Vezi raport

ei de presă a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vâlcea aduc atingere dreptului la demnitate al femeilor poliţist şi egalităţii în exercitarea dreptului la muncă pe baza criteriului de gen. De asemenea, instanţa a primit apărarea C.N.C.D. în sensul că nu poate fi reţinută drept justificare obiectivă împrejurarea susţinută de către reclamant cum că legislaţia europeană şi naţională permite ca în anumite domenii să se stabilească distinct condiţii de recrutare pentru femei şi bărbaţi, ţinând cont de natura activităţilor ce urmează a fi desfăşurate. Sentinţa civilă nr. 48/08.02.2013 a rămas irevocabilă prin nerecurare. 6. Petenta - A.L. a solicitat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării să constate o situaţie discriminatorie creată de societatea angajatoare Bursa de Valori Bucureşti S.A. prin directorul general V. I., prin săvârşirea unor acte cu caracter discriminatoriu concretizate prin constrângeri, presiuni, hărţuiri şi intimidări de natură a aduce atingere dreptului său la demnitate personală, culminând cu încetarea raportului de muncă al acesteia. Petenta A.L. susţinea că se introduce un criteriu discriminatoriu prin nerespectarea dreptului la muncă precum şi aplicarea unui tratament inegal şi discriminatoriu încălcându-se, astfel, principiul egalităţii de tratament precum şi principiul nediscriminării. 18  Prin Hotărârea nr. 40/31.01.2012, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit că faptele prezentate reprezintă fapte de discriminare în conformitate atât cu prevederile art. 2 alin. (1) cât şi cu dispoziţiile art. 6 lit. a) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare., prin intimidare la locul de muncă şi restricţionarea muncii prin interzicerea accesului în incinta societăţii. De asemenea, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat persoana reclamantă cu avertisment în baza prevederilor art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. În urma contestării în instanţă a Hotărârii C.N.C.D. nr. 40/31.01.2012 de către reclamanta Bursa de Valori Bucureşti S.A., Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 932/06.03.2013 pronunţată în dosarul nr. 1891/2/2012, respinge ca neîntemeiată acţiunea reţinând, conform celor învederate de către C.N.C.D., că în cauză a existat o diferenţă de tratament concretizată prin excluderea (concedierea) săvârşită de Bursa de Valori Bucureşti S.A. în condiţiile în care nu a existat o justificare obiectivă şi rezonabilă a acestei diferenţe, iar scopul actului de discriminare a fost înlăturarea exercitării dreptului la muncă în cadrul Bursei de Valori Bucureşti S.A. De asemenea, instanţa a mai stabilit faptul că a existat distincţie între situaţii analoage sau comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă, în sensul concedierii petentei A.L., deşi nu se impunea restructurarea şi desfiinţarea postului, din cadrul departamentului, petenta fiind în vârstă în raport cu ceilalţi salariaţi, iar directorul general a urmărit întinerirea colectivului. Sentinţa civilă nr. 53/05.02.2013 a rămas irevocabilă prin nerecurare. 7. Petentul - Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a sesizat C.N.C.D. în vederea constatării unei situaţii discriminatorii creată de către preşedintele Consiliul Judeţean Harghita, judeţul Harghita, prin impunerea cunoaşterii limbii maghiare la concursul pentru funcţia de manager persoană fizică în spitalele din reţeaua proprie a Consiliului Judeţean Harghita. Petentul Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş susţinea că se introduce un criteriu discriminatoriu prin îngrădirea dreptului cetăţenilor României, care nu sunt cunoscători ai limbii maghiare, de a participa la concursul mai sus-amintit. Prin Hotărârea nr. 197/04.07.2012, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit că aspectele sesizate intră sub incidenţa prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 7 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. În urma contestării în instanţă a Hotărârii C.N.C.D. nr. 197/04.07.2012 