Vezi raport

idența art. 2 alin. 1 și art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată și sancționează reclamata cu aver sment, potrivit art. 5 alin 2 și art. 7 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. G. ETNIE 14. Romi. Apartenență etnică. Hărțuire. Demnitate personală. Romani CRISS a sesizat C.N.C.D., în anul 2011, în legătură cu afirmațiile Președintelui României, Traian Băsescu, afirmații realizate în cadrul conferinței de presă din data de 3 noiembrie 2010 în Slovenia și care încalcă demnitatea persoanelor aparținând etniei rome:” Dar mai avem o problemă, care de asemenea trebuie spusă. Și care face destul de dificilă integrarea romilor nomazi. Foarte puțini vor să muncească, mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură. Iar dacă nu vom recunoaște cins t și problemele pe care le are etnia însăși și problemele pe care le avem noi în a înțelege etnia, nu vom găsi soluția problemei. Eu am fost primar și am oferit locuri de muncă romilor care se așezaseră în jurul Bucureș ului. Nu le-a plăcut. Au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregă rea pe care o aveau, la salubrizare.” 41  Prin Hotărârea nr. 175/04.02.2011, Colegiul director a admis excepția necompetenței teritoriale a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată din oficiu. Colegiul director reține că prin Sen nța civilă nr. 4364/27.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel Bucureș , respec v Decizia Înaltei Curți de Casație și Jus ție nr. 207/21.01.2014, a fost anulată hotărârea inițială a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (Hotărârea nr. 175/04.05.2011) prin care s-a respins excepția de necompetență teritorială a Consiliului, obligând Colegiul director să se pronunțe asupra fondului cauzei. Având în vedere cele de mai sus, Colegiul director decide aplicarea unei amenzi contravenționale în valoare de 600 lei, având în vedere următoarele aspecte: Ÿ discriminarea a vizat o comunitate, nu o persoană fizică; Ÿ discriminarea a fost produsă de o persoană cu funcții importante în stat, care ar trebui să promoveze o poli că de respectare a drepturilor omului și care, conform jurământului depus, are obligația de a apăra democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, nu să le calce în picioare; Ÿ discriminarea rasială este o formă extrem de gravă de discriminare, care, conform jurisprudenței CEDO, afectează inclusiv dreptul la tratament uman; Ÿ direc vele Uniunii Europene în domeniu (ex. Direc va Consiliului 2000/43/CE, prin art. 15) și jurisprudența Curții Europene de Jus ție solicită statelor membre Uniunii Europene aplicarea de sancțiuni efec ve, proporționale și descurajante; Ÿ aplicarea unei sancțiuni prea mari pentru o afirmație pe de o parte poate reprezenta o limitare excesivă a libertății de exprimare, pe de altă parte nu reprezintă o faptă atât de gravă cum ar fi, spre exemplu, segregarea școlară sau neangajarea din mo ve rasiale Ÿ fapta a fost comisă în anul 2010, as el sancțiunea nu produce acele efecte pe care le-ar fi produs dacă ar fi fost aplicate la scurt mp după comiterea lor; Ÿ având în vedere publicitatea care va fi acordată cauzei, datorită calității reclamatului, chiar și o sancțiune limitată poate fi descurajantă atât pentru el, cât și pentru alți poli cieni. H. GEN 15. Cetățenie, gen. Afirmații, demnitate personală. C.N.C.D. s-a autosesizat în urma emisiunii “Lumea lui Banciu”, în care relizatorul Radu Banciu a făcut următoarele afirmații: “... niște lături în toate domeniile, care au atârnat de România exact ca borfașul care a zis: «mai dă-mi și mie niște bani de țigări». «Nu-ți dau bă»! «Mai dă-mi atunci niște bani de pâine». «Nu că tu-i bei»! Ăș a sunt moldovenii! (...) Am explicat și cu toți nătărăii ăia care veneau studenți din Republica Moldova, unu nu reușea să treacă clasa, da? Zeci, erau bursieri pe banii statului român, primiți în brațe, toate curvele alea ale lor care rămâneau gravide în primul semestru și așa mai departe.O rușine de oameni. Da?”