire socială poate fi un demers ce urmăreşte un scop legitim şi obiectiv cu condiţia să nu se etnicizeze infracţiunea şi faptele antisociale, în condiţiile în care răspunderea în cazul săvârşirii unor fapte antisociale trebuie să fie personală, nu colectivă, şi în conformitate cu legea. De asemenea, reclamatul a adus în discuţie un eventual acord al unor locatari din blocurile sociale de pe strada din zona respectivă în legătură cu construcţia zidului în cauză. Astfel, Colegiul director a decis că acţiunea de a construi un zid de ”împrejmuire” a blocurilor sociale din zona respectivă constituie un comportament care a dus la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant şi ofensiv faţă de cetăţenii români, de etnie romă, locatari ai blocurilor sociale, potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Partea reclamată a recurs la o soluţie neadecvată, de construire a unui zid, care a devenit un simbol, o exprimare a hărţuirii, etichetării şi marginalizării grupului vulnerabil de romi din locaţia în cauză, constituind în acelaşi timp o încălcare a demnităţii umane a persoanelor din grupul vulnerabil, cu efectul inerent de creare a unei atmosfere de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare şi ofensatoare potrivit art. 15, teza a doua, din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi constatarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Prin urmare, prin hotărârea nr. 439/15.11.2011, Colegiul director a decis că ridicarea unui zid în municipiul Baia Mare, între strada Horea şi strada principală cu scop de delimitare a locuinţelor sociale ocupate în majoritate de persoane de etnie romă reprezintă o faptă deosebit de gravă, care afectează în mod negativ viaţa întregii comunităţi de romi din zonă şi întruneşte elementele constitutive ale unei hărţuiri, conform art. 2 alin. 5, cu încălcarea în acelaşi timp a dreptului la demnitate reglementat de art. 15 al O.G. nr. 137/2000, republicată. Având în vedere fapta săvârşită, efectele produse, precum şi argumentele reţinute în motivarea deciziei, a fost aplicată în sarcina reclamatului, în speţă autoritatea locală din Baia Mare prin primar, sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 2.000 lei pentru fapta reglementată de art. 2 alin. 5, respectiv amenda contravenţională în cuantum de 4.000 lei pentru fapta prevăzută de art. 15 din O.G. nr. 137/2000, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 din  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 53 O.G. nr. 137/2000, coroborat cu art. 7 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. De asemenea, Colegiul director a emis o recomandare în sensul demolării zidului despărţitor şi luarea unor măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de locuire a romilor din strada Horea. 8. Romi. Evacuare comunitate romi. Condiţii minime de trai. Demnitate personală. Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice a sesizat C.N.C.D. practicile de evacuare a comunităţii de romi din oraşul Cluj Napoca şi izolarea acesteia în apropierea gropii de gunoi şi a staţiei de deşeuri chimice ale oraşului. Viceprimarul Primăriei Municipiului Cluj Napoca a declarat că, încă din anul 2004, Primăria a dorit construirea unui bloc de locuinţe sociale pe strada Coastei, scop în care a dorit identificarea unui spaţiu unde să poată fi mutate persoanele care domiciliau la acel moment pe strada Coastei. O parte din locuitorii de pe strada Coastei au avut contracte de închiriere până în anul 2004, o parte până în 2009, iar o altă parte nu au deţinut niciodată astfel de contracte, stabilindu-se în acea zonă fără forme legale. Primăria a făcut un schimb de teren cu firma de salubritate a oraşului, obţinând terenul din zona Pata Rât (această zonă a fost aleasă ca destinaţie pentru construirea modulelor în lipsa unei alte soluţii). Pe acest teren a fost demarată în regim de urgenţă construcţia unor module cu locuinţe de necesitate (10 module a 4 camere fiecare). Primăria a susţinut că motivul mutării locatarilor de pe strada Coastei a avut la bază ocuparea abuzivă a terenului de către aceştia şi nicidecum criteriul etnic. Cu ocazia investigaţiei s-a constatat că modulele din zona Pata Rât se aflau lângă groapa de gunoi şi în apropierea zonei de deversare a reziduurilor produse de o fabrică de medicamente, prezentau o serie de defecţiuni ale pereţilor şi la nivelul acoperişurilor; exista igrasie pe pereţi iar băile erau degradate de scurgerile provenite de la ţevile de apă, toaletele erau insuficiente raportate la numărul de persoane care le utilizau, insalubre şi necompartimentate. Situaţia prezentată de persoanele din comunitate cu privire la izolarea la care au fost supuşi s-a confirmat, zona în cauză fiind la mare distanţă de mijloacele de transport în comun, magazine, şcoli, spitale etc. Cu toate insistenţele adresate reclamatului de C.N.C.D., Primăria Cluj Napoca nu a transmis niciun punct de vedere scris. Colegiul Director a hotărât că evacuarea