Vezi raport

tul direct a condus la o schimbare a modului în care profesorii percepeau copiii de etnie romă, stimulând o optimizare calitativă a procesului educaţional prin prisma comunicării elev-profesor. Pe termen lung, s-a urmărit reducerea gradului de rasism manifestat de profesori, corelată cu şansa în plus oferită copiilor din ghetou, pentru a-şi depăşi condiţia şi pentru a deveni mai motivaţi să-şi continue studiile. Acţiunile desfăşurate în baza programului au avut un efect pozitiv asupra întregului corp didactic, a colegilor, familiilor elevilor şi a opiniei publice (situaţia cu care se confruntă copiii romi din ghetou este invizibilă pe agenda publică) şi asupra altor ONG-uri în replicarea iniţiativei. În plus, s-a observat conştientizarea publicului general privind situaţia copiilor din ghetou şi au fost apreciate eforturile C.N.C.D. şi ale tuturor partenerilor implicaţi de a produce o schimbare reală în evoluţia lor educaţională. Prioritatea 5.4 – Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor de acţiune, măsurilor necesare şi iniţiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare: „Noua revistă a drepturilor omului” Din anul 2006 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării colaborează cu Noua Revistă de Drepturile Omului (NRDO), care este o publicaţie 21 Circa 65% din elevii Şcolii nr. 136 din cartierul Ferentari provin din arealele de ghetou Aleea Livezilor şi Andrei Iacob, zone cu manifestare gravă a violenţei domestice şi a abuzului de droguri.  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 41 trimestrială editată de Centrul de Studii Internaţionale în cooperare cu editura C.H. Beck. Publicaţia este continuarea Revistei Române de Drepturile Omului, editată între 1993 şi 2005. Aceasta a fost gândită să răspundă cerinţelor academice şi să fie în acelaşi timp o resursă pentru instituţiile şi organizaţiile implicate în înţelegerea şi promovarea drepturilor omului. C.N.C.D. a participat la tipărirea acestei reviste din punct de vedere tehnic, precum şi cu materiale publicate privind combaterea discriminării şi promovarea principiului egalităţii de şanse, jurisprudenţa C.N.C.D., studii şi alte articole de specialitate, pentru a se alătura afirmării principiilor promovate de NRDO prin apariţiile sale editoriale, adică reconcilierea dintre principiul demnităţii şi principiul libertăţii umane. „Raportul implementării Directivei cadru (2000/78/CE) în România 2002 – 2010” Elaborarea, machetarea, editarea şi tipărirea Raportului constituie activităţi ce se înscriu în cadrul proiectelor specifice derulate de către C.N.C.D., având ca obiect implementarea obiectivelor cuprinse în Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013). Acest material informativ de sinteză a fost realizat ca un instrument de prezentare şi comunicare la nivel european şi naţional, în vederea asigurării transparenţei instituţionale şi raportării celor mai importante activităţi, proiecte, politici, norme juridice, decizii, hotărâri şi programe pe care C.N.C.D., ca autoritate naţională în domeniul prevenirii şi luptei împotriva discriminării le adoptă şi le implementează în societatea românească, pentru a întreţine dialogul intercultural, exprimarea diversităţii şi afirmarea egalităţii de şanse. „Braille – Fii atent! Discriminarea nu e o glumă” Proiectul editării unei broşuri informative în alfabetul Braille a fost o preocupare mai veche a C.N.C.D., dar abia în 2011 s-a reuşit punerea ei în practică, în parteneriat cu Asociaţia Nevăzătorilor din România. Transcrierea în braille a broşurii informative despre discriminare a fost realizată pentru distribuirea acesteia în regim de bibliotecă către filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, sucursalele şi cluburile acestora, precum şi în unele şcoli speciale pentru persoane cu deficienţe de vedere. Broşura „Fii atent! Discriminarea nu e o glumă”, realizată de C.N.C.D. pentru informarea tuturor cetăţenilor, era mai greu de diseminat pentru nevăzători, iar traducerea ei în braille s-a bucurat de impactul scontat. Prin intermediul ei, persoanele nevăzătoare se pot familiariza cu noţiuni de bază privind legislaţia românească şi comunitară antidiscriminare, cu exemple şi elemente de recunoaştere a fenomenului, precum şi cu definiţii specifice, precum discriminarea directă, discriminarea indirectă, discriminarea multiplă, victimizarea, hărţuirea sau dispoziţia de a discrimina. