Vezi raport

r C.N.C.D. în cursul anului 2014, instanțele judecătoreș au dat câș g de cauză Consiliului în 135 de cauze, iar în 32 cauze acțiunile promovate împotriva hotărârilor au fost admise (în cazul acestora din urmă, trebuie menționat, pe de o parte, că un nr. de 9 cauze au avut obiect similar, ba chiar unele au vizat și aceeași hotărâre, iar pe de altă parte că soluțiile au fost pronunțate, în cea mai mare măsură, de către instanțele de fond, judecarea con nuându-se la instanța de recurs). La finalul anului 2014, 176 de cauze se aflau, în con nuare, în curs de judecare pe rolul instanțelor de judecată (fond/recurs). As el, potrivit rezultatelor sta s ce (luându-se aici în seamă aspectul că o proporție considerabilă – aprox. 25% – din nr. de cauze pierdute vizează fie aceeași hotărâre, fie cauze cu obiect similar, ceea ce presupune de plano o soluție unitară, sub consecința unificării sta s ce a acestor cazuri), promovabilitatea, in genere, a „examenului judicar” în speță s-a menținut la un grad ridicat, comparabil cu cel obținut în anii anteriori – aprox. 85%. Soluțiile instanțelor în anul 2014 cauze respinse 15% cauze câș gate 85% 16  Rezultatele sta s ce ale demersurilor judiciare inițiate în scopul angajării răspunderii civile delictuale Notă introduc vă: În temeiul art. 27 din O.G. nr. 137/2000R, persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Persoana interesată are obligația de a dovedi existența unor fapte care permit a se presupune existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu cons tuie discriminare. Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului. Așadar, prin O.G. nr. 137/2000, legiuitorul național a înțeles să ins tuie în domeniul nediscriminării, pe lângă răspunderea administra v-contravențională, și răspunderea civilă delictuală, conturată prin funcția sa reparatorie ce consistă în obligarea „discriminatorului” la repararea prejudiciului cauzat, respec v repunerea în situația anterioară, prin înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale ilicitului de natură discriminatorie. Prin reglementarea procedurii juridice a „sancționării civile” în domeniul nediscriminării, de competența exclusivă a instanței de drept comun, legiuitorul a urmărit ca judecata acțiunilor cu obiect „repararea prejudiciului cauzat prin acte și fapte de discriminare”, pe cale delictual-civilă, să se realizeze cu par ciparea procesuală a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Par ciparea procesuală de jure a Consiliului în as el de cauze judecătoreș se realizează în calitatea specială de „monitor al cazurilor de discriminare”, „consultant judiciar”, „expert” în domeniul nediscriminării, fără, deci, să-i fie atribuită calitate procesuală pasivă, fiind, as el, protejat de obligațiile dispozi ve ale hotărârilor judecătoreș pronunțate în aceste cauze. O as el de par cipare procesuală a C.N.C.D. în temeiul art. 27 din O.G. nr. 137/2000 are la bază funcția de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte, precum și cu statutul de organism specializat - posesor al cunoș nțelor juridice (teore ce și prac ce) fundamentale în domeniul egalității în drepturi și al nediscriminării. În această împrejurare procesuală, forul consulta v-expert (C.N.C.D.) poate emite, ex officio, „puncte de vedere cadru-direc ve”, menite să învedereze legislația națională și comunitară an discriminare, respec v mecanismul tehnico-juridic de interpretare și aplicare specific acestei legislații, sau, după caz, la solicitarea expresă a instanței (și în măsura în care dispune de toate aspectele de fapt și de drept, inclusiv de probele scrise și tes moniale administrate în cauza judiciară), „exper ze - opinii juridice 17 de specialitate”, în esență lucrări procesuale cu valoare de „consultanță judiciară” în domeniul egalității în drepturi și al nediscriminării. Precizăm că par ciparea procesuală a C.N.C.D. în baza art. 27 din O.G. nr. 137/2000R privește toate cauzele judecătoreș , indiferent de obiectul concret al acestora (conflicte