Vezi raport

“BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 1 Raport de acvitate 2011 RAPORT DE ACTIVITATE 2011 2 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS”  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 3 Cuprins Introducere Capitolul 1 Problematica discriminării din România reflectată în Rapoartele internaţionale Reprezentarea României la nivel internaţional Raportul periodic privind implementarea Directivei 2000/78/CE în România pentru 2002-2010 Capitolul 2 Activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de soluţionare a faptelor de discriminare Controlul de legalitate a hotărârilor Colegiului director în anul 2011 Cauze de discriminare promovate direct în faţa instanţelor de judecată Soluţiile instanţelor de judecată în anul 2011 Asistenţă de specialitate şi birouri teritoriale Capitolul 3 Prevenirea formelor de discriminare RAPORT DE ACTIVITATE 2011 4 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Capitolul 4 Sondaj de opinie “Percepţii şi atitudini privind discriminarea în România” Capitolul 5 Fapte de discriminare constatate de Colegiul director al CNCD Capitolul 6 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în presa scrisă Capitolul 7 Cheltuieli bugetare, date de ordin financiar Concluzii Componenţa Colegiului director în anul 2011 Contribuţii  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 5 Introducere Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării reprezintă autoritatea cu un rol important în asigurarea unui cadru nediscriminatoriu pentru fiecare persoană aflată pe teritoriul României, indiferent de apartenenţa etnică, religioasă etc. a acesteia. În acest sens, legislaţia si mecanismele instituţionale din domeniul discriminării sunt doar câteva dintre elementele esenţiale ce trebuie avute în vedere în crearea unei societăţi democratice. În anul 2011, Consiliul şi-a continuat îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor prin prisma provocărilor legate de soluţionarea petiţiilor, redactarea punctelor de vedere solicitate de instanţele de judecată în cazurile de discriminare aflate pe rol, desfăşurarea activităţilor specifice domeniului prevenirii şi combaterii discriminării, precum şi cele ce decurg din reprezentarea României la nivel internaţional în domeniul drepturilor omului. C.N.C.D. a continuat să îşi consolideze poziţia în reţeaua instituţională românească şi să îşi afirme rolul social, ca autoritate în domeniul combaterii discriminării prin desfăşurarea programelor şi proiectelor în concordanţă cu „Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013)”. Însă, trebuie menţionat faptul că, din cauze obiective, reprezentate de criza socio- economică la nivel naţional, european şi internaţional, C.N.C.D. a fost obligat să recurgă la ajustarea sau repoziţionarea unor priorităţi în cadrul obiectivelor propuse iniţial şi la amânarea unor proiecte sau acţiuni, pe fondul lipsei de personal şi de resurse financiare. Astfel, în continuarea activităţii de prevenire şi conştientizare a problemelor sociale întâmpinate de diferite grupuri vulnerabile şi schimbarea atitudinilor negative faţă de acestea, C.N.C.D., alături de reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiei centrale, ai corpului diplomatic, ai mass-media etc., prin organizarea diferitor evenimente, şi-a promovat încă o dată vocaţia de ,,arbitru” al diversităţii şi al egalităţii de şanse, prin diminuarea manifestărilor discriminatorii, contribuind în acelaşi timp şi la dezvoltarea şi promovarea dialogului social. În ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a petiţiilor precum şi respectarea termenelor de soluţionare, acestea au rămas priorităţi interne de bază ale instituţiei, iar eficienţa acestora este indicată şi de procentul ridicat al hotărârilor menţinute în RAPORT DE ACTIVITATE 2011 6 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” instanţele de judecată. În anul 2011, constatăm în numărul petiţiilor înregistrate aceeaşi tendinţă evolutivă din anii anteriori, nesemnalându-se aspecte deosebite faţă de ultimii ani. Astfel, după cristalizarea competenţelor instituţiei, maximele anuale ale petiţiilor s-au stabilizat în marja cuantumului de 400-500. Totuşi, numărul total al petiţiilor, aproximativ constant, relevă faptul că sunt persistente anumite probleme la nivelul societăţii, identificate de cei care s-au adresat C.N.C.D. ca fiind inechităţi. Trebuie menţionat în acest sens că, pentru petiţiile primite în relaţie cu criteriul ,,categorie defavorizată” se constată o evoluţie crescătoare, atât din punct de vedere procentual precum şi în număr absolut. Acestă evoluţie poate să îşi găsească explicaţia şi în faptul că, în ultimii ani, pe fondul crizei economice, situaţiile identificate de diferite persoane şi prezentate la C.N.C.D. spre soluţionare s-au aflat, cel puţin în percepţia acestora, în corelaţie cu discriminarea. Cercetarea de piaţă pentru aflarea percepţiei fenomenului discriminării în societatea românească a fost realizată şi în acest an de către C.N.C.D. în colaborare cu specialişti în sondarea opiniei publice. Astfel, conform opiniei respondenţilor, în anul 2011, cele mai discriminate categorii sociale au fost reprezentate de persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate HIV/SIDA. Sondajul a încercat să racordeze percepţiile cetăţenilor români privind discriminarea, în corelare cu percepţia apartenenţei noastre la spaţiul comunitar al Uniunii Europene, impactul pe care l-a avut aderarea României asupra atitudinilor din societate faţă de fenomenul de discriminare. C.N.C.D. a continuat, şi în cursul anului 2011, consolidarea raporturilor de cooperare cu organisme şi instituţii externe similare, în cadrul dialogurilor bilaterale. Prezenţa reprezentanţilor instituţiei, în plan internaţional, la conferinţe, întruniri, simpozioane, dezbateri şi reuniuni internaţionale a contribuit la mediatizarea activităţii C.N.C.D., dar şi a vizibilităţii acesteia, îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţiile specializate din statele europene, precum şi stabilirea unor noi legături de colaborare. CNCD a acordat o atenţie sporită dialogului şi colaborării cu societatea civilă. Prezentul raport poate reprezenta un instrument de prezentare şi comunicare la nivel naţional şi european, în vederea asigurării transparenţei instituţionale şi raportării celor mai importante activităţi, proiecte, politici, norme juridice, decizii şi programe pe care C.N.C.D., ca autoritate naţională în domeniul prevenirii şi luptei împotriva discriminării, le adoptă şi le implementează în societatea românească, pentru a întreţine dialogul intercultural, afirmarea egalităţii de şanse şi exprimarea diversităţii.  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 7 Capitolul 1 Problematica discriminării din România reflectată în Rapoartele internaţionale 1. FRA - Protecţia juridică a persoanelor cu probleme de sănătate mintală în cadrul legislaţiei antidiscriminare1 Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat, în luna octombrie 2011, Raportul privind “Protecţia juridică a persoanelor cu probleme de sănătate mintală în cadrul legislaţiei antidiscriminare”. Raportul analizează modul în care termenul “dizabilitate” este definit în dreptul internaţional şi european precum şi obligaţia de a asigura existenţa “adaptărilor rezonabile”, aşa cum prevăd standardele internaţionale şi europene. Raportul arată că în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, legislaţia antidiscriminării protejează persoanele cu probleme de sănătate mintală. În cele mai multe cazuri, în contextul ocupării forţei de muncă, aceste persoane beneficiază de măsuri de adaptare rezonabilă sau alte măsuri de protecţie.  Raportul subliniază faptul că, în mai multe state membre, modificările din terminologia legislaţiei au reflectat şi schimbări în abordarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Astfel, în România, Codul civil face referire la „alienaţie sau debilitate mintală”, Legea sănătăţii mintale utilizează termenul „persoane cu tulburări psihice”, iar Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap fac trimitere la Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru a defini persoanele cu handicap.  În România, ca şi în alte state membre (Italia, Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Polonia şi Slovenia), transpunerea legislaţiei nu prevede o înţelegere comună a termenului „dizabilitate”, definiţiile regăsindu-se şi în alte legi privind nediscriminarea. În general, aceste definiţii pot fi interpretate astfel încât să includă persoanele cu probleme de sănătate mintală. 1 Raportul “Protecţia juridică a persoanelor cu probleme de sănătate mintală în cadrul legislaţiei antidis- criminare”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://fra.europa.eu/fraWebsite/ attachments/FRA-2011-Legal-protection-persons-mental-health-problems-report_EN.pdf RAPORT DE ACTIVITATE 2011 8 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 2. FRA – Homofobia, transfobia şi discriminarea pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen în statele membre ale Uniunii Europene 2 În luna iunie 2011, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat raportul privind “Homofobia, transfobia şi discriminarea pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen în statele membre ale Uniunii Europene”. Acest raport pune în evidenţă trei probleme subiacente cu care se confruntă persoanele LGBT în Uniunea Europeană: faptul că sunt obligate să trăiască în tăcere şi invizibilitate, că sunt victime ale unor atacuri violente şi că nu sunt tratate în mod egal la locul de muncă sau de către proprietarii de locuinţe precum şi în situaţiile când se deplasează pe teritoriul Uniunii Europene.  Raportul reţine faptul că în unele state membre autorităţile publice nu au reuşit să asigure protecţia participanţilor la demonstraţiile LGBT. Cu toate acestea, România, alături de Polonia şi Bulgaria, sunt menţionate ca fiind ţările în care Paradele LGBT din ultimii doi ani au avut loc fără incidente.  În domeniul serviciilor de sănătate, în special în zona de serviciilor de sănătate a reproducerii pentru persoanele LGBT, România este menţionată ca exemplu pozitiv, datorită faptului că parlamentarii şi instanţele de judecată au înregistrat progrese pentru înlăturarea barierelor care nu permiteau accesul persoanelor fizice la aceste servicii, indiferent de starea civilă sau de orientarea sexuală.  