de către reclamantul Consiliul Judeţean Harghita, Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Sentinţa civilă nr. 53/05.02.2013 pronunţată în dosarul nr. 497/43/2012, respinge cererea de chemare în judecată motivând, în acord cu cele învederate de către C.N.C.D., că instituirea cunoaşterii limbii maghiare nu corespunde obiectivului pentru care a fost instituită (ocuparea unui post de manager de spital), acesta nefiind 19 unul legitim. De asemenea, instanţa a mai stabilit faptul că cerinţa impunerii cunoaşterii limbii maghiare la concursul pentru funcţia de manager persoană fizică în spitalele din reţeaua proprie a Consiliului Judeţean Harghita nu este proporţională, nefiind relevant vreun eventual caracter al proporţionalităţii între persoanele de etnie diferită, naţionalitatea română fiind cea minoritară în cuprinsul judeţului Harghita. Sentinţa civilă nr. 53/05.02.2013 a rămas irevocabilă prin nerecurare. 20  Activitatea birourilor teritoriale ale C.N.C.D. În anul 2013, în cadrul biroului Târgu Mureş s-a De la an la an, remarcăm o creştere a prezentat un număr de aproximativ 60 de persoane  CONSULTANȚĂ numărului de persoane şi implicit a interesului acestora de a se adresa care au semnalat consilierului juridic potenţiale fapte JURIDICĂ direct birourilor teritoriale ale C.N.C.D., fie exclusiv pentru acordare de discriminare - aproximativ jumătate dintre de asistenţă de specialitate şi consiliere, fie în scopul depunerii de acestea manifestându-şi intenţia de a formula sesizări, realizându-se astfel o sesizări concrete cu privire la aspectele prezentate comunicare mai eficientă între petenţii din mediul local şi sediul central. în cadrul audienţelor. Conform opiniei consilierului juridic, inacțiunea persoanelor de a nu-și concretiza plângerile verbale în sesizări scrise s-a bazat pe faptul că acestea au dorit să fie ascultate de autorități şi să aibă confirmarea că autorităţile statului nu manifestă indiferenţă faţă de problemele lor. Domeniile și criteriile în care au fost semnalate posibile fapte de discriminare sunt: categorie socială, vârstă, etnie, limbă, handicap, religie, accesul la serviciile publice administrative şi juridice, dreptul la demnitatea personală, dreptul de proprietate, dreptul la tratament egal in fata instanțelor judecătoreşti, dreptul la un salariu egal pentru o munca egală, dreptul la angajare în muncă. Consilierul juridic a monitorizat presa regională, transmiţând sediului central articolele având ca obiect încălcarea principiului nediscriminării. Astfel, în urma monitorizării presei locale din judeţul Mureş, a celei regionale, precum şi a unor  MONITORIZAREA publicaţii naţionale reprezentative, au fost identificate articole având ca subiect PRESEI LOCALE ȘI discriminarea, semnalarea unor posibile cazuri de discriminare sau încălcarea INTERNET drepturilor conform criteriilor prevăzute de O.G. nr. 137/2000 republicată. În urma monitorizării unor site-uri de recrutare, s-a constatat corelația unor articole cu criterii de discriminare, prezente fiind predominante cele referitoare la vârstă şi gen. Reprezentantul C.N.C.D. în județul Mureș a participat la conferinţe şi dezbateri organizate de către instituţii şi organizaţii locale, precum „Integrarea europeană-între tradiţie şi modernitate”; „Insula interactivă a persoanelor cu dizabilităţi în comunitate”, respectiv conferinţa organizată de către CISPER Centru  REPREZENTAREA Târgu Mureş cu ocazia finalizării Campaniei pe Ocupare pentru persoanele de etnie INSTITUȚIEI LA romă, acţiuni în cadrul cărora a prezentat participanţilor conceptul de discriminare, NIVEL LOCAL modalităţile de prevenire a fenomenului discriminării, precum şi prevederile O.G. nr. 137/2000 republicată. 