“În general, Moldova este exact ca țiganul român care stă cu mâna în nsă pe Champs-Élysées (…) Asta este Moldova. Un țăran sau un țigan, după cum vreți, care n-a făcut altceva decât să cerșească pe lângă România de când îi ș m noi". Prin hotărârea nr. 63 din 29.01.2014, Colegiul director a constatat încălcarea prevederilor art. 2 alin.1 și art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată și a sancționat reclamatul cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei. 42  Prevenirea formelor de discriminare La peste 10 ani de ac vitate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate să evidențieze prin proiectele și programele sale că are deja o tradiție în câmpul prevenirii faptelor de discriminare, respectării drepturilor omului și promovării egalității de șanse. Calendarul anual de proiecte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării se alcătuiește ținând cont de organizarea evenimentelor sale care de-a lungul mpului și-au dovedit eficacitatea, importanța și recunoașterea, atât internă cât și în rândul altor ins tuții și al societății civile, devenind borne ale ac vității sale. și ale dialogului între diverse categorii sociale. În anul 2014, coloana vertebrală a ac vității de prevenire a fost con nuarea programelor și proiectelor care prin tema cile abordate, prin resursele implicate, prin rezultatele obținute și conexiunile puternice pe care le-au dezvoltat pot fi numite, fără nici o îndoială, “ de tradiție” pentru C.N.C.D. Domenii tradiționale: Educația și Sănătatea Toate proiectele cu impact major derulate de C.N.C.D. de-a lungul ac vității sale și mai ales în 2014 au avut ca domeniu de manifestare sfera educației și sfera sănătății. În materie de educație, prioritățile au vizat impactul nerei generații de școlari, liceeni și studenți cu problema ca dialogului intercultural, al manifestării toleranței și asimilării prac cilor nediscriminatorii, precum și iden ficarea și respingerea stereo purilor dăunătoare relațiilor într-o societate democra că modernă și fără prejudecăți. În materie de sănătate, prioritățile au vizat impactul cu problema ca bolilor cornice transmisibile, precum SIDA și infectarea cu HIV, au smul, sindromul Down și alte boli neuro-motorii, precum și dizabilitățile fizice. Proiecte tradiționale Informarea și formarea copiilor și nerilor, elevi și studenți prin organizarea de concursuri, dezbateri și Școli de Vară. Informarea și formarea cadrelor didac ce, cadrelor sanitare, polițiș lor și magistraților prin susținerea unor cursuri de pregă re. Colaboratori tradiționali Programele C.N.C.D. s-au desfășurat și în 2014 conform tradiției, în colaborare și în parteneriat cu școli, universități, unități sanitare și ONG-uri care promovează diversitatea culturală, drepturile diferitelor minorități, egalitatea de gen, dar cu precădere, ONG-uri care apără drepturile minorității rome și luptă pentru incluziunea lor socială. 43  1.„Tinerii dezbat” – cinci ani de comunicare interac vă cu nerii liceeni, un adevărat campionat național de dezbateri privind egalitatea de șanse, eliminarea diferențelor sociale, promovarea diversității, cooperării și nediscriminării. Un proiect mul anual de succes prin care C.N.C.D. reușește implicarea foarte multor neri în organizarea și apoi par ciparea, în cadrul propriilor licee, la dezbateri publice care au ca scop informarea și conș en zarea noii generații asupra valorilor actualei realități sociale. Ac vitățile proiectului dezvoltă oportunitatea pentru exersarea a tudinii tolerante, prac ca pro-diversitate, deprinderea unui comportament an discriminare, fără prejudecăți și stereo puri. Dezbaterile se desfășoară în fiecare an sub forma fazelor locale, regionale și naționale. Rezumat Înscrierea și selecția pe site-ul www.edu.ro Seminarii de pregă re pentru profesori având ca obiec ve definirea temelor, rolurile vorbitorilor, criteriu, argumentare/contra-argumentare, intervenții, arbitraj. Simulare etapa județeană care a reprezentat un test pentru edițiile din anii viitori, în care preconizăm schimbarea formatului și organizarea