Vezi raport

ţă), faptă sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 2000 lei faţă de societatea comercială, deţinătoare a blogului. 33 VÂRSTĂ 27. Punctul de vedere cu privire la instituirea unei limite de vârstă diferită pentru pensionarea bărbaţilor şi femeilor, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 Raportat la România, prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc o limită de vârstă de pensionare de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Limitele se ating gradual, în timp. Potrivit art. 56 alin. (1) lit. c) C. muncii, încetarea de drept a contractului individual de muncă intervine la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare. Din interpretarea coroborată a celor două prevederi legale rezultă că vârsta standard de pensionare este motiv de concediere. Or, vârsta standard de pensionare este diferită pentru femei în comparaţie cu bărbaţii. În cazul de faţă, vârsta la care protecţia împotriva concedierii a încetat este inseparabil legată de genul angajatului. Prin urmare, suntem în prezenţa unei discriminări directe, care se produce atunci când o persoană este tratată mai puţin favorabil, pe criteriul de sex, decât este, a fost sau va fi tratată într-o situaţie comparabilă - art. 2 alin. (1) din Directiva 2002/73/CE. Scopul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 56 alin. (I) lit. c) C. muncii este şi reglementarea circumstanţelor în care angajaţii pot fi concediaţi. Or, din această perspectivă, femeile şi bărbaţii între 63-65 de ani sunt într-o situaţie comparabilă sub aspectul dreptului la muncă în condiţii de egalitate. Marja de apreciere recunoscută de jurisprudenţa în domeniu a Curţii Europene a Drepturilor Omului trebuie interpretată în coroborare cu cea a CJUE, în sensul în care statele membre au dreptul să aprecieze şi să implementeze măsuri afirmative în privinţa vârstelor de pensionare, pentru a compensa inegalităţile între femei şi bărbaţi, dar aceste măsuri nu pot fi interpretate ca motive de concediere obligatorie pe criteriul sexului, respectiv pensionarea femeii la o vârstă diferită faţă de bărbat nu poate fi atributul exclusiv al voinţei angajatorului. Pensionarea femeii la o vârstă diferită de bărbat trebuie să fie atributul voinţei exclusive a femeii. Femeia, privită în mod individual, este în poziţia de a cântări dacă pensionarea la o vârstă mai redusă decât a bărbatului constituie, în cazul ei, o măsură afirmativă sau, dimpotrivă, o discriminare directă. Prejudecata intervine atunci când generalizăm de la un caz individual la o întreagă comunitate sau când, în cadrul unei comunităţi, nu se acceptă că există diferenţe. În acest din urmă caz, ne aflăm în situaţia în care se aplică o limită de vârstă de pensionare tuturor femeilor, fără a se avea în vedere diferenţele de statut existente între acestea. Nu toate femeile au acumulat dezavantaje pe parcursul vieţii şi nu toate sunt pe o poziţie de inegalitate cu bărbaţii. Astfel, ceea ce pentru unele femei poate să constituie o măsură afirmativă, pentru altele aceeaşi măsură poate să constituie o discriminare directă. În concluzie, considerăm că prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale sub aspectul încălcării art. 1 alin. (3), art. 4 alin, (2), art. 16 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din Constituţia României din 2003, în măsura în care se interpretează că împlinirea vârstei de pensionare în cazul femeii, mai mică decât cea a bărbatului, constituie în mod obligatoriu motiv de concediere din partea angajatorului potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) C. Muncii. Considerăm că instanţele de judecată au obligaţia să aplice în mod direct jurisprudenţa CJUE în materie. De lege ferenda, apreciem că limita de vârstă de pensionare trebuie să fie identică atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar femeile trebuie să dispună de posibilitatea de a obţine, la cerere, pensionarea la o vârstă mai redusă decât bărbatul (o diferenţă de maxim 2 uni), în funcţie de evaluarea sa personală. Diferenţa de vârstă de pensionare între sexe trebuie reevaluată în timp, în funcţie de evoluţia societăţii. 