În ceea ce priveşte libertatea de circulaţie şi de reîntregire a familiei pentru cupluri de acelaşi sex, România a consolidat şi a modificat legislaţia internă astfel încât să fie precizat faptul că o căsătorie este rezervată numai pentru cuplurile de sex opus şi că se respinge recunoaşterea parteneriatelor şi căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate. FRA – Accesul la justiţie în Europa: o privire de ansamblu a provocărilor şi oportunităţilor3 În luna martie 2011, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat raportul privind “Accesul la justiţie în Europa: o privire de ansamblu a provocărilor şi oportunităţilor”. În conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, fiecare persoană are dreptul la recurs efectiv pentru aplicarea drepturilor conferite de legislaţia UE. O 2 Raportul “Homofobia, transfobia şi discriminarea pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen în statele membre ale Uniunii Europene”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://fra.europa.eu/fraWebsite/research/publications/publications_per_year/2011/fra_homophobia_syn- thesis_en.htm 3 Raportul “Accesul la justiţie în Europa: o privire de ansamblu a provocărilor şi oportunităţilor”, dispo- nibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/ report-access-to-justice_EN.pdf  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 9 importanţă deosebită este acordată legislaţiei în domeniul nediscriminării prin care dreptul UE interzice discriminarea pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, orientare sexuală, vârstă, handicap şi religie sau convingeri. Prezentul raport conţine informaţii cu privire la accesul la justiţie, axându-se pe legislaţia împotriva discriminării, fără a include dreptul penal.  România este menţionată ca unul dintre statele membre care a aplicat prevederile articolului 14 (2) din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD) care permite desemnarea unui organism naţional în vederea primirii plângerilor referitoare la oricare dintre drepturile garantate de ICERD.  În contextul legii nediscriminării, principiul alternativ al mecanismelor de soluţionare a litigiilor operează prin intermediul organismelor de egalitate desemnate de statele membre în cadrul Directivelor privind egalitatea rasială şi egalitatea de gen. În timp ce statele membre nu sunt obligate să învestească aceste organisme cu un rol quasi judiciar, unele dintre ele au ales să facă acest lucru. Competenţele acestor instituţii nu sunt identice în toate statele membre. Astfel, raportul reţine faptul că deciziile instituţiei de egalitate de şanse din România, respectiv Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, sunt obligatorii şi în cazul în care se constată discriminarea, aceasta poate solicita încetarea situaţiei de discriminare precum şi aplicarea unei amenzi.  Un alt aspect important menţionat în raport este acela că, în România, victima discriminării are posibilitatea de a alege între depunerea unei plângeri la C.N.C.D., care poate emite sancţiuni administrative (avertismente şi sancţiuni), sau poate depune o plângere civilă în faţa instanţei, care poate stabili daune morale şi/sau materiale şi să restabilească/anuleze situaţia stabilită ca urmare a discriminării, potrivit Codului Civil. De asemenea, instanţele de judecată pot decide ca autorităţile publice să retragă sau să suspende recunoaşterea oficială a persoanelor juridice, care au cauzat un prejudiciu semnificativ, ca urmare a acţiunii discriminatorii sau a faptului că au încălcat în mod repetat prevederile legislaţiei antidiscriminare. Cele două căi nu se exclud reciproc, iar reclamatul poate alege să le utilizeze simultan sau doar una dintre ele.  România este menţionată printre statele membre în care procedurile, respectiv plângerile administrative, sunt în mod normal gratuite/ scutite de taxa judiciară de timbru.  România, alături de alte 2 state membre, figurează ca având o problemă de sistem în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârilor judecătoreşti definitive. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 10 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Reprezentarea României la nivel internaţional Grupul de experţi guvernamentali privind nediscriminarea la nivelul Comisiei Europene l Şi în anul 2011, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a continuat activitatea de reprezentare a României în cadrul grupului de experţi guvernamentali privind nediscriminarea la nivelul Comisiei Europene. Astfel, în luna aprilie 2011, a avut loc o reuniune a grupului de experți. Din partea României a participat domnul Dezideriu Gergely, membru în Colegiul director al C.N.C.D. Reprezentanții Comisiei au prezentat rezultatele seminarului organizat la Viena în anul 2010, având ca tematică schimbul de bune practici în ceea ce priveşte politicile guvernamentale de combatere a discriminării pe baza criteriului de vârstă. Lucrările au fost axate pe analiza politicilor publice din Statele Membre în domeniul accesului şi promovării în domeniul muncii. În contextul organizării unui alt seminar de bune practici în toamnă, Comisia a solicitat membrilor grupului de experți să comunice informații în ceea ce priveşte problematica LGBT sub aspectul dificultăților întâmpinate în inițierea politicilor de combatere a discriminării, a implementării acestor p