21  Fapte de discriminare constatate de Colegiul director al C.N.C.D. ETNIE 1. Partida Romilor Pro Europa a sesizat apariţia unui articol de presă: "Scandal în Baia Mare: Romii, mutaţi cu forţa într-un combinat toxic. ONG-urile trag un semnal de alarmă.", în care apar opinii rasiste şi discriminatorii la adresa comunităţii rome din România și care aduc atingere dreptului la demnitatea personală a acestei comunităţi. Prin hotărârea nr. 104 din 06.03.2013, Colegiul director a constatat că faptele sesizate reprezintă discriminare, potrivit art. 2 alin. 1, şi încalcă dreptul la demnitate al persoanelor aparţinând comunităţii rome, conform art. 15 al O.G. nr. 137/2000. De asemenea, s-a dispus sancţionarea cu avertisment a părţii reclamate. 2. Petentul a sesizat C.N.C.D. cu privire la declaraţiile reclamatului în public, considerate a fi instigare la xenofobie şi ofensă la adresa cetăţenilor români de etnie romă, declaraţii analizate şi prin nota de autosesizare a Colegiului director din data de 22.03.2013: [premierul britanic] „să în- ţeleagă şi să facă o listă cu românii corecţi care lucrează în Anglia, îngrijind bătrâni, necăjiţi" [...] „Dar când apare câte-un gabor din acesta primitiv sau câte un descreierat care îi dă în cap la o italiancă, apare că tot poporul român e violator, e ţigan, e cerşetor ş.a.m.d. Sigur că te supără"; „Ce a îngrijorat foarte tare a fost modul primitiv în care s-au comportat anumiţi cetăţeni ai noştri, majoritatea ţigani, care s-au dus cu obiceiurile ţigăneşti de aici în alte părţi. Şi pe mine m-ar deranja să-mi apară o şatră în faţa casei. Trebuie să recunoaştem acest lucru: trebuie să ni-i disciplinăm acasă prin politici clare." Prin hotărârea nr. 319 din 22.05.2013, Colegiul director a analizat în primă instanţă excepţiile invocate, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului, invocată de reclamat, excepţie care a fost respinsă având în vedere existenţa unei autosesizări cu obiect identic. Pe fond, Colegiul director constată că afirmaţiile privind „gaborii primitivi, obiceiurile infracţionale ţigăneşti şi şatrele indezirabile" reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 al O.G. nr. 137/2000, dispunând în acelaşi timp aplicarea faţă de reclamat a unei amenzi contravenţionale în valoare de 4.000 lei. 3. Organizaţia petentă supune dezbaterii C.N.C.D. faptul că i s-a refuzat accesul unei persoane de etnie romă, dintr-un grup de 3 persoane, într-un club din Bucureşti, paznicii spunându-le că nu este deschis clubul. După ce tânărul rom a plecat, ceilalţi doi au putut intra. Petenta arată că tânărul rom este student, se îmbracă decent, nu consumase alcool şi nu a avut un comportament care ar fi putut motiva refuzul clubului. Reclamatul formulează un punct de vedere prin care neagă faptele, afirmând că nu sunt lăsaţi să intre persoanele care se află într-o stare evidentă de ebrietate, au un comportament obscen, agresează fizic sau verbal alte persoane, produc daune sau provoacă dezordine. Din moment ce reclamatul nu a probat că ar fi existat un alt motiv privind refuzul tânărului de etnie romă, Colegiul director arată că se poate constata că apartenenţa etnică a fost singurul motiv pentru refuz. Simple afirmaţii precum celei că nu sunt lăsaţi să intre persoanele care se află într-o stare evidentă de ebrietate, au un comportament obscen, agresează fizic sau verbal alte persoane, produc daune sau provoacă dezordine nu pot fi reţinute drept probe privind existenţa unui alt motiv de refuz. Astfel, prin hotărârea nr. 608/16.10.2013, Colegiul director al C.N.C.D. constată că refuzul accesului unei persoane de etnie romă în club reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1, art. 14, art. 10 lit. f şi încalcă dreptul la demnitate conform art. 15 din O.G. nr. 137/2000. În acest sens, Colegiul director a considerat oportună aplicarea în sarcina reclamatului a amenzii contravenţionale în cuantum de 8.000 lei.22 4. Petenţii B.N. şi Ş.T., cetăţeni de etnie romă, arată că vecinii lor au făcut afirmaţii la adresa etniei rome cu un potenţial caracter discriminatoriu, pe fondul unei dispute survenite între petenţi şi aceştia. Petenţii precizează că vecinii lor au manifestat un comportament ce a vizat atingerea demnităţii acestora şi care a dus la crearea unei atmosfere degradante, umilitoare, ofensatoare, folosind expresii precum "nu suport ţiganii că miros urât ...am bani suficienţi să te distrug", "ţigan împuţit,...jegos,...cioară, a făcut trimitere la Antonescu, în sensul în care ... nu a apucat să omoare toţi ţiganii, ..." Prin hotărârea nr. 451/17.07.2013, Colegiul director a constatat că faptele sesizate constituie discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 şi art. 15, şi a dispus sancţionarea celor două părţi reclamate G.I. şi G.S. cu amendă contravenţională în cuantum de 400 lei pentru fiecare. 