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 42 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” „Sondaj de opinie – Percepţii şi atitudini privind discriminarea în România 2011” Ca în fiecare an, C.N.C.D. a realizat în colaborare cu specialişti în sondarea opiniei publice o cercetare de piaţă pentru aflarea percepţiei fenomenului discriminării în societatea românească. În 2011, acest raport de cercetare a fost derulat în parteneriat cu TNS CSOP România, iar cele patru obiective majore au fost: evaluarea gradului de cunoaştere a fenomenului de discriminare (noţiuni, legislaţie, efecte); aprecierea impactului aderării la UE asupra percepţiilor şi atitudinilor faţă de fenomenul de discriminare; identificarea opiniilor populaţiei despre persoanele având caracteristici sociale şi biologice diferite (grupuri vulnerabile); notorietatea instituţiei specializate în combaterea discriminării (C.N.C.D.) din punct de vedere al activităţilor de prevenire şi/sau sancţionare. În ceea ce priveşte discriminarea ca problemă actuală în România, opinia populaţiei este împărţită în două percepţii dominante: 51% dintre români consideră în mare şi în foarte mare măsură că fenomenul de discriminare este una din problemele actuale, în timp ce 44% consideră acest aspect ca fiind în mică şi în foarte mică măsură o problemă a societăţii noastre. 49% dintre români afirmă că fenomenul discriminării este foarte des şi des întâlnit în România în timp ce 11% consideră că e foarte rar/deloc întâlnit, iar 20% consideră că în următorul an fenomenul discriminării va fi mai des întâlnit, 15% enunţă că va fi mai rar întâlnit în timp ce 51% afirmă că va rămâne la fel. Aşa cum era de aşteptat, unele percepţii ale cetăţenilor sunt modificate de condiţiile socio-economice impuse de criză la nivel naţional şi internaţional, aşa încât, 59% dintre români cred că aspectul “Disponibilitatea oamenilor de a oferi ajutor celor din jur” s-a înrăutăţit pe fondul crizei economice din ultimul an. Pe acelaşi fond, în cadrul aceluiaşi context, 48% afirmă că discriminarea din societate s-a înrăutăţit. În ceea ce priveşte concret fenomenul discriminării în 2011, cele mai discriminate categorii sociale, conform opiniilor respondenţilor, au fost reprezentate de persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii şi persoanele dependente de droguri. Sondajul a încercat să racordeze percepţiile cetăţenilor români privind discriminarea, în corelare cu percepţia apartenenţei noastre la spaţiul comunitar al Uniunii Europene, impactul pe care l-a avut aderarea României asupra atitudinilor din societate faţă de fenomenul de discriminare. Rezultatul cercetării a fost că 31% dintre români consideră că după aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de discriminare a crescut faţă de persoanele de etnie romă şi faţă de persoanele vârstnice, iar 53% dintre respondenţi apreciază că situaţia economică a amplificat  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 43 fenomenul discriminării într-o oarecare şi mare măsură. De un real interes a fost percepţia pe care a avut-o populaţia cu privire la notorietatea şi la eficienţa C.N.C.D. în anul 2011. Astfel, 49% dintre români au afirmat că au auzit de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.), iar 65% dintre persoanele care au afirmat că au auzit de C.N.C.D. consideră că instituţia îndeplineşte în prezent rolul de prevenire a faptelor de discriminare. Dintre persoanele care au auzit de C.N.C.D., 20% au afirmat că au încredere multă şi foarte multă în această instituţie. Ponderea celor care au încredere este aproximativ echivalenta cu cei care nu au încredere în timp ce cea mai mare parte a persoanelor se plasează pe o poziţie neutra (43%). Cetăţenii au identificat şi principalele trei direcţii în care ar trebui să se îndrepte activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării: prevenirea faptelor de discriminare (36%), investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare (23%) şi informarea cetăţenilor cu privire la fenomenul discriminării. