Vezi raport

C.N.C.D. RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” CUPRINS Cuvânt înainte pag. 3 Capitolul 1 pag. 4 Problematica discriminării reflectată în Rapoartele internaționale Reprezentarea României la nivel internațional Capitolul 2 pag. 11 Activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de soluționare a faptelor de discriminare sesizate Capitolul 3 pag. 28 Prevenirea formelor de discriminare Capitolul 4 pag. 43 Fapte de discriminare constatate de Colegiul director al C.N.C.D. Capitolul 5 pag. 64 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în presa scrisă Capitolul 6 pag. 68 Cheltuieli bugetare, date de ordin financiar Concluzii pag. 70 2 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Cuvânt înainte Raportul de activitate a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pe anul 2012 marchează 10 de ani de existenţă a instituţiei. Analiza activităţii desfășurate în anul 2012 oferă o perspectivă statistică asupra evoluţiei numărului de petiţii şi a soluţiilor identificate de C.N.C.D. în cei 10 ani de nediscriminare. În viitorul apropiat se impune o evaluare obiectivă a evoluţiei instituţionale şi a domeniului nediscriminării. Recomandăm prezentul raport spre o analiză critică, în scopul îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii C.N.C.D. Acesta conţine o prezentare privind activitatea de prevenţie (programe, seminarii, conferinţe, training-uri, studii), activitatea de combatere (soluţionarea de petiţii, emiterea punctelor de vedere către instanţă) şi o analiză de imagine (rapoarte independente de ţară, monitorizare mass- media). Mulțumesc pe această cale cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale, mass-media, instituţiilor publice centrale şi locale, partidelor politice pentru parteneriatul constructiv în privinţa activităţii instituţiei şi, în general, în promovarea principiului egalităţii şi nediscriminării. De asemenea, doresc să mulţumesc personalului C.N.C.D. pentru activitatea desfăşurată în anul 2012. Asztalos Csaba Ferenc Preşedinte CNCD 3 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Capitolul 1 Problematica discriminării din România reflectată în Rapoartele internaționale 1. Raportul Departamentului de Stat al S.U.A. privind problematica drepturilor omului pentru 2011 Departamentul de Stat al S.U.A. a publicat în luna mai 2012, Raportul internaţional privind drepturile omului pentru anul 2011 cu privire la România. Raportul precizează că C.N.C.D. este o instituţie independentă aflată sub control parlamentar, care a funcţionat cu cooperarea Guvernului iar, în majoritatea cazurilor, acesta şi partidele politice nu au intervenit în activitatea sa. Deşi nu a primit resurse adecvate nici în acest an, instituţia a fost considerată eficientă şi a beneficiat de încrederea publicului. De asemenea, se menţionează faptul că „instituţiile guvernamentale au acordat asistenţă neadecvată persoanelor cu dizabilităţi şi au neglijat persoanele instituţionalizate cu dizabilităţi. Romii, homosexualii, lesbienele, bisexualii şi transsexualii (LGBT), dar şi persoanele bolnave de HIV/SIDA (în special copiii) s-au confruntat, în continuare, cu discriminarea societăţii”. Raportul menționează că femeile şi bărbaţii au drepturi egale, conform legii dar, în practică, guvernul nu a pus în aplicare aceste prevederi iar autorităţile nu au acordat nici suficientă atenţie, nici resursele necesare problemelor femeilor, acestea ocupând puţine funcţii importante în sectorul privat existând, în continuare, diferenţe salariale între bărbaţi şi femei în cele mai multe sectoare economice. Discriminarea romilor a continuat să fie o problemă gravă. Grupuri ale romilor s-au plâns că brutalitatea poliţiei, inclusiv bătăile şi hărţuirea, sunt practici comune. Atât presa internă, cât şi cea internaţională şi observatorii au semnalat numeroase cazuri de discriminare a romilor de către societate. La sfârşitul anului, Parlamentul a adoptat Strategia Naţională pentru Romi, menită să îmbunătăţească situaţia romilor. ONG-urile şi comunitatea diplomatică au criticat amplu strategia, considerând că aceasta nu prevede obiective de măsurare a progreselor înregistrate, nici finanţare adecvată. Stereotipurile şi limbajul discriminatoriu împotriva romilor au fost utilizate frecvent; jurnalişti şi mai mulţi oficiali de rang înalt au făcut declaraţii considerate de către membrii comunităţii rome ca fiind discriminatorii. Atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au respins, separat, un proiect de lege iniţiat de deputatul Silviu Prigoană, care propunea înlocuirea cuvântului „rom” cu „ţigan” în documentele oficiale. Iniţiativa a declanşat dezbateri aprinse şi un număr mare de instituţii, printre care și C.N.C.D., Ministerul Afacerilor Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Ministerul Culturii, 4 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Secretariatul General al Guvernului s-au opus proiectului de lege. Cu toate acestea, Academia Română a susţinut proiectul de lege, argumentând că termenul „ţigan” reprezintă „numele corect al acestei populaţii transnaţionale”. 