Vezi raport

nţeleagă situaţia grupurilor vulnerabile şi marginalizate şi cum să adopte o atitudine pozitivă faţă de acestea. C.N.C.D. a susţinut acest eveniment în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (SAS), Asociaţia Carusel şi organizaţiile membre şi partenere ale Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN). Pe durata şcolii de vară, 25 de studenţi şi masteranzi au avut ocazia să participe la ateliere informative cu privire la: consumul de droguri, sexul comercial (prostituţie), consilierea pre şi post test HIV şi testarea HIV, furnizarea de servicii sociale de suport adresate grupurilor de risc, cadrul legislativ şi politicile din domeniul prevenirii şi combaterii consumului şi traficului de droguri, dezastre, respectarea drepturilor omului, discriminarea şi politicile anti-discriminare în România. Cursurile au fost susţinute de către profesori din cadrul SAS, experţi ai C.N.C.D. şi de către specialişti din domeniul furnizării de servicii sociale de suport adresate grupurilor vulnerabile. Participanţii la acest eveniment au avut posibilitatea practică să colaboreze la programe adresate persoanelor care locuiesc în comunităţi defavorizate şi să asiste la servicii specializate, de suport, sau de tratament substitutiv pentru consumatorii de droguri injectabile, pentru persoanele care practică sexul comercial, pentru persoanele seropozitive, precum şi pentru cei aflaţi în detenţie. Prioritatea 5.4 – Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor de acţiune, măsurilor necesare şi iniţiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare: „Noua revistă a drepturilor omului” Din anul 2006 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării colaborează cu Noua Revistă de Drepturile Omului (NRDO), care este o publicaţie trimestrială editată de Centrul de Studii Internaţionale în cooperare cu editura C.H. Beck. Publicaţia este continuarea Revistei Române de Drepturile Omului, editată între 1993 şi 2005. Aceasta a fost gândită să răspundă cerinţelor academice şi să fie în acelaşi timp o resursă utilă pentru instituţiile şi organizaţiile implicate în înţelegerea şi promovarea drepturilor omului. 41 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” C.N.C.D. a participat şi în anul 2012 la tipărirea acestei reviste, din punct de vedere tehnic, precum şi cu materiale publicate privind combaterea discriminării şi promovarea principiului egalităţii de şanse, jurisprudenţa C.N.C.D., studii şi alte articole de specialitate, pentru a se alătura afirmării principiilor promovate de NRDO prin apariţiile sale editoriale, adică reconcilierea dintre principiul demnităţii şi principiul libertăţii umane. Anul 2012 a confirmat încă odată utilitatea acestei colaborări pentru promovarea activităţii specifice a C.N.C.D., având în vedere notorietatea acestei publicaţii în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor fundamentale ale omului. 42 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Capitolul 4 Fapte de discriminare constatate de Colegiul director al C.N.C.D. CRITERIUL: LIMBĂ 1. Limbă. Nerespectarea dreptului la informaţii de interes public în limba română. Petentul D.T. sesizează faptul că lipsa informaţiilor de interes public, în limba română, pe pagina de internet a Primăriei comunei Racu, jud. Harghita, reprezintă o faptă de discriminare. Petentul arată că, pe pagina menţionată, niciun meniu nu e în limba română, ci doar în limba maghiară, încălcându-se cetăţenilor României dreptul la informare în limba oficială a statului. Petentul susţine că această situaţie îl discriminează deoarece, nefiind cunoscător al limbii maghiare, doreşte să afle informaţii de interes public cu privire la activitatea Primăriei şi a Consiliului Local al comunei Racu. Mai mult, pe pagina de internet oficială, denumirea autorităţii apare exclusiv în limba maghiară. Petentul a depus dovezi în sprijinul afirmaţiilor făcute în cuprinsul sesizării sale. Partea reclamată îşi exprimă punctul de vedere, în sensul că localitatea Racu, fiind persoană juridică, nu deţine o pagină de