de muncă, anulare de acte administra ve, reziliere de contracte, refuzul de soluționare a unor cereri sau alte pretenții, drepturi băneș etc.), care vizează în sens larg principiul nediscriminării, intentate pe rolul tuturor instanțelor de judecată competente material și teritorial de pe întreg teritoriul României. Dincolo de inerentele dificultăți de ordin prac c (a se reține emiterea, printr-un nr. limitat de experți în materie - personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției Juridice a Consiliului -, „exper zelor judiciare” în toate cauzele judecătoreș , fond și recurs, repar zate tuturor completelor de judecată din cadrul tuturor instanțelor de judecată de pe întreg teritoriul României), se impune precizarea că în toate cauzele în care Consiliul a elaborat as el de lucrări procesuale de specialitate, soluțiile judecătoreș au fost pronunțate în acord cu acestea. Raportarea rezultatelor sta s ce: În anul 2014, C.N.C.D. a fost chemat în instanță, în calitate de for consulta v - „expert specializat”, pentru a emite „puncte de vedere de specialitate” (lucrări procesuale cu valoare de „consultanță judiciară”), în 526 cauze civile noi, al căror obiect viza angajarea răspunderii civile delictuale (despăgubirea vic mei) ca urmare a încălcării principiului nediscriminării. Cauzele judecătoreș aflate pe rolul instanțelor de judecată în cursul anului 2014 (intentate atât în a.c., cât și anterior, dar a căror judecată s-a con nuat în anul 2014) se clasifică sta s c în raport cu obiectul acestora, după cum urmează: aprox. 290 acțiuni aprox. 580 acțiuni cu obiect „drepturi cu obiect cuprins la băneș ” categoria „alte cereri”* 18 *categoria „alte cereri” (conflicte de muncă, anulare act administra v, reziliere contract, refuz soluționare cerere, pretenții - altele decât drepturile băneș /salariale - etc.). Soluțiile pronunțate în cursul anului 2014 de către instanțele de judecată înves te cu angajarea răspunderii delictual-civile în materia nediscriminării, la care C.N.C.D. a par cipat procesual în calitate de „expert specializat”, se raportează as el: aprox. 113 soluții aprox. 263 soluții de admitere de respingere Extras (demonstra v) din cazuis ca de contencios a C.N.C.D. Speța 1. I. Expunere sumară de facto: C.N.C.D. a fost sesizat cu privire la fapta de discriminare constând în (generic): îngrădirea dreptului la educație prin interdicția impusă la înscrierea cu privire la concursul de admitere în cadrul Academiei de Poliție „Al. I.Cuza” a persoanelor care au beneficiat anterior de o finanțare de la buget pentru un program de licență. II. Soluția dispusă prin Hotărârea C.N.C.D. nr. 40/22.01.2014: Analizând înscrisurile și lucrările dosarului în raport cu mo vele invocate de către părți și dispozițiile legale aplicabile, Colegiul Director al C.N.C.D., prin Hotărârea nr. 40/22.01.2014, a decis că aspectele sesizate întrunesc elementele cons tu ve ale unei fapte de discriminare, as el cum este prevăzută de art. 2 alin. 1, coroborat cu art. 11, alin. 1 și 2 din O.G. nr. 137/2000R. III. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr. 40/22.01.2014: Hotărârea C.N.C.D. nr. 40/22.01.2014 a fost supusă controlului judecătoresc de către contravenienții cauzei, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, respec v Ministerul Afacerilor Interne, 19 care au solicitat anularea actului administra v-jurisdicțional adoptat de către C.N.C.D., ca nelegal și netemeinic. III.1. Rezumatul argumentelor reclamanților: În argumentarea acțiunii judecătoreș , reclamanții au invocat, grosso modo, aspecte precum: Ÿ decizia reclamanților de a refuza accesul la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență s-a bazat pe dispozițiile art. 142, alin. 6 din Legea nr. 1/2011; Ÿ dispozițiile art. 2 alin. 1, coroborat cu art. 11, alin. 1 și 2 din O.G. nr. 137/2000R nu ar fi aplicabile în speță, întrucât nu s-ar îndeplini cumula v condițiile constatării unei discriminări. III.2. Sumarizarea argumentelor defensive ale C.N.C.D.: C.N.C.D., prin reprezentantul