Vezi raport

utosesizării Colegiului director conexată cu sesizarea înaintată de către UDMR Satu Mare cu privire la anunţul de angajare publicat în Ziarul “informaţia zilei”, ce cuprinde următoarele condiţii: “Angajăm vânzătoare pentru bijuterie, de preferat cu experienţă în muncă, persoană tânără, aspect fizic plăcut. Exclus naţionalitate maghiară”, prin hotărârea nr. 748 din 16.12.2013, Colegiul director a constatat încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1, 4 şi 6, art. 7 alin 2 şi 15 din O.G. nr. 137/2000 R şi a sancţionat persoana care a dat anunţul la ziar cu suma de 3.000 lei, iar Ziarul care a publicat anunţul cu suma de 2000 lei (art. 2 alin. 11 şi art. 26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 coroborat cu art. 8 alin. 4 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare). De asemenea, în conformitate cu prevederile art.26 alin 1 din OG nr. 137/2000R, Ziarul va publica în mass - media un rezumat al hotărârii în speţă. 38  HĂRȚUIRE Demnitate personală 35. Prin petiţia formulată, petenta M.M.C. consideră discriminatorii comportamentul şi practicile angajatorului după reintegrarea sa pe post, prin sentinţa instanţei definitivă şi irevocabilă. În fapt, petenta precizează că a fost reangajată la data de 24.07.2013, iar până la data de 30.08.2013, când a intrat în concediu de odihnă, a fost supusă unui tratament degradant, injust, umilitor, fiind obligată să rupă manual, în bucăţi mai mici de 1 cm, ciornele colegilor, această muncă fiind atent supravegheată. De asemenea, petenta mai precizează că a fost prezentată ca exemplu negativ, arătând astfel altor angajaţi ce ar putea păţi dacă ar avea curajul să-şi apere interesele în justiţie în contradictoriu cu societatea reclamată. Petenta învederează C.N.C.D. aspectele care au contribuit la crearea unui cadru ostil, umilitor la adresa sa din partea societăţii angajatoare, biroul ei fiind poziţionat la distanţă de birourile colegelor; nu a primit card de acces în alte zone ale societăţii reclamate, similar colegilor, astfel nu a avut acces liber în sala de mese; faţă de alţi angajaţi a avut obligaţia de a preda la terminarea timpului de serviciu telefonul mobil, USB-urile, CD-urile; o practică similară nu s-a aplicat împotriva altor colegi, secretara angajată pe locul ei beneficiind de un tratament complet diferit; de asemenea, societatea reclamată a achiziţionat în 2012 o maşină de tăiat hârtie. Reclamatul menţionează că petiţia nu a fost întemeiată în drept, nu este specificat un anume criteriu de discriminare. De asemenea, reclamatul combate afirmaţia petentei precum că ar beneficia de un tratament ostil diferit de ceilalţi colegi, făcând precizarea că toţi angajaţii au obligaţia de a depozita telefonul mobil, dispozitivele USB şi CD-urile. Astfel, reclamatul afirmă că petenta a primit la data reintegrării un card de acces similar colegilor, iar contrar celor afirmate de ea distrugerea manuală a unor documente intră în atribuţia petentei, având scopul de a preveni divulgarea unor informaţii confidenţiale. Cu ocazia primei audieri s-a clarificat temeiul în drept, şi anume faptul că din moment ce petenta a invocat un tratament degradant, injust, umilitor, aceste fapte se regăsesc în art. 2 alin. 1 şi 5, respectiv art. 15 din O.G. nr. 137/2000, însă şi criteriul aflat la baza tratamentului advers şi anume situaţia de persoană reintegrată în urma unui proces cu societatea reclamată. Prin hotărârea nr. 709 din 04.12.2013, Colegiul director a decis respingerea excepţiei de necompetenţă invocată de reclamat şi că faptele prezentate în petiţie reprezintă discriminare directă, hărţuire şi încalcă dreptul la demnitate al petentei conform art. 2 alin. 1, art. 2 alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000. În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, Colegiul director decide oportună în cauză aplicarea amenzii contravenţionale în valoare de 20.000 lei. De asemenea, Colegiul director obligă reclamatul să publice într-un ziar de tiraj naţional un rezumat al hotărârii de constatare (conţinând numărul şi data hotărârii, numărul dosarului, reclamatul, obiectul, motivarea de fapt şi de drept şi dispozivul), cu respectarea caracterului confidenţial al numelui şi domiciliului petentei. 