internet proprie, aceasta fiind în construcţie iar, pagina pe care a menţionat-o petentul ca fiind cea oficială a comunei, de fapt, aparţine unei persoane fizice cu domiciliul în comuna respectivă. Hotărârile Consiliului şi declaraţiile de avere sunt publicate pentru transparenţa activităţii Consiliului Local Racu iar acest lucru se realizează până la definitivarea construirii paginii proprii. Partea reclamată menţionează că, deşi meniul paginii este în limba maghiară, toate actele publice postate sunt doar în limba română, nefiind traduse şi în limba maghiară. Partea reclamată arată că pagina web oficială a Primăriei Racu, în curs de construire, va deţine meniuri atât în limba română, cât şi în limba maghiară, urmând ca informaţiile de interes public să fie traduse din limba română în limba maghiară. Până la data formulării petiţiei toate informaţiile de interes public au fost diseminate prin afişarea actelor administrative locale pe panoul Primăriei Racu. Prin hotărârea cu nr. 118 din 06.04.2012, Colegiul director a constatat că faptele sesizate reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 şi art. 10 lit. h) şi art. 19 lit. d) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a dispus sancţionarea Primăriei comunei Racu cu avertisment, reprezentată prin primar, şi monitorizarea site- ului Primăriei pe o perioadă de două luni. Totodată, Colegiul director a recomandat Primăriei comunei Racu să depună diligenţele necesare pentru realizarea/menţinerea unei pagini de internet a Consiliului Local care să conţină aceleaşi informaţii atât pentru populaţia vorbitoare de limbă română cât şi pentru cea de limbă maghiară. 43 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 2. Criteriul lingvistic. Etnie. Nepublicarea informaţiilor de interes public şi în limba maghiară pe pagina de internet a unor autorităţi publice. Domeniul: acces la informaţii. Petentul, S.L., consideră că este discriminat prin lipsa traducerii în limba maghiară a paginilor de internet care conţin informaţii de interes public privind activitatea unor autorităţi publice (prefecturi, consilii judeţene, primării) pe raza cărora, la nivel de judeţ pentru prefecturi şi consilii judeţene, respectiv la nivel de oraşe ori comune pentru primării, populaţia maghiară depăşeşte procentul de 20% din populaţia totală. Colegiul director constată că autorităţile publice reclamate au pagini de internet realizate din finanţe publice, care nu conţin toate informaţiile postate şi în limba maghiară, chiar dacă pe raza lor, la nivel de judeţ pentru prefecturi şi consilii judeţene respectiv la nivel de oraşe ori comune pentru primării, populaţia maghiară depăşeşte 20% din populaţia totală. Compoziţia etnică a unei localităţi se stabileşte pe baza recensămintelor. Nu se poate presupune modificarea compoziţiei etnice a unei localităţi între recensăminte. Astfel, având în vedere actele depuse la dosar şi prevederile legale incidente în cauză, Colegiul director s-a pronunţat asupra aspectelor semnalate prin memoriu şi a constatat prin hotărârea nr. 223/11.07.2012 că, lipsa traducerii în limba maghiară a paginilor de internet care conţin informaţii de interes public privind activitatea instituţiei prefecturii din judeţele Mureş, Satu Mare, Bihor, Sălaj, consiliilor judeţene din Satu Mare, Bihor, Sălaj, autorităţilor publice locale din localităţile Covasna, Hăghig, Topliţa, Gălăuţaş, Tulgheş, Voşlobeni, Luduş, Adămuş, Albeşti, Băgaciu, Band, Breaza, Ceaşu de Câmpie, Cristeşti, Găneşti, Livezeni, Sâncraiu de Mureş, Sânpaul, Sărmaşu, Şincai, Voivodeni, Tăşnad, Ardud, Bogdand, Botiz, Căuaş, Cehal, Craidorolţ, Culciu, Halmeu, Micula, Odoreu, Oraşu Nou, Petreşti, Pir, Săuca, Urziceni, Vama, Viile Satu Mare, Marghita, Abrămuţ, Balc, Borş, Chislaz, Curtuiuşeni, Finiş, Tileagd, Cehu Silvaniei, Şimleu Silvaniei, Almaşu, Benesat, Crasna, Crişeni, Fildu de Jos reprezintă discriminare, conform art. 2 alin. 1 al O.G. nr. 137/2000, republicată. Colegiul director a aplicat în speţă avertisment şi recomandă prefecţilor din judeţele Mureş, Satu Mare, Bihor, Sălaj, preşedinţilor