comunităţii de etnie romă, relocarea şi izolarea acesteia în apropierea gropii de gunoi şi a staţiei de deşeuri chimice ale oraşului intră sub incidenţa art. 2 alin.1, art. 10 lit. h, art. 13 alin. 1 şi art.15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. De asemenea, prin hotărârea nr. 441 din 15.11.2011, Colegiul director a dispus sancţionarea Primăriei Municipiului Cluj Napoca astfel: pentru faptele prevăzute la art. 10 lit. h din O.G. nr. 137/2000, cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu avertisment, iar pentru faptele prevăzute la art. 15 din O.G. nr. 137/2000, cu amendă contravenţională în cuantum RAPORT DE ACTIVITATE 2011 54 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” de 6000 lei. Colegiul director a recomandat Primăriei Municipiului Cluj Napoca să ia măsuri în vederea asigurării standardelor minime de viaţă pentru comunitatea romă din zona Pata Rât. 9. Romi. Afirmaţii. Demnitate personală. Partida Romilor Pro Europa a sesizat C.N.C.D. în legătură cu afirmaţiile făcute prin intermediul unui articol de presă de reprezentantul Fundaţiei România – Generaţia Următoare. În cadrul acestui articol se făcea referire la comportamentul infracţional al persoanelor de etnie romă. Astfel, se arată că la data de 03.02.2011, în ziarul Adevărul, a fost publicat un articol cu privire la iniţiativa domnului Prigoană de a schimba terminologiei de rom cu ţigan. În cadrul articolului apare şi afirmaţia domnului G. B., reprezentant Fundaţia România – Generaţia Următoare, „Aşa zisul rege Cioabă trebuie să ştie că putem iniţia în instanţă un proces prin care vom pune la îndoială dreptul de a purta titlul de rege. Ei vor numai drepturi, dar nu şi obligaţii. Ei vor numai să li se dea bani de către stat pe diferite ajutoare sociale dar nu contribuie cu nimic la buget fiind sub 10% angajaţi şi plătitori de impozite. În timp ce comportamentul ţiganilor, iresponsabil şi infracţional, din Franţa, ne pune în pericol grav interesul naţional de a intra în spaţiul Schengen, liderii ţiganilor nu se implică deloc în gestionarea taberelor de ţigani din această ţară”. Prin hotărârea nr. 454 din 16.11.2011, Colegiul director a constatat că fapta reprezintă discriminare în conformitate cu prevederile art.2 alin.1 coroborat cu art. 15 din O.G. 137/2000 şi sancţionează reclamatul cu avertisment. • • • Discriminare pe criteriul „Dizabilitate” 1. Dizabilitate. Acces servicii publice. Refuz scutire impozit. Lipsa certificatului de handicap eliberat în judeţul unde figurează cu dosar de pensionar. Petentul, reprezentantul legal al socrului său, a prezentat faptul că cel aflat în întreţinerea sa era pensionar cu certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de C.E.P.H.A. de pe lângă Consiliul local Bucureşti, sector 4, iar Casa Judeţeană de Pensii a refuzat aplicarea legii în sensul scutirii de impozit, pe motivul că certificatul de handicap nu fusese eliberat în localitatea în care persoana în cauză figura cu dosar de pensionare. Petentul a arătat că s-a adresat şi altor autorităţi de la care a primit răspuns că persoana reprezentată are dreptul de a fi scutită de impozit. Reclamatul, prin punctul de vedere transmis, a menţionat că soluţia pentru rezolvarea solicitării petentului ar fi transferarea dosarului de pensie la municipiul Bucureşti sau obţinerea unui certificat de handicap în judeţul unde este înregistrat ca pensionar. În urma corespondenţei purtate cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, reclamatul a precizat printr-o adresă ulterioară că s-a procedat la calculul  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 55 diferen-elor de impozit pe pensie pe care le au de achitat faţă de petent , iar dosarul de pensie va fi transferat la Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. Prin hotărârea nr. 187 din 18.05.2011, Colegiul director a constatat că faptele prezentate în petiţie reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 3 al O.G. nr. 137/2000, republicată, întrucât practica reclamatei de a nu recunoaşte un act oficial emis de o autoritate publică din România (Certificatul de încadrare în grad de handicap) este o practică aparent neutră şi, chiar dacă nu vizează în mod explicit persoanele cu dizabilităţi, a dezavantajat petentul, persoană cu dizabilitate. Instituţia reclamată a fost sancţionată cu avertisment. De asemenea, s-au emis 2 recomandări, una dintre acestea vizând reclamatul, în sensul evitării practicilor care ar putea avea ca efect discriminarea persoanelor cu dizabilităţi. În ceea ce priveşte recomandarea emisă către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Colegiul director a considerat necesar ca aceasta să informeze printr-o circulară casele judeţene de pensii din ţară cu privire la obligativitatea scutirii de impozit a persoanelor cu dizabilităţi, în condiţiile legii, indiferent unde s-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap. 2. Dizabilitate. Atitudine discriminatorie. G.R.M. a semnalat C.N.C.D. faptul