34  HIV/SIDA 28. În urma afirmaţiilor ministrului culturii, Daniel Barbu: “Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte Festivaluri «Shakespeare» sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul «Shakespeare» de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate. Nu vreau să par cinic în faţa dvs. Cu tot respectul pentru respectiva categorie de concetăţeni ai noştri. Bugetul pentru tratarea şi combaterea HIV/SIDA este jumătate din bugetul total al programelor Ministerului Culturii. Nu suntem în Africa, nu avem milioane de bolnavi. Eu am fost cutremurat de aceste cifre", Colegiul director s-a autosesizat. Reclamatul nu şi-a formulat apărări, întrucât consideră că a greşit. Urmare acestui fapt, a prezentat scuze public şi şi-a înaintat demisia din funcţia de ministru al culturii. Independent de soluţia pe care o va adopta Colegiul director, reclamatul a considerat necesar să facă cunoscut contextul în care a făcut afirmaţiile în cauză şi la ce anume s-a referit. Astfel, acesta susţine că se afla într-un mediu privat, nu ştie cine şi cum l-a înregistrat, ulterior făcând publice afirmaţiile. Mai mult, susţine că nu s-a referit nicio secundă la persoanele infectate, ci la programele de finanţare. De asemenea, UNOPA, susţine că sancţiunea cea mai potrivită ce putea fi aplicată în acest caz i-a fost aplicată reclamatului de către opinia publică. Apreciază scuzele prezentate precum şi gestul acestuia de a- şi prezenta demisia şi consideră că sancţiunea este proporţională. Prin urmare, nu solicită C.N.C.D. sancţionarea reclamatului cu amendă contravenţională. Luând in considerare contextul, anume faptul că domnul Barbu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Culturii, că şi-a cerut public scuze, a recunoscut că a comis o eroare şi faptul ca UNOPA a acceptat aceste scuze, respectiv a apreciat ca aceste consecințe sunt suficiente, Colegiul director a apreciat ca se impune aplicarea sancţiunii contravenţionale a avertismentului. Prin hotărârea nr. 747/16.12.2013, Colegiul director a constatat încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sancţionând reclamatul cu avertisment (art. 5 alin 2 şi art. 7 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare). Totodată, Colegiul director recomandă părţii reclamate să manifeste mai multă prudenţă atunci când îşi exprimă punctul de vedere cu privire la anumite situaţii şi, în felul acesta, să evite să aducă atingere demnităţii umane, indiferent de categoria vizată. 35  CRITERIUL ALTE CRITERII PROFESIONAL 29. Petenta se consideră discriminată pentru că nu i s-a acordat sporul de 15% pentru titlul de doctor în drept. Petenta susţine că este judecător la Curtea de Apel Ploieşti, iar la data de 27.11.2009 a finalizat studiile şcolii doctorale şi consideră că trebuia să beneficieze de drepturile ce sunt acordate unui absolvent cu titlul de doctor în drept. Colegiul director reţine faptul că se aplică un tratament mai puţin favorabil angajaţilor care au obţinut titlul de doctor după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 şi a OUG. nr. 1/2010 în raport cu angajaţii care au obţinut titlul de doctor înainte de intrarea în vigoare a actelor normative mai sus amintite. Primul grup primeşte în continuare suma echivalentă sporului de doctorat, chiar şi după intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, în timp ce al doilea grup nu are chemare la obţinerea unei sume echivalente cu sporul de doctorat. Colegiul director reţine încălcarea principiului plăţii egale pentru muncă de valoare egală, parte a dreptului la nediscriminare prevăzut art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 41 în Constituţia