39 VICTIMIZARE 36. Prin sesizarea din data de 26.07.2013, petentul V.C.G. se consideră victimizat prin desfacerea contractului de muncă în urma acţiunii întreprinse anterior la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării din data de 29.01.2013. Neprimind salariul timp de 6 luni, a transmis o adresă către Inspectoratul Teritorial de Muncă din Bucureşti, instituţie de la care a aflat că i s-a desfăcut contractul de muncă în data de 26.04.2013, ca sancţiune pentru absenţe nemotivate, considerate de acesta fictive. Arată că după ce a depus petiţia la C.N.C.D. (29.01.2013) a fost ameninţat cu desfacerea contractului de muncă. Reclamatul, prin punctul de vedere formulat în cauză, arată că petentului i s-a desfăcut contractul de muncă prin în data de 26.04.2013, decizia fiind comunicată prin executor judecătoresc şi, bineînţeles, atacabilă în faţa instanţei de judecată, prin urmare invocă necompetenţa C.N.C.D. Prin hotărârea nr. 706/04.12.2013 Colegiul director a analizat excepţia de necompetenţă material invocată de reclamat, dispunând respingerea acesteia, arătând că obiectul acţiunii în faţa C.N.C.D. este o faptă contravenţională (victimizarea), faptă ce poate fi sancţionată conform legii cu amendă contravenţională doar de către C.N.C.D., nu şi de către instanţele de judecată. Pe fond, Colegiul constată că desfacerea contractului de muncă al petentului reprezintă victimizare conform art. 2 alin. 7 din O.G. nr. 137/2000 şi aplică sancţiunea cu amendă contravenţională în valoare de 8.000 lei faţă de angajator, instituţia reclamată în cauză. 40 Percepţii şi atitudini privind discriminarea 2013 4 Consecvent misiunii şi dorinţei de a cunoaşte cum este perceput fenomenul discriminării în societatea românească, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a realizat, şi în anul 2013, un sondaj de opinie ce a avut următoarele obiective: - Monitorizarea gradului de cunoaştere din partea populaţiei asupra CONSECVENȚĂ fenomenului discriminării (noţiuni generale, impactul asupra societăţii româneşti, evoluţia fenomenului, legislaţia privind combaterea discriminării, efectele discriminării la nivel social); - Identificarea grupurilor minoritare afectate de discriminare; - Identificarea opiniilor populaţiei faţă de grupurile minoritare aflate sub riscul de a fi discriminate; - Nivelul de cunoaştere şi modul de raportare faţă de Holocaustul din România din anii celui de-al doilea război mondial; - Notorietatea pe care instituţia abilitată şi specializată în combaterea discriminării (C.N.C.D.) o are la nivel social. Sondajul fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la comanda C.N.C.D. în perioada octombrie-noiembrie 2013 pe un eşantion reprezentativ de 1.415 de persoane, de peste 18 ani, din mediul rural şi urban Iată câteva dintre datele rezultate în urma aplicării chestionarului de cercetare: • 67% dintre respondenţi consideră că discriminarea se manifestă “des” şi “foarte REZULTATE des”. • 46% cred că discriminarea va rămâne la fel în următorii ani. Doar 11% au speranţa că se va diminua şi 28% îşi exprimă îngrijorarea că va fi şi mai des întâlnită. 