consiliilor judeţene din Satu Mare, Bihor, Sălaj şi primarilor din localităţile Covasna, Hăghig, Topliţa, Gălăuţaş, Tulgheş, Voşlobeni, Luduş, Adămuş, Albeşti, Băgaciu, Band, Breaza, Ceaşu de Câmpie, Cristeşti, Găneşti, Livezeni, Sâncraiu de Mureş, Sânpaul, Sărmaşu, Şincai, Voivodeni, Tăşnad, Ardud, Bogdand, Botiz, Căuaş, Cehal, Craidorolţ, Culciu, Halmeu, Micula, Odoreu, Oraşu Nou, Petreşti, Pir, Săuca, Urziceni, Vama, Viile Satu Mare, Marghita, Abrămuţ, Balc, Borş, Chislaz, Curtuiuşeni, Finiş, Tileagd, Cehu Silvaniei, Şimleu Silvaniei, Almaşu, Benesat, Crasna, Crişeni, Fildu de Jos să remedieze situaţia. De asemenea, Colegiul director consideră oportună monitorizarea respectării recomandării, conform art. 19 lit. d din O.G. nr. 137/2000, republicată. 44 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” CRITERIUL: NAŢIONALITATE 3. Naţionalitate. Afişarea unui banner cu mesaj şovin şi xenofob. Petenta, Asociaţia Independentă a Suporterilor CFR 1907 Cluj de Pretutindeni, arată că în data de 01.10.2011, cu ocazia organizării de către Consiliul Judeţean Cluj a evenimentului public “Ziua Porţilor Deschise” pe stadionul judeţean Cluj Arena, Asociaţia Şepcile Roşii a afişat un banner cu mesaj şovin şi xenofob la adresa Consiliului Judeţean Cluj, care ulterior a fost îndepărtat, probabil la solicitarea administratorului arenei, dar care afectează în mod direct toţi cetăţenii români de etnie maghiară, suporteri sau nu ai clubului CFR 1907 Cluj, chiar şi ai altor echipe şi pe toţi cetăţenii de bună credinţă ai judeţului care au contribuit prin taxe şi impozite locale la construirea arenei. Mesajul este: “Aţi scos exclusivitatea din contract pentru un ungur spurcat”. Asta în contextul în care Asociaţia Şepcile Roşii a înaintat o scrisoare deschisă prin care îşi exprima respingerea faţă de orice formă de implicare a finanţatorului echipei CFR Cluj, persoană de etnie maghiară. Partea reclamată susţine că niciunul din aspectele sesizate nu constituie o dovadă care să ducă la concluzia că asociaţia ar fi responsabilă de faptele de care este acuzată. Consiliul Judeţean Cluj arată că pe timpul desfăşurării evenimentului au fost afişate bannere cu conţinuturi diverse, inclusiv cu mesaje denigratoare la adresa Consiliului Judeţean Cluj, cât şi cu privire la adresa unui cetăţean roman de etnie maghiară, fără a fi precizat însă numele acestuia. Având în vedere conţinutul mesajelor, Consiliul Judeţean Cluj a luat măsuri pentru îndepărtarea imediată a acestora, prin societatea de pază care asigură liniştea şi ordinea în incinta stadionului. Prin hotărârea cu nr. 59 din 22.02.2012, Colegiul director a constatat că faptele sesizate reprezintă discriminare conform art. 2 alin.1 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a dispus sancţionarea cu avertisment a Consiliului Judeţean Cluj, mai mult, a recomandat acestuia o rigurozitate mai mare în efectuarea controalelor la intrarea pe stadion. 4 Naţionalitate. Mesaj cu caracter de propagandă naţionalistă. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat în urma articolelor apărute în presă cu privire la mesajul postat în data de 19.01.2012 pe pagina de facebook a părţii reclamate, directorul de cabinet al Prefectului judeţului Mureş, mesaj cu următorul conţinut: “Arbeit macht frei (Munca te eliberează – n.r.) – asta să înţeleagă protestatarii”. În punctul de vedere exprimat, partea reclamată arată că nu a existat intenţia de a discrimina sau de a aduce atingere demnităţii unei persoane sau a unui grup, considerând că, în contextul dat, expresia “Arbeit macht frei” nu prezintă intenţia de a aduce atingere demnităţii unor persoane. Mai mult, partea reclamată susţine că folosirea expresiei incriminate, ce comportă mai multe sensuri, nu poate fi considerată ca fiind o faptă de discriminare, ea având o încărcătură culturală şi filosofică variată, exemplu fiind lucrarea autorului 45 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” german Georg Anton Lorenz Diefenbach intitulată “Arbeit macht frei”, lucrare în care se prezintă evoluţia unor