României. Angajaţii care au obţinut titlul de doctor după intrarea în vigoare a legii unice de salarizare sunt în situaţie comparabilă cu cei care au obţinut acest grad academic înainte de intrarea în vigoare a legii în cauză. Astfel, ambele categorii au obţinut o calificare academică, prin care se presupune că adaugă un plus de valoare muncii prestate. Deşi aparent este un criteriu atipic, momentul obţinerii titlului de doctor este cel care determină tratamentul mai puţin favorabil. Există un raport de cauzalitate între momentul obţinerii titlului de doctor şi tratamentul diferenţiat izvorât din lege. Colegiul director reţine că prevederile art. 30 alin. (6), art. 48 alin. (1) pct.7 din Legea-cadru nr.330/2009, art. 1 alin. (5), art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr.1/2010 nu se justifică, nu respectă principiul egalităţii şi constituie discriminare, prin încălcarea art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 41 din Constituţia României, art. 1 pct. 1. din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ratificată de România prin Legea nr. 103 din 25 aprilie 2006, art. 5 alin. (1) din Codul Muncii, art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 lit. b) şi c) din O.G. 137/2000. Prin hotărârea nr. 671 din 20.11.2013 Colegiul director a constatat că faptele sesizate constituie discriminare şi recomandă Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie să întreprindă demersurile necesare în vederea armonizării legislaţiei în cauză cu principiul egalităţii şi nediscriminării în raporturile de muncă. ÎNĂLȚIME 30. Petenta sesizează că nu i s-a permis să se prezinte la examenul de admitere întrucât nu întrunea criteriile de înălţime. Prin hotărârea nr. 675 din data de 20.11.2013 Colegiul director constată că faptele sesizate constituie discriminare potrivit dispoziţiilor art. 2 alin.(3), art.11 alin.(1),din O.G. nr.137/2000, republicată şi dispune sancţionarea părţii reclamate, în speţă M.A.I., cu o amendă contravenţională în cuantum de 1000 lei, potrivit art. 26 din O.G.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. 36  CRITERIUL POLITIC 31. Petenta se consideră hărţuită la locul de muncă din motive politice şi reclamă un comportament necorespunzător din partea reclamatului, în calitate de vice-primar. În urma analizării actelor de la dosar, s-a constatat că reclamatul, printr-o serie de acţiuni îndreptate împotriva petentei, a creat un cadru intimidant, ostil, degradant faţă de petentă. Colegiul director constată că aceste fapte au avut legătură cu apartenenţa politică a petentei, fapt care rezultă şi din presa locală, unde este prezentat un adevărat „război" politic, în care fostul primar de o anumită apartenenţă politică este atacat inclusiv de angajaţii primăriei, alături de petentă. Deşi reclamatul afirmă că nu a cunoscut apartenenţa politică a petentei, probele depuse la dosar arată contrariul. Prin hotărârea nr. 106/06.03.2013, Colegiul director al C.N.C.D. a decis că petenta a fost supusă unui comportament care a creat un cadru intimidant, ostil, degradant pe criteriul politic, ceea ce reprezintă hărţuire conform art. 2 alin. 5 al O.G. nr. 137/2000. Raportat la faptă, Colegiul director consideră că astfel de fapte trebuie sancţionate cu amendă contravenţională, pe de o parte pentru a proteja angajaţii instituţiilor publice împotriva ingerinţelor politice, pe de altă parte pentru a crea condiţii optime de lucru în aceste instituţii, în care angajaţii nu trebuie să fie supuşi unor condiţii care afectează dreptul la demnitate. Astfel, reclamatul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 600 lei. 32. Sesizarea petentei vizează atitudinea de hărţuire la locul de muncă prin instituirea regulii de a semna condica de prezenţă la ora 7.45 şi 16.15 fără asigurarea transportului şi, de asemenea, prin izolarea într-un birou la mansardă. Petenta consideră discriminatoriu faptul că, deşi