2.FRA - Directiva Egalităţii Rasiale – aplicare şi provocări 1 Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat, în luna ianuarie 2012, Raportul privind „Directiva Egalităţii Rasiale: aplicare şi provocări”. Acest raport analizează aplicarea Directivei privind egalitatea rasială prin legile şi practicile din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În acest sens, sunt prezentate provocările întâlnite în atingerea efectivă a obiectivelor Directivei, precum şi modalitatea prin care astfel de obstacole ar putea fi depăşite. Directiva privind egalitatea rasială obligă statele membre ale U.E. să pună în aplicare o serie de măsuri pentru a menține un cadru legal și procedural pentru promovarea egalității de șanse pentru minoritățile rasiale și etnice. Raportul subliniază faptul că, pentru unele state membre, printre care şi România, acest lucru a însemnat introducerea, pentru prima dată, a unei analize detaliate a cadrului non-discriminării care acoperă criteriile de rasă și origine etnică. Raportul indică faptul că foarte puţine state membre colectează sau publică date cu privire la numărul de cazuri privind discriminarea rasială sau etnică care sunt aduse în faţa instanţei. În unele state, precum Marea Britanie, majoritatea cazurilor de discriminare sunt înaintate instituţiei de egalitate de şanse. Pe de altă parte, în ţări precum România, Malta, Luxemburg etc. nivelul de plângeri primite de către instituţia naţională de egalitate de şanse este foarte scăzut, respectiv sub 20 de plângeri. 3.FRA – „Situaţia romilor în 11 state membre ale UE – Rezultatele sondajelor pe scurt” 2 În luna mai 2012, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat raportul privind „Situaţia romilor în 11 state membre ale U.E. – Rezultatele sondajelor pe scurt”. Rezultatele prezentate reprezintă un prim pas în abordarea lipsei considerabile de date referitoare la situaţia socio-economică a romilor în UE şi la respectarea drepturilor acestora. Indicatorii prezentaţi arată că, în cele 11 state membre ale UE incluse în sondaje, situaţia socio-economică a romilor în legătură cu cele patru domenii principale, respectiv încadrarea în muncă, educaţia, locuinţele şi sănătatea, nu este satisfăcătoare şi este mai precară, în medie, în 1 Raportul „Directiva Egalităţii Rasiale: aplicare şi provocări”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://fra.europa.eu/en/publication/2012/racial-equality-directive-application-and-challenges 2 Raportul „Situaţia romilor în 11 state membre ale U.E. – Rezultatele sondajelor pe scurt”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2099-FRA-2012-Roma-at-a- glance_EN.pdf 5 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” comparație cu situaţia persoanelor care nu sunt de etnie romă şi care trăiesc în imediata lor vecinătate. Aceşti indicatori arată, de asemenea, că romii continuă să se confrunte cu discriminarea şi nu îşi cunosc în mod suficient drepturile garantate de dreptul U.E., de exemplu de Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE). Raportul evidenţiază faptul că aproximativ jumătate din romii incluşi în sondaj au afirmat că s-au confruntat cu un tratament discriminatoriu în ultimele 12 luni din cauza originii lor etnice, România înregistrând un procent relativ scăzut, de 25%, în comparaţie cu alte state membre ale U.E. 4. FRA -„Drepturi fundamentale: provocări şi realizări în 2011” 3 În luna iunie 2012, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a publicat raportul privind „Drepturile fundamentale: provocări şi realizări în 2011”. Acest raport notează evoluţiile pozitive realizate în anul 2011, precum şi provocările cu care se confruntă UE şi statele sale membre în domeniul drepturilor fundamentale. Raportul reţine faptul că, în România, alături de alte şase state membre ale UE, la nivelul legislaţiei naţionale este prevăzută discriminarea multiplă. Cu toate acestea, instituţiile naţionale de promovare a egalităţii din aceste state membre nu colectează date privind discriminarea multiplă. În ceea ce priveşte drepturile persoanelor LGBT se menţionează faptul că, în România, noua legislaţie interzice transcrierea/ înregistrarea certificatelor de stare civilă sau extracte emise de autorităţile străine pentru căsătoriile sau parteneriatele civile încheiate între persoane de acelaşi sex. Acest act reprezintă o condiţie necesară pentru obţinerea permisului de intrare şi reşedinţă în România pentru soţi sau parteneri care, în mod necesar, recunosc doar parteneriate între bărbaţi şi femei. Accesibilitatea este o condiţie necesară pentru incluziunea economică, socială şi politică a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor în vârstă şi a celor cu mobilitate redusă sau limitări funcţionale temporare. Astfel, având în vedere şi „Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilităţi 2010-2020”, raportul menţionează faptul că România, alături de alte state membre UE, au lansat politici şi programe care vizează creşterea accesibilităţii fizice în interiorul clădirilor. Îmbunătăţirea accesibilităţii are în vedere nu numai mediul înconjurător, dar şi anumite procese, proceduri, servicii sau medii virtuale. Raportul notează faptul că, în România, deşi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat discriminarea în cazul spitalului din Târgu Neamţ, unde un medic ginecolog 3 Raportul „Drepturi fundamentale: provocări şi realizări în 2011”, disponibil pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la adresa de web: http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2211-FRA-2012_Annual-Report-2011_EN.pdf 6 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” a refuzat să acorde asistenţă medicală unor femei de etnie romă, Colegiul Medicilor a respins acest caz. Raportul face referire şi la situaţia de segregare creată prin construirea zidului, care înconjoară blocul locuit de persoane de etnie romă, de către autorităţile locale din Baia Mare şi la investigaţia realizată de instituţia noastră în acest caz. 5. Raportul Departamentului de Stat al SUA privind problematica drepturilor omului pentru 2012 Departamentul de Stat al SUA a publicat, în luna aprilie 2013, Raportul anual privind practicile în domeniul Drepturilor Omului în anul 2012 cu privire la România.  Raportul precizează că „C.N.C.D. este o instituţie independentă, aflată sub control parlamentar” şi „a funcţionat cu cooperarea Guvernului, iar acesta şi partidele politice nu au intervenit în activitatea instituţiei”. Se menţionează, de asemenea, faptul că instituţia a beneficiat de încrederea publicului şi a fost considerată eficientă, deşi nu a primit resurse adecvate nici în acest an.  Raportul notează că stereotipurile şi limbajul discriminatoriu folosite cu referire la romi sunt atitudini încă răspândite în România. Ca urmare, C.N.C.D. a sancţionat jurnalişti şi mai mulți reprezentanţi ai guvernului în urma unor declaraţii discriminatorii. În acest sens, raportul menţionează evacuarea forţată a romilor din Baia Mare şi poziţia luată de CNCD în acest caz.  Membrii comunităţii LGBT s-au confruntat, în continuare, cu discriminarea societății, în special în sistemul educaţional şi medical.  Discriminarea persoanelor infectate cu HIV, persoanele cu dizabilităţi şi segregarea au reprezentat, în continuare, o problemă.  Femeile, romii și alte minorități au fost victime ale discriminării și ale violenței și pe parcursul anului 2012. Reprezentarea României la nivel internaţional Reţeaua Europeană a Instituţiilor de Egalitate din Uniunea Europeană (EQUINET) Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este membru al Consiliului Executiv din cadrul Reţelei Europene a Instituţiilor de Egalitate din UE (Equinet). Equinet este formată din 31 de instituţii similare Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării., având scopul de facilitare a schimbului de informaţii între instituţiile europene de egalitate în ceea ce privește aplicarea 7 RAPORT DE ACTIVITATE 2012  “BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” uniformă a dreptului european privind nediscriminarea. De asemenea, EQUINET contribuie la intensificarea dialogului între organismele naţionale specializate în combaterea discriminării şi instituţiile europene, în vederea includerii în politicile şi programele Uniunii Europene a unor abordări care să vizeze asigurarea egalităţii de şanse şi nediscriminării. În martie 2012, a avut loc, la Bruxelles, întâlnirea membrilor boardului EQUINET, la care a participat preşedintele C.N.C.D, domnul Csaba Asztalos, în calitate de membru al organismului de conducere. Programul a fost adresat exclusiv practicienilor în domeniul dreptului cu atribuţii specifice privind prevenirea şi combaterea discriminării şi, prin intermediul acestuia, s-a oferit participanţilor oportunitatea de a furniza consultanţă în domeniul legislaţiei nediscriminării. Activitatea de reprezentare la nivel internațional a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării prin participare la conferinţe, dezbateri şi reuniuni în domeniul nediscriminării Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a continuat, şi în cursul anului 2012, consolidarea raporturilor de cooperare cu organisme şi autorităţi similare, în cadrul dialogurilor bilaterale, regionale sau internaţionale. Prezenţa reprezentanţilor instituţiei, în plan internaţional, la întruniri, conferinţe, simpozioane, dezbateri şi reuniuni internaţionale a contribuit la mediatizarea activităţii C.N.C.D. dar şi a vizibilităţii acesteia, îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţiile similare din ţările europene, precum şi la stabilirea unor noi legături de colaborare. Dintre evenimentele organizate, în anul 2012, la nivel internaţional, vă prezentăm alăturat câteva dintre acestea: În luna februarie, un reprezentant C.N.C.D. a participat la seminarul privind „Perspectiva Legală a Discriminării Multiple”, organizat de către European Union Agency for Fundamental Rights, la Viena, în Austria. Subiectul principal a fost constituit de rezultatele proiectului de cercetare „Inegalităţi şi discriminarea multiplă în accesul la serviciile de sănătate”. Scopul acestei întâlniri a constat în dezbaterea privind cadrul legal al discriminării multiple în spaţiul european şi facilitarea schimbului de bune practici din domeniu între organismele de egalitate, reţelele antidiscriminare a diverşilor experţi şi judecători din statele membre ale Uniunii Europene.