4 Chestionarul şi rezultatele sale complete pot fi consultate la adresa: http://C.N.C.D..org.ro/noutati/Evenimente/Rezultatele-sondajului-de-opinie-Perceptii-si-atitudini-privind- discriminarea-2013-189/ 41  Discriminarea este recunoscută ca fiind o problemă actuală a societăţii româneşti de către 59% dintre respondenţi. Un procent de 31% nu consideră că aceasta este printre principalele probleme ale României. Având în vedere că în anul 2011 DISCRIMINAREA procentul celor care vedeau discriminarea ca o problemă socială era de 51%, aceste răspunsuri reflectă o creştere a procentului persoanelor care identifică în discriminare o problemă reală a României. Această creştere poate fi explicată prin  71% dintre faptul că se identifică şi se cunosc mai bine situaţiile reale de discriminare (54% români consideră dintre cei chestionaţi declară că ştiu “mult” şi “foarte mult” despre discriminare), că romilor le este mai greu să cele care până acum deşi aveau loc nu erau recunoscute ca fiind discriminatorii. găsească un loc de muncă; Grupurile minoritare despre care se crede că sunt cel mai discriminate în România sunt: - persoanele infectate HIV (67% dintre cred că aceste persoane sunt discriminate „mult” şi „foarte mult”); - persoanele de etnie romă (acelaşi procent de 67% cred că romii sunt discriminaţi în România);  69 % cred că persoanelor - persoanele cu dizabilităţi (62%) infectate HIV le - persoanele dependente de droguri (58%) este mai greu să găsească un loc - persoanele cu altă orientare sexuală (50%). de muncă. Este de menţionat că aceste categorii se află în mod constant în opiniile românilor ca fiind cele mai discriminate în societate. Acest lucru demonstrează că este vorba de concepţii bine structurate la nivelul mentalului colectiv şi care pot fi chiar surse ale discriminării. Pe lângă aceste categorii pot să apară şi unele faţă de care până acum opiniile nu erau atât de clar conturate sau care pur şi simplu nu intrau în sfera cercetărilor sociologice (persoanele dependente de droguri, copii instituţionalizaţi, românii din zonele unde sunt minoritari etc.). În viitor este necesară o atenţie sporită faţă de categorii de persoane aflate sub risc de CONSILIUL discriminare dar care nu au o vizibilitate prea mare în cadrul societăţii. NAȚIONAL Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.) este cunoscut PENTRU de 54% dintre români. Aceştia au avut ca principală sursă de informare televiziunea COMBATEREA (83% dintre români au auzit de C.N.C.D. de la televizor). Având în vedere că în anul DISCRIMINĂRII 2011 notorietatea C.N.C.D. era recunoscută doar de 49% dintre respondenţi, putem spune că vizibilitatea instituţiei este în creştere. 42  • 23% au încredere „multă” şi „foarte multă” în C.N.C.D.; • 35% au „puţină ” încredere; • 17% nu au încredere în C.N.C.D. „Principalele trei activităţi către care C.N.C.D. ar trebui să îşi îndrepte atenţia, în opinia celor chestionaţi, sunt: - prevenirea actelor de discriminare (81%); - investigarea actelor de discriminare (80%); - sancţionarea actelor de discriminare (79%). 43 Prevenirea formelor de discriminare Promovarea drepturilor şi egalităţii Carta drepturilor fundamentale a ridicat egalitatea la rang de valoare fondatoare a Uniunii Europene alături de libertate, demnitate şi solidaritate. În România, filozofia creării C.N.C.D. a fost aceea de-a acorda importanţă atât combaterii discriminării, prin sancţiuni şi măsuri corective, cât şi prevenirii ei, prin promovarea drepturilor şi principiilor egalităţii. Acţiunile sau programele care pun accentul pe promovarea drepturilor şi egalităţii au urmărit, şi în 2013, obiectivele „Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării 2007 - 2013”. Apărarea drepturilor şi egalităţii