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 44 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Capitolul 4 Sondaj de opinie "Percepţii ţi atitudini privind discriminarea în România" l În fiecare an, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării realizează cu ajutorul unui institut specializat în cercetarea sociologică, un sondaj de opinie referitor la fenomenul discriminării. În lunile noiembrie - decembrie 2011, la comanda C.N.C.D., compania de cercetare TNS CSOP a realizat o cercetare reprezentativă la nivel naţional (sondaj de opinie pe bază de chestionar aplicat unui număr de 1400 subiecţi de vârstă de peste 18 ani, atât din mediul urban cât şi din cel rural) care a dorit să surprindă cât mai fidel modul în care populaţia României se raportează faţă de discriminare, de grupurile cu risc de discriminare. l Pentru menţinerea comparabilităţii cu cercetările anterioare, obiectivele studiului au fost şi în acest an următoarele: Evaluarea gradului de cunoaştere a fenomenului de discriminare (noţiuni, legislaţie, efecte) ; Aprecierea impactului aderării la UE asupra percepţiilor şi atitudinilor faţă de fenomenul de discriminare ; Identificarea opiniilor populaţiei despre persoanele având caracteristici sociale şi biologice diferite (grupuri vulnerabile);  Notorietatea instituţiei specializate în combaterea discriminării (C.N.C.D.) din punct de vedere al activităţilor de prevenire şi/sau sancţionare. Iată câteva dintre concluziile sondajului: l În ceea ce priveşte discriminarea ca problemă actuală în România, opinia populaţiei se divide în două părţi aproximativ congruente. 51% dintre români consideră în mare şi în foarte mare măsură că fenomenul de discriminare este una din problemele actuale, în timp ce 44% consideră acest aspect în mică şi în foarte mică măsură.  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 45 În ce măsură credeţi că problemele actuale ale României sunt legate de … Având în vedere că aproape jumătate din populaţie reclamă existenţa discriminării, se poate spune că nu vorbim de un fenomen marginal, ci de unul care produce efecte în cadrul societăţii. Procentul de 44% dintre români care consideră discriminarea ca fiind un fenomen rar în societate, poate fi explicat prin faptul că oamenii resimt mai acut alte probleme sociale. Situaţia locurilor de muncă, corupţia, preţurile, criza financiară fac parte dintre problemele semnalate în principal de respondenţi, astfel, este normal ca peste fenomenul discriminării să se treacă cu oarecare lejeritate şi să nu fie observat cu uşurinţă. Trebuie semnalat totuşi că unele probleme sociale (locurile de muncă, corupţia etc.) pot ascunde fenomene de discriminare. l Cele mai discriminate categorii sociale, în opinia respondenţilor, sunt reprezentate de persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii şi persoanele dependente de droguri. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 46 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” În opinia dumneavoastră, în ce măsură consideraţi că sunt discriminate în societate următoarele grupuri de persoane? Din păcate, în percepţia românilor, se menţin câteva categorii sociale care sunt extrem de vulnerabile în faţa discriminării. Ca şi în cercetările anterioare, persoanele de etnie romă, infectate HIV, având o anumită dizabilitate sau fiind în categoria LGBT, sunt printre cele care se află în faţa unui risc de discriminare din partea populaţiei majoritare. Corelaţia răspunsurilor la întrebarea “în ce măsură consideraţi că sunt discriminate în societate următoarele grupuri