Raport privind starea învățământului superior din România 2019

nvățământul particular. Reducerea numărului de înmatriculări este vizibilă atât în instituțiile de învățământ superior de stat (de la 485,2 mii în 2013 la 467,9 mii în 2018), cât și în cele particulare (de la 93,6 mii în 201 3 la 65,8 mii în 2018). 100% 1,5 95% 10,3 13,5 90% 98,5 100 85% 89,7 80% 86,5 75% Licență Masterat Doctorat Programe postuniversitare învățământ de stat învățământ particular Figura 3. Distribuţia persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii și pe forme de proprietate, în anul universitar 2018-2019 (%) 7  Învăţământ de stat Învăţământ particular 4,3% 0,5% 0,5% 0,3% Licență 16,9% Licență 20,7% Masterat Masterat Doctorat Doctorat 74,5% Programe 82,3% Programe postuniversitare postuniversitare Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2019. 2.1.1. Ciclul I – studii universitare de licență Efectivele de studenți înscriși la studii universitare de licență au scăzut constant în ultimii ani. Numărul studenților înscriși la acest nivel de studiu, în anul 2018-2019, a fost de 402,7 mii de studenți, în scădere față de anul precedent. Scăderea numărului de înmatriculări este mai pronunțată în instituțiile de învățământ superior particulare, comparativ cu cele de stat. Tabelul 5. Evoluția numărului de studenți înscriși la programe de studii universitare de licență (mii) An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Număr total de studenți înscriși la învățământul 871,8 705,3 578,7 541,7 535,2 531,6 538,9 533,7 superior Număr studenți înscriși la programe de studii 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2 402,7 universitare de licență Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2019. Scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat; număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studii (19-23 de ani). Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de studenți sunt rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar și fenomenul migrației externe, care afectează dimensiunea cohortei ce poate să acceadă la acest nivel educațional. Dorința de pătrundere mai rapidă pe piața muncii și creșterea ofertei de tipuri de programe în învățământul postliceal, pe fondul menținerii condițiilor de acces , necondiționat de promovarea examenului de bacalaureat al absolvenților de liceu , este un alt posibil factor care a influențat scăderea efectivelor de studenți în favoarea învățământului postliceal. Comparativ cu învățământul superior, 8 evoluția acestui nivel de învățământ a cunoscut o creștere spectaculoasă, atrăgând de la un an la altul din ce în ce mai mulți beneficiari din numărul total al absolvențil or de liceu.  Efective de studenți, pe forme de învățământ Din numărul total al studenților înscriși la studii universitare de licență, o pondere amplă de peste 90% sunt înscriși la forma cu frecvență , peste 6% sunt cuprinși în învățământul la distanță, iar aproape 4% în cel cu frecvență redusă. Analiza evoluției de la un an la altul a efectivelor de studenți înscriși la studii universitare de licență a evidențiat o creștere a opțiunilor pentru programe de studii cu frecvență (de la 82% în anul universitar 2011-2012 la 90,1% în anul universitar 2018-2019). Concomitent, ponderile celor înscriși în învățământul cu frecvență redusă, respectiv în cel deschis la distanță s -au redus în intervalul analizat (de la 8,6% la 3,8%, respectiv de la 9,3% la 6,1%). Tabelul 6. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe forme de organizare a programelor de studii An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Număr Total studenți, din care: 539.852 464.592 433.234 411.229 410.697 405.638 408.179 402.696 - în învățământul cu 442.613 401.099 381.944 367.376 370.939 366.843 367.336 362.868 frecvență - în învățământul seral 592 439 260 144 26 0 0 0 - în învățământul cu 46.628 26.346 20.519 17.113 15.644 15.297 15.074 15.105 frecvenţă redusă - în învățământul deschis 50.019 36.708 30.511 26.596 24.088 23.498 25.769 24.723 la distanță Pondere (%) Total studenți, din care: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - în învățământul cu 82,0 86,3 88,2 89,3 90,3 90,4 90,0 90,1 frecvență - în învățământul seral 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 - în învățământul cu 8,6 5,7 4,7 4,2 3,8 3,8 3,7 3,8 frecvenţă redusă - în învățământul deschis 9,3 7,9 7,0 6,5 5,9 5,8 6,3 6,1 la distanță Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012 -2019.  Efective de studenți, pe forme de proprietate Diminuarea de la un an la altul a efectivelor de studenți din ciclul de licență s-a manifestat diferit, în funcție de forma de proprietate. Scăderile cele mai ample s-au înregistrat în special la nivelul învăţământului superior particular. Astfel, dacă în anul universitar 2011-2012 ponderea studenților care frecventau studii universitare de licență din învățământul particular era de 26% din totalul studenţilor din România, în anul 2018-2019 valoarea indicatorului a ajuns la 13,5% – cu valori relativ constante în ultimii trei ani universitari. În mod firesc, la nivelul învățământului de stat s-a înregistrat o situație inversă, valoarea crescând de la 74% în 2011-2012 la 86,5% în 2018-2019. Ca și în cazul situației precedente, ponderea pentru această formă de proprietate s-a menținut constantă în ultimii trei ani, la puțin peste 86%. În cifre, scăderea efectivelor din ultimii opt ani a fost de aproape 100.000 studenţi în învăţământul particular şi de aproximativ 50.000 studenţi în învățământul de stat. 9 Tabelul 7. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe forme de proprietate 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 Număr Total 539.852 464.592 433.234 411.229 410.697 405.638 408.179 402.696 - de stat 399.464 364.916 353.988 345.336 351.450 350.149 352.299 348.517 - particular 140.388 99.676 79.246 65.893 59.247 55.489 55.880 54.179 Pondere (%) Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - de stat 74,0 78,5 81,7 84,0 85,6 86,3 86,3 86,5 - particular 26,0 21,5 18,3 16,0 14,4 13,7 13,7 13,5 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012 -2019.  Efective de studenți, în funcție de țara de proveniență În funcție de țara de proveniență, datele pentru anul universitar 2018-2019 arată astfel: 93,7% din totalul studenților înscriși la studii universitare de licență erau români, iar 6,3% erau studenți străini. Comparativ cu anii anteriori, ponderea studenților străini este în ușoară creștere, atât per total, cât și în învățământul de stat. Tabelul 8. Evoluţia numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, în funcție de țara de origine, pe forme de proprietate Număr studenți Ponderea în funcție de țară (%) Total Studenți români Studenți străini Studenți români Studenți străini 2014/2015 Total 411.229 389.545 21.684 94,7% 5,3% - de stat 345.336 326.105 19.231 94,4% 5,6% - particular 65.893 63.440 2.453 96,3% 3,7% 2015/2016 Total 410697 388.110 22.587 94,5% 5,5% - de stat 351.450 330.873 20.577 94,1% 5,9% - particular 59.247 57.237 2.010 96,6% 3,4% 2016/2017 Total 405.638 381.952 23686 94,2% 5,8% - de stat 350.149 328.593 21.556 93,8% 6,2% - particular 55.489 53.359 2.130 96,2% 3,8% 2017/2018 Total 408.179 383.364 24.815 93,9% 6,1% - de stat 352.299 329.531 22.768 93,5% 6,5% - particular 55.880 53.833 2.047 96,3% 3,7% 2018/2019 Total 402.696 377.370 25.326 93,7% 6,3% - de stat 348.517 325.138 23.379 93,3% 6,7% - particular 54.179 52.232 1.947 96,4% 3,6% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015 -2019.  Efective de studenți, pe domenii de studii (profiluri de studii/grupe de specializări) şi durata programelor de studii Compatibilizarea domeniilor de studii la nivel european a constituit unul din principalele obiectivele ale procesului Bologna. În scopul flexibilizării accesului la programele de studii, al asigurării mobilității studenților și forței de muncă calificate în plan național și european, începând cu anul 2014, raportările statistice la nivel european utilizează grupe de specializări, în conformitate cu International Standard Classification of Education: Fields of Education detailed levels (ISCED- 10 F 2013). La această nouă referință, s-a aliniat și sistemul de indicatori gestionați de Institutul Național de Statistică din România, care, începând cu anul 2014/2015, a trecut de la monitorizarea distribuției studenților pe profiluri de studii la analiza distribuției acestora pe grupe de specializări. Analiza, la nivelul ultimilor cinci ani universitari, a distribuției studenților pe grupe de specializări evidențiază creșteri ușoare ale ponderilor studenților (din totalul studenților de la ciclul l icență) la specializările Sănătate și asistență socială, Tehnologiile informației și comunicațiilor, Științe sociale, jurnalism și informații , Științele educației și Servicii, concomitent cu scăderi ușoare la specializările Afaceri, administrație și drept, Științe naturale, matematică și statistică, Inginerie, prelucrare și construcții, Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare. Distribuția studenților pe grupe de specializări necesită corelarea cu numărul de ani de studii diferit de la o grupă de specializare la alta. Astfel, conform procesului Bologna, studiile universitare de licență cu frecvență corespund unui număr de 180-240 de credite de studii transferabile (ECTS), respectiv unui număr de 60 de credite de studii transferabile pe an de studiu, pentru 3-4 ani de studiu (4 ani revenind studiilor din domeniile Ştiințe inginerești, Ştiințe juridice și Teologie pastorală). Pentru anumite profesii (din domeniile medicină-farmacie și arhitectură), ciclul I și ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la forma cu frecvență, dip lomele obținute fiind, în unele cazuri, echivalente diplomei de master. Distribuţia numărului de studenţi pe grupe de specializări şi pe ani de studii este detaliată în cele ce urmează. Tabelul 9. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F) şi pe ani de studiu An universitar % pe ani de studii specializări Nr. studenţi Total An An An An An An An % pe preg. I II III IV V VI 2014/2015 Total 411.229 100 100 0,1 30,0 26,8 26,3 12,7 2,3 1,7 Științele educației 10.809 2,6 100 0,0 36,7 32,0 31,3 0,0 0,0 0,0 Arte și științe umaniste 35.079 8,5 100 1,5 34,4 29,6 29,0 5,1 0,3 0,0 Științe sociale, jurnalism și 30.993 7,5 100 0,0 36,3 31,7 32,0 0,0 0,0 0,0 informații Afaceri, administrație și drept 104.416 25,4 100 0,0 31,0 28,1 31,6 9,3 0,0 0,0 Științe naturale, matematică și 19.632 4,8 100 0,0 35,2 29,9 28,6 6,3 0,0 0,0 statistică Tehnologiile informației și 27.034 100 0,0 32,4 28,4 24,5 14,6 0,0 0,0 comunicațiilor 6,6 Inginerie, prelucrare și construcții 86.463 21,0 100 0,0 27,5 24,5 21,4 24,4 1,0 1,1 Agricultură, silvicultură, piscicultură 21.134