de etape județene intermediare celor regionale. Etapa regională, cu par ciparea a 208 licee din 40 de județe și din Municipiul Bucureș . Etapa națională desfășurată la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” Târgu-Jiu prin sistemul de trei arbitri pe rundă în faza de calificări și cinci/șapte, în cele eliminatorii, ocazie de-ai avea alături pe arbitrii ARDOR și membrii Comisiei Centrale a Concursului „Tinerii dezbat” care au făcut echipe mixte de arbitraj cu cei 34 de profesori coordonatori ai echipelor calificate. Rezultate Ÿ Deschizător de drumuri în schimbarea sistemului clasic de predare, a celui de relaționare profesor-elev, a mediului școlar, familial, comunitar. Ÿ S mularea profesorilor și elevilor pentru comunicarea pe baza argumentelor. Ÿ Un număr în con nuă creștere de de licee care aderă la acest proiect. 44  2. Egalitate și nediscriminare ”Promovarea dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse la nivelul învățământului preuniversitar din Bucureș ” Concurs de eseuri des nate dezvoltării capacității de aplicare a principiilor nediscriminării și egalității de șanse în toate domeniile pentru școlari și liceeni. Un parteneriat de tradiție al C.N.C.D. cu Universitatea Creș nă ”Dimitrie Cantemir” și Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureș , promovat în 32 de școli generale și 11 licee din Bucureș și din județele Constanța, Timiș, Giurgiu, Dâmbovița, Ilfov. Rezumat Cerința concursului a fost următoarea : Imaginează-ți că ai un coleg nou, un copil cu dizabilități sau dintr-o altă etnie. Concepe un eseu (compunere) în care să descrii (pe baza imaginației tale sau din prac că) experiențele prin care ai putea trece sau ai trecut cu acest nou coleg. Dacă ș i mai bine să desenezi, realizează un desen cu tema de mai sus! (cerință numai pentru 6- 10 ani). Gândiți-vă cum să aplicați mai bine principiul nediscriminării și pe cel al egalității de șanse în ceea ce scrieți! Rezultate Ÿ În cadrul întâlnirilor cu elevii s-au definit conceptele de discriminare, criterii de discriminare, egalitate de șanse și au fost analizate cazuri concrete de situații discriminatorii aduse de membrii echipei de cercetare, dar și propuse de elevi. S-a constatat că elevii manifestă interes pentru a cunoaște beneficiile dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse, dar și pentru a ș cum să nu discrimineze la rândul lor. 45  Ÿ Toate creațiile par cipante la concurs (cu excepția desenelor) au fost publicate într-un volum in tulat ”File din cartea prieteniei...”. Toți elevii premiați au primit câte un exemplar din această carte odată cu premiile, iar ceilalți elevi au primit câte o diplomă de par cipare și câte un exemplar din volum. Ÿ Cele 12 desene premiate au fost publicate într-un calendar de birou 2015, inscripționat atât cu numele proiectului, cât și cu numele ins tuțiilor partenere. Desenele care nu au fost premiate au fost și ele publicate în calendar, au primit diplomă de par cipare și un premiu de consolare din partea echipei de proiect. Feed-back Reacțiile pozi ve primite de la par cipanți pe parcursul derulării proiectului recomandă con nuarea sa în anul 2015, cu dezvoltarea la o scară mai largă, eventual națională. 3. Educația al el asumarea, valorizarea și promovarea educației pentru diversitate prin curricula de curs și aplicații prac ce. Un proiect dezvoltat pe baza constantei colaborări a C.N.C.D. cu organizațiile și ins tuțiile care au responsabilități în domeniul educației și formării școlare. Într-un parteneriat cu patru inspectorate școlare județene (Caraș-Severin, Arad, Botoșani și Tulcea) a fost urmărită orientarea pro-diversitate în școlile ai căror elevi au un grad scăzut de promovabilitate la examenele naționale. Rezumat Organizarea unor cursuri de formare pentru 4 inspectori școlari din județele menționate și 16 cadre didac ce din școlile selectate, în vederea implementării a 16 proiecte vizând educația pentru nediscriminare în anul școlar 2014-2015. Cursurile și aplicațiile au oferit cadrelor didac ce abilități pentru