5. La un post de televiziune au fost făcute următoarele afirmații: „ţiganii care au comis infracţiuni pe teritoriul Franţei şi Germaniei, în urmă cu 10 ani, noi am vrut să le ridicăm paşapoartele", „Când se căsătoresc la 12 ani! Cum să mai meargă la şcoală?!" „Infracţionalitatea: 20% români, 80% romi!", „Eu am luat râie şi păduchi de la ei!", „De ce să-i respect mai mult pe ţigani decât pe români", dacă reclamata s-ar fi născut romă „îmi duceam crucea...", „De ce fac atâţia copii?", „Trimiţi avangarda de hoţi, cerşetori şi prostituate în Europa", "...nu le mai daţi bani, ca să nu se mai înmulţească", „să se creeze ţara ţiganilor", „clanurile ţigăneşti care ne fac de râs!", „Furtul de cupru şi de fier vechi". Ulterior, prin punctul de vedere formulat, reclamata a arătat că afirmaţiile au fost făcute cu bună-credinţă, au bază factuală de netăgăduit, prezentând o serie de articole de presă care se referă la romi, invocând totodată libertatea de exprimare. Colegiul director a constatat că mai multe afirmaţii ale reclamatei vizează atingerea demnităţii, crearea unei atmos- fere de intimidare, ostile, îndreptate împotriva persoanelor rome, pe criteriul apartenenţei etnice. Mai mult, afirmaţiile incită la ură rasială, la refuzul acordării unor resurse financiare, la marginalizarea comunităţii de romi (pentru a evita paraziţii care, în accepţiunea reclamatei, pot fi luaţi de la romi), chiar excluderea lor totală din societate (prin crearea unei ţări a „ţiganilor"). Prin hotărârea nr. 171/09.04.2013, Colegiul director a constatat că afirmaţiile reclamatei care au făcut obiectul petiţiei reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 şi art. 12 alin. 1 al O.G. nr. 137/2000, republicată şi a dispus aplicarea sancţiunii avertismentului şi recomandă reclamatei ca în viitor să se abţină de la afirmaţii cu caracter discriminatoriu. 6. Sesizarea petentului vizează refuzul accesului unor cetăţeni de etnie romă în incinta Primăriei loc. Dărmăneşti, jud. Bacău. Petentul consideră discriminatoriu faptul că gardianul public care se ocupă cu paza Primăriei loc. Dărmăneşti a refuzat accesul unor cetăţeni în primărie, doar pentru că erau de etnie romă. Prin hotărârea nr. 728/11.12.2013 Colegiul director a constatat existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu potrivit art. 2 alin 4 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, în ceea ce priveşte comportamentul pasiv al Instituţiei Primarului Dărmăneşti, jud. Bacău, faţă de refuzul accesului unor cetăţeni de etnie romă în incinta primăriei şi a dispus sancţionarea Instituţiei Primarului Dărmăneşti, reprezentată legal de domnul Primar S. C., cu o amendă contravenţională în valoare de 1.000 lei. Totodată Colegiul director a constatat existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu potrivit art. 2 alin. 1, art. 10 lit. a) şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, şi a dispus sancţionarea domnului P. C. cu o amendă contravenţională în valoare de 1.000 lei, pentru faptele prevăzute de art. 10 lit. a) şi art. 15 din O.G. 137/2000, republicată. 23 7. În urma comentariilor postate pe pagina personală Facebook de către preşedintele organizaţiei de tineret PNL Alba, Colegiul director al C.N.C.D. s-a autosesizat, Partida Romilor Pro Europa a sesizat C.N.C.D., iar Romani Criss a făcut cerere de intervenţie în nume propriu şi a solicitat C.N.C.D. să-şi decline competenţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba: “Am introdus noi apa în ţigănie...(apropo, când întrebi pe cineva de acolo unde locuieşte, mai nou zice ţigănime, zice lângă Dedeman…)