ins tuției în fața instanței judecătoreș (Serviciul Juridic, Contencios și Contracte – Direcția Juridică), opina, în apărarea hotărârii C.N.C.D., că ceea ce interesează în sensul constatării discriminării, din perspec va legislației interne și comunitare an discriminare, este dacă în speță se întrunesc cons tuentele juridice ale actului de discriminare, respec v dacă tratamentul vătămător (precugetat sau, după caz, generat involuntar, corela v elementului subiec v-volițional, sub toate formele vinovăției) are la bază unul dintre criteriile indicate neexhaus v de lege, dacă se poate stabili un element de analogie , respec v dacă se iden fică un drept legal lezat. Fapta apreciată a reprezenta discriminare cu caracter contravențional în lumina art. 11, alin. 1 și 2, raportat la art. 2, alin. 1 din O.G. nr. 137/2000R, constă în îngrădirea dreptului la educație concre zat prin refuzarea accesului petentului la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență din cadrul Academiei de Poliție, cauzată de beneficierea anterioară a finanțării de la buget pentru un program de licență. As el cum rezulta din descrierea faptei, aceasta avea ca factorem determinan s - criteriul „beneficierii anterioare de finanțarea de la buget pentru un program de licență”, care dacă nu ar fi fost impus, tratamentul de discriminare, constând în îngrădirea dreptului la educație concre zat prin refuzarea accesului petentului la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență din cadrul Academiei de Poliție, nu s-ar fi produs. Dreptul lezat, în speță, se iden fica prin dreptul la educație (studii universitare, nivel licență) în condiții de egalitate, necondiționat de criterii precum cel al beneficierii anterioare de finanțarea de la buget a unui program de licență, adecvat dispozițiilor legale, cons tuționale și convenționale incidente. Așa cum rezultă din interpretarea sitema că, literală și teleologică, a dispozițiilor Legii nr. 1/2011, coroborate cu cele ale O.G. nr. 133/2000, statul român asigură și garantează, în condiții de egalitate și nediscriminare (indiferent de criteriu/ pul de discriminare), dreptul fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Dreptul la învățătură este garantat, în condiții de nediscriminare, inclusiv la nivel universitar (superior), învățâmântul superior de stat fiind de două feluri: gratuit și cu taxă. 20  „ „ „ „ 21  Speța 2. I. Expunere sumară de facto: C.N.C.D. a fost sesizat, iar ulterior s-a autosesizat, cu privire la postarea pe contul pubic de pe rețeaua de socializare Facebook, de către numitul R.N., primarul municipiului Timișoara, a textului următor: “MODERNIZAREA TIGANILOR - Tocmai am văzut pe un post național de televiziune un reportaj privind manifestările epatatoare ale țiganilor. Se spunea, în reportaj - în opinia mea: pe bună dreptate- ca noțiunile cele mai dragi țiganilor sunt cele de "mare" si "mult". Asta în mp ce în background, se auzea un cântec în care se spunea ca "țiganii s-au modernizat". Ei bine, după ce le-am cerut țiganilor să arate că "s-au modernizat" înlăturându-și turnulețele si alte elemente kitschoase de pe clădiri -e adevărat, fără succes până acum, dar eu înca aștept ca cineva să spargă ghiața!-, le fac acum propunerea ca în loc să arate câți dinți din aur au, cați galbeni, cați cocoșei, câte ghiuluri, ce mașini, etc., etc., să se laude prezentând în fotocopie adeverința cu sumele plă te ca taxe și impozite, mărită proporțional cu valoarea acestora. Eu le promit că adeverința in original le va fi eliberată cu maximă celeritate. Sper ca sunteți de acord cu mine că așa ceva chiar ar fi o dovadă de "modernizare"! Daca agreați ideea, clicuiți "Like". Al el, postați textul "Dislike"”. II. Soluția dispusă prin Hotărârea C.N.C.D. nr. 319/04.06.2014: Analizând înscrisurile și lucrările dosarului în raport cu mo vele invocate de către părți și dispozițiile legale aplicabile, Colegiul Director al C.N.C.D., prin Hotărârea nr. 319/04.06.2014, a decis că aspectele sesizate întrunesc elementele cons tu ve ale unei fapte de discriminare, as el cum este prevăzută de art. 2 alin. 1, coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000R. III. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr. 725/11.02.2013: Hotărârea C.N.C.D. nr. 319/04.06.2014 a fost supusă controlului judecătoresc de către N.R., primarul municipiului Timișoara. III.1. Rezumatul argumentelor reclamantului: În argumentarea acțiunii judecătoreș , reclamantul a invocat, rezuma v, aspecte precum: Ÿ soluția hotărârii contestate ar viza doar primul text, acest fapt reprezentând, în opinia reclamantului, o „analiză fracturată a unui text rupt din contextul opiniei reclamantului”; Ÿ constatarea discriminării în cauză ar genera percepția opiniei publice în sensul aplicării unei „discriminări pozi ve pe mo ve etnice a unei părți a comunității rome de a fi absolvită de la obligațiile prevăzute de art. 56 din Cons tuție”; Ÿ sancționarea reclamantului ar reprezenta o ingerință în dreptul la liberă exprimare (în sensul inițierii unor dezbateri publice???). III.2. Sumarizarea argumentelor defensive ale C.N.C.D.: Reprezentantul ins tuției în fața instanței judecătoreș (Serviciul Juridic, Contencios și Contracte – Direcția Juridică) învedera în numele și pe seama C.N.C.D. că fapta față de care poartă vină reclamantul 22 constă în producerea unui comentariu pe contul public de pe rețeaua de socializare Facebook, care a vizat sau a dus la lezarea demnității sau la crearea unei atmosfere sau a unui cadru de os litate, degradare, ofensare la adresa etnicilor romi („acei etnici cu averi impresionante”). Din economia afirmației împricinate, rezulta că aceasta are ca mobil criteriul etniei - apartenența adresanților afirmației în cauză la etnia romă, apartenență în absența căreia comportamentul discriminatoriu constând în conținutul postării nu s-ar fi produs (dimpotrivă, afirmația fie ar fi lipsit efec v, fie i-ar fi vizat în mod obiec v pe restanțierii la plata impozitelor, necircumstanțiat apartenenței etnice). Prin comportamentul reclamantului, anume acela de a lansa o propunere ironică, batjocoritoare selec v doar pentru „țigani” (fie ei și „înstăriți”), excluzându-i pe cei care nu ar deține această etnie (deși nu se demonstrează sub nicio formă, cu probe materiale, sta s ci etc., că etnicii romi sunt singurii „restanțieri” sau „rău-platnici” la bugetul local al municipiului Timișoara), se probează ex re „factorul determinant” al acestui comportament, anume apartenența etnică. În ceea ce privește scopul sugerat al comportamentului reclamantului, se poate admite, de principiu, ca acesta ar fi unul jus ficat obiec v, dar doar în măsura în care acesta exprimă intenția reală a autorității execu ve locale de a lansa în mod efec v și oficial, prin metode ins tuționale adecvate și asumate, o dezbatere publică obiec vă cu des nația de a atrage și a ges ona venituri la bugetul local de la, in genere, persoanele „restanțiere” sau „rău-platnice” la bugetul local sau, după caz, a celor față de care au fost calculate ori față de care nu se pot colecta în mod real (în defini v, din culpa și nepu nța, dar tot cu vinovăție, a autorității locale) taxe disproporționate în raport cu „averile și veniturile”, însă, categoric, independent de apartenența etnică a contribuabililor. Altminteri, orice as el de dezbatere care ar viza strict și exclusiv contribuabili apartenenți doar ai unei etnii (precum este cea prezentată în cauză de către reclamant), atât mp cât nu se demonstrează prin probe, sta s ci, evidențe etc. faptul că etnicii respec vi sunt singurii „restanțieri” sau „rău-platnici” la bugetul local al unei anumite unități administra v-teritoriale (așa cum nu s-a demonstrat nici în speță), compara v cu alte etnii sau cu majoritatea, se prezintă de plano ca una subiec vă și discreționară, pe criterii etnice, ergo ilegi mă. Cât privește subiectul ingerinței în dreptul reclamantului la exprimare, se impune a se reține că exercitarea libertații de exprimare, din perspec va alin.1 al art. 30 din Cons tuție nu trebuie s