de persoane?” se  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 47 poate face cu procentele obţinute la propunerea unei situaţii ipotetice, de relaţie directă cu unul dintre membrii grupurilor vulnerabile: Cât de confortabil v-aţi simţi în preajma... Se poate observa că 61% dintre respondenţi resping o apropiere de ordin social cu o persoană cu altă orientare sexuală. Acest lucru se întâmplă chiar dacă, la întrebarea anterioară, “în ce măsură consideraţi că sunt discriminate în societate următoarele grupuri de persoane?” procentul care arată o discriminare a persoanelor LGBT este de 45% (suma procentelor “foarte mare măsură” şi “mare măsură”). l Procentul de 49% dintre români care afirmă că au auzit de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.) confirmă faptul că instituţia are consolidat un loc stabil în cadrul administraţiei publice româneşti. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 48 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” l Principalele trei direcţii în care ar trebui să se îndrepte mai mult activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării sunt reprezentate de: o prevenirea faptelor de discriminare (36%), o investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare (23%) o şi informarea cetăţenilor cu privire la fenomenul discriminării (17%). Care sunt principalele 3 direcţii in care ar trebui să se îndrepte mai mult activitatea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.)? (Răspunsuri multiple)  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 49 Capitolul 5 Fapte de discriminare constatate de Colegiul director la C.N.C.D. • • • Discriminare pe criteriul „Etnie” 1. Romi. Turci. Apartenenţă la minoritate etnică şi naţională. Hărţuire. Demnitate personală. Partida Romilor „Pro-Europa” a sesizat faptul că, în cadrul desfăşurării Programului Naţional „A doua şansă”, la Grupul Şcolar Cobadin din judeţul Constanţa, învăţătoarea M.R. a manifestat un comportament discriminatoriu faţă de copiii de etnie romă şi de naţionalitate turcă, atât prin limbajul folosit faţă de aceştia, precum „ţigani/ţigănci împuţite”, cât şi prin lovirea acestora sau aruncarea caietelor şi cărţilor pe jos. Petenta susţine că tratamentul aplicat de învăţătoare a avut drept rezultat refuzul copiilor de a mai frecventa cursurile organizate în cadrul programului. Prin hotărârea cu nr. 50/09.02.2011, luând în considerare punctele de vedere exprimate de părţi, declaraţiile martorilor şi înscrisurile depuse la dosar, Colegiul director a decis că, prin atitudinea şi comportamentul manifestat faţă de copiii de naţionalitate turcă şi etnie romă, reclamata a adus atingere dreptului acestora la demnitate personală, creând o atmosferă de intimidare, ostilă şi ofensatoare. Astfel, s-a constatat că faptele sesizate constituie hărţuire şi s-a dispus sancţionarea părţii reclamate cu avertisment. (în conformitate cu art. 2, alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată). 2. Romi. Acces la bunuri şi servicii publice, demnitate personală. Petentul S.D. susține că în data de 31.08.2010, a intrat în farmacia deținută de către reclamații B.M. şi B.A., dorind să procure medicamente iar reclamații l-au refuzat, l-au dat afară din incinta farmaciei, spunându-i că doresc să termine cu țiganii din localitate. Prin hotărârea nr. 166/18.04.2011, Colegiul a hotărât că faptele prezentate constituie discriminare potrivit art. 2 alin. 5 şi art. 15, alin. 2 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Prin aceeaşi hotărâre, Colegiul a dispus sancționarea părților reclamate cu avertisment. RAPORT DE ACTIVITATE 2011 50 “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 3. Romi. Segregare. Îngrădirea accesului la educație. În urma sentinței civile nr. 98 a Curții de Apel Bucureşti din data de 13.01.2009, prin care C.N.C.D. a fost obligat la „o nouă investigație pe fond” a situației prezentată de petenții Romani Criss şi Amaro Suno în memoriul formulat, Colegiul director a supus analizei faptele de segregare a