personaje, împătimiţi ai jocurilor de noroc, care prin muncă ajung la virtuţi şi la obţinerea unor poziţii sociale considerate respectabile (editată la Bremen în 1873). Colegiul director reţine că partea reclamată a postat pe pagina de Facebook mesajul “Arbeit macht frei (Munca te face liber – n.r.) – asta să înţeleagă protestatarii”, mesaj folosit de nazişti şi afişat la intrarea în lagărele de concentrare. Colegiul director analizează fapta săvârşită sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi reţine că postarea anunţului în cauză reprezintă o faptă săvârşită în public, fapta care are caracter de propagandă naţionalistă şi vizează atingerea demnităţii, respectiv creează o atmosferă de intimidare, ostilă şi degradantă, ofensatoare îndreptată împotriva grupului de protestatari din Târgu Mureş şi din alte localităţi ale ţării. Raportat la cazul de faţă, Colegiul director apreciază că textul ce face obiectul autosesizării este profund naţionalist, fascist, a constituit şi constituie unul dintre sloganurile de notorietate ale regimului fascist care a stat la baza politicii de exterminare a grupurilor considerate indezirabile şi aflate în inferioritate în societate. Prin hotărârea cu nr. 60 din 22.02.2012, Colegiul director a constatat că faptele sesizate reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a dispus sancţionarea părţii reclamate cu amendă contravenţională în valoare de 1000 de lei. 5. Naționalitate. Demnitate personală. Pe site-ul Asociaţiei Cuţu-Cuţu a fost postat un comunicat de presă care, ulterior, a fost modificat. Titlul comunicatului de presă este următorul "Câinii nu sunt evrei ca sa fie duşi la Aushwitz". Reclamata consideră că autosesizarea nu are temei deoarece în articolul respectiv nu se vorbeşte nicăieri împotriva evreilor. Mai mult, se arată în primele rânduri, citează, “Ne amintim cu toţii la ce chinuri au fot supuşi evreii în timpul războiului. Regretăm cumplit. Acelaşi lucru se întâmplă acum cu câinii. Adăposturile primăriilor din ţară şi din Bucureşti, fără excepţie, sunt lagăre de exterminare pentru câini”. Prin hotărârea nr. 207/04.07.2012, Colegiul director a constatat încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din O.G nr. 137/2000, republicată, şi a sancţionat reclamata cu amendă contravenţională în cuantum de 1000 lei. O comparaţie între câinii comunitari şi victimele Holocaustului este degradantă. Comparaţia scoate în evidenţă lipsa de respect pentru întreaga comunitate evreiască, atât pentru victimele cât şi pentru supravieţuitorii Holocaustului, dar şi pentru societate, în general. 46 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 6. Naţionalitate. Procedura utilizată la înscrierea şi înmatricularea elevilor în clasa pregătitoare şi în clasa I în cadrul Colegiului German Goethe Bucureşti Sesizarea petentului vizează procedura utilizată la înscrierea şi înmatricularea elevilor în clasa pregătitoare şi în clasa I în cadrul Colegiului German Goethe Bucureşti. Petentul consideră discriminatoriu faptul că au fost înscrişi copiii ai căror părinţi au declarat că au legături de rudenie directă cu etnici germani, fără a prezenta dovezi în acest sens. Petentul este nemulţumit de modul în care unitatea de învăţământ Colegiul Goethe, prin personalul acesteia, înţelege să-şi exercite funcţia sau mandatul dat, în raport cu obligaţiile de serviciu ce le revin, astfel încât să nu aducă nicio tulburare bunului mers al societăţii şi nicio atingere intereselor şi drepturilor legale ale persoanei care vine în contact cu această unitate de învăţământ de stat. De asemenea, este revoltat de atitudinea tradusă prin fapte a unor părinţi sau reprezentanţi legali ai copiilor ce urmează să frecventeze cursuri în cadrul Colegiului Goethe, ca rezultat al sfidării legii şi regulilor ce decurg din dispoziţiile acesteia. Deşi normele metodologice interzic modificarea criteriilor de departajare şi implicit procedura derulării acesteia, directorul ,cât şi personalul din cadrul colegiului, cu atribuţii în acest sens, au aplicat altă procedură decât cea afiş