dezvoltarea tema cii diversității în curricula școlară, pentru conș en zarea rolului pe care-l are educația în combaterea intoleranței și prevenirea discriminării. Inspectorii școlari au fost atât cursanți cât și moderator ai grupurilor de lucru. Pe parcursul a trei zile (20 de ore) s-au derulat trei module de curs: -Educație și responsabilitate (perspec va e că în educație); -Educație și diversitate (perspec va este că în educație); -Atelier de lucru – proiecte pentru prevenirea discriminării în școli. Rezultate Proiectele realizate au fost concepute pentru implementare în anul școlar 2014-2015 de către școlile în care ac vează cadrele didac ce par cipante, cu sprijinul inspectoratelor școlare județene și al C.N.C.D., prin monitorizarea desfășurării lor. 46  4. Calendarul diversității Un simbol al diversității, marcând cele mai importante evenimente din istoria lumii, editat în 650 de exemplare care, în cea mai mare parte, au ajuns la elevi ai unor școli, îndeosebi din mediul rural: Câlnic (jud. Gorj), Checea (jud. Timiș), Ineu (jud. Arad), Turda (jud. Cluj), Bălan (jud. Harghita), Slobozia Bradului (Vrancea), Pătrăuți (jud. Suceava). Mesajul de promovare a diversității pe care îl transmite ins tuția noastră prin acest calendar perpetuu este în concordanță cu misiunea de informare, de conș en zare privind drepturile omului, de cunoaștere a efectelor grave ale discriminării și de respectare a principiului egalității de șanse, adresându-se tuturor categoriilor sociale. 5. Conferința “Sine qua rom” – un proiect de conș ință 100 de par cipanți ai ONG-urilor, ins tuțiilor publice, ministerelor și ambasadelor pentru marcarea Zilei Internaționale a Romilor (8 aprilie), în cadrul unei dezbateri privind percepția societății față de această comunitate. Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul Culturii Romilor și a oferit cadrul de dialog între societatea civilă romă și societatea poli că românească pentru iden ficarea celor mai bune soluții de incluziune a cetățenilor români de etnie romă. 6. Gala Femeilor Rome "Privește-mă așa cum sunt!" PARTENERI Centrul pentru Educație și Dezvoltare Socială, Asociația E-Romnja și Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială. OBIECTIV Crearea unei imagini pozi ve referitoare la femeile rome. ACTIVITĂȚI Premierea, în cadrul unei gale, a 15 femei de etnie romă care prin ac vitatea lor (în domeniul economic, social, educațional) au contribuit la îmbunătățirea imginii comunității de care aparțin; Realizarea unor trofee și eșarfe distribuite în cadrul Galei. TEMA ANULUI 2014 Situațiile de violență asupra femeilor rome în spațiul public, al expulzărilor și al evacuărilor forțate ale romilor cât și modul în care autoritățile tratează subiectul sau abuzează de puterea lor. 7. Solidaritate de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități BENEFICIARI 400 de persoane cu dizabilități și însoțitori ai acestora OBIECTIVE Marcarea Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități ACTIVITĂȚI Vizionarea piesei "Mă mut la mama", la Teatrul de pe Lipscani; Organizarea în foaierul teatrului a unei expoziții cu obiecte confecționate de persoanele cu dizabilități. 47  8. Tendințe inovatoare în asistența educațională “Tendințe inovatoare în asistența educațională” – simpozionul consacrat împărtășirii dificultăților de adaptare a copiilor cu CES și prezentării unor exemple de bune prac ci. Un proiect al cărui obiec v a fost asistența educațională pentru elevii cu cerințe speciale, urmărind integrarea acestora în mediul școlar și social. Simpozionul a căutat să stabilească o pla ormă fezabilă care să înglobeze toate experiențele par cipanților, ca să poată fi iden ficate noi moduri de interacțiune cu elevii CES. Rezumat Cadrele didac ce din județul Arad au prezentat în cadrul simpozionului lucrări care au vizat integrarea școlară și socială a elevului cu CES, intervenții nediscriminatorii specifice și exemple de bune prac ci, cele mai interesante materiale, împreună cu toate prezentările urmând să fie publicate și distribui