este asistent medical comunitar şi trebuie să se deplaseze în toate satele comunei în vederea consultării persoanelor bolnave, trebuie să ajungă la sediul primăriei la ora 16.15 pentru semnarea condicii de prezenţă, fără a i se asigura transportul. Totodată, petenta consideră discriminatoriu faptul că a fost izolată într-un birou la mansardă unde căldura este insuportabilă. Aceasta consideră că are parte de acest tratament pentru că este soţia fostului primar, iar noul primar vrea să o îndepărteze din primărie. Criteriul invocat de petentă ce a stat la baza tratamentului diferenţiat este reprezentat de faptul că aceasta este soţia fostului primar şi nu împărtăşeşte convingerile politice ale noului primar. Prin hotărârea nr. 713 din 04.12.2013, Colegiul director a constatat existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu potrivit art. 2 alin 3 şi art. 6 lit. g) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, în ceea ce priveşte instituirea regulii de a semna condica de prezenţă la ora 7.45 şi 16.15 şi a dispus sancţionarea primarului comunei C. A. Rosetti din judeţul Buzău cu o amendă contravenţională în valoare de 1.000 lei, pentru faptele prevăzute de art. 6 lit. g) ale O.G. 137/2000, republicată și, de asemenea, în ceea ce priveşte izolarea petentei într-un birou la mansardă şi neasigurarea transportului în vederea semnării condicii de prezenţă, a dispus sancţionarea primarului cu o amendă contravenţională în valoare de 1000 lei, pentru faptele prevăzute de art. 2 alin. 5 şi art. 6 lit. g) ale O.G. 137/2000, republicată. 37 SEGREGARE Clasă de elită 33. V.D. reclamă situaţia discriminatorie dintr-o şcoală generală din Bucureşti unde, din trei clase formate (clasele a V-a), una este o clasă intensiv engleză (ceea ce nu consideră a fi anormal), una este de „elită”, de matematică, iar clasa în care este copilul ei ar fi „clasă de sacrificiu”. Susţine că s-a explicat părinţilor că cei din clasa de „elită” vor fi pregătiţi pentru concursuri, olimpiade, vor avea cei mai buni profesori din şcoală, restul vor fi lăsaţi în ritmul lor, „că nu toată lumea este făcută să înveţe carte”. În urma analizării înscrisurilor de la dosar, Colegiul director constată că la şcoala reclamată au fost formate trei clase din patru existente în clasa a IV-a: clasa A – engleză intensiv iar între clasele B şi C elevii au fost împărţiţi în funcţie de rezultatele obţinute la testul de matematică. Astfel testul nu a fost folosit pentru a elimina un plus de elevi care, conform punctului de vedere al Ministerului Educaţiei Naţionale, ar fi fost legal, ci pentru a împărţi elevii în cei cu rezultate bune şi cei cu rezultate slabe la matematică. Astfel, se poate constata că nu există ipoteza emisă nici de Ministerul Educaţiei Naţionale (utilizarea testului pentru a elimina elevii care, din cauza numărului mai mic de clase, nu pot fi şcolarizate), nici ipoteza emisă de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi de şcoala reclamată, care au susţinut că repartizarea elevilor s-a făcut în funcţie de opţiunea părinţilor. Prin hotărârea nr. 679/20.11.2013, Colegiul director constată că deşi nu a existat un refuz de a înscrie copilul petentei în şcoală, a existat un refuz de a crea condiţii de egalitate în ceea ce priveşte calitatea educaţiei, astfel că faptele prezentate de petentă reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 3, art. 2 alin. 5 şi art. 11 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, fiind aplicată sancţiunea cu amendă contravenţională în valoare de 1.000 lei. În cazul supus soluţionării, s-a considerat oportună şi emiterea unei recomandări, în sensul ca reclamata să informeze părinţii privind soluţia dată de către C.N.C.D. iar, pe viitor, să nu mai accepte nici o presiune din partea părinţilor privind testarea copiilor şi împărţirea lor în clase conform rezultatelor obţinute la teste. CRITERII MULTIPLE 34. În urma a