Toate activităţile derulate conform Calendarului anual de proiecte al Departamentului Programe şi Relaţii Internaţionale (D.P.R.I.) care au vizat promovarea egalităţii de şanse, a relaţiilor interculturale şi a dialogului între diverse categorii, arată că C.N.C.D. nu s-a bazat nici în 2013 pe o intervenţie exclusiv corectivă şi sancţionatorie, respectând filozofia sa şi misiunea de apărare a dreptului la nediscriminare al fiecărui cetăţean, de schimbare a mentalităţilor şi de egalitate socială. Eliminarea stereotipurilor, schimbarea prejudecăţilor şi a practicilor discriminatorii au constituit nucleul dialogului şi parteneriatelor cu societatea civilă. Prioritatea: Educaţia şi Sănătatea Pentru identificarea dificultăţilor pe care le întâmpină anumite categorii, pentru a le face mai bine cunoscute drepturile, precum şi pentru eficientizarea acţiunilor comune cu ONG-urile reprezentante ale acestor categorii sociale, D.P.R.I. a pus în practică o listă de priorităţi strategice, constituind platforme permanente de dialog şi acţiune, mai ales în educaţie şi sănătate, domenii în care proiectele cu impact major derulate în anii precedenţi au fost continuate şi dezvoltate în 2013. Copiii şi tinerii Programele D.P.R.I. care au fost bine articulate şi valorificate în colaborare cu ONG-uri, cu şcoli, cu universităţi sau unităţi sanitare, au implicat la toate nivelurile mai ales copiii şi tinerii, segmentul liant al societăţii acum, promotorii şi în viitor, beneficiarii unui climat al diversităţii culturale, al comunicării fără stereotipuri şi fără prejudecăţi. Paşi spre egalitate: Informarea şi Formarea În 2013 toate modulele de acţiune ale D.P.R.I. s-au derulat cu intenţia declarată de a informa şi a forma, cu pondere în domeniile educaţiei şi sănătăţii, folosind prioritatea „Promovarea egalităţii în educaţie şi sănătate” dintre obiectivele strategice 2007 – 2013. 44 1. “Atelier educaţional pro-diversitate” – Cel mai complex şi mai de impact proiect de promovare a drepturilor şi egalității desfăşurat în 2013 de către D.P.R.I. Formarea pro-diversitate a celor mai buni elevi din cele mai bune 7 şcoli din ţară (alese prin competiţia dintre cele 17 şcoli de anul trecut) care au desfăşurat proiecte locale de calitate în învăţământul din România. Argument „Atelierul” a funcţionat din martie până în decembrie, pe tot parcursul anului desfăşurându-se competiţii şcolare menite să încurajeze şi să valorizeze diversitatea. În 2013, cele mai multe şcoli partenere ale proiectului au fost din mediul rural, din toate zonele ţării, iar elevii care s-au înscris în concursuri şi-au putut afirma originalitatea şi interesul în ceea ce priveşte spectrul de problematici al diversităţii şi nediscriminarea, sub toate aspectele ei. Desfăşurător Prima etapă a proiectului a avut scopul de-a sprijini iniţiativele pro-diversitate ale profesorilor în plan local şi mai ales în mediul rural, dar şi cointeresarea familiilor elevilor, a comunităţii locale pentru obţinerea armoniei prin depăşirea temerii de ceea ce nu înţelegi. A doua etapă a constat în participarea primilor trei elevi clasaţi în concursurile din fiecare şcoală la cursuri interactive şi de grup care s-au desfăşurat la Sibiu şi în vizitarea unor obiective care întregesc diversitatea culturală, geografică şi istorică a zonei. Grupuri ţintă Beneficiarii direcţi ai proiectului au fost elevii şi cadrele didactice care cu un an în urmă pregătiseră cele mai bune proiecte pentru nediscriminare în educaţie. Beneficiarii indirecţi au fost familiile elevilor, comunităţile locale şi, în perspectivă, întreaga societate. Cifre şi statistici 7 şcoli rurale angajate în competiţiile pro-diversitate. Aproximativ 500 de elevi care au