Raport privind starea învățământului superior din România 2019

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Raport privind starea învățământului superior din România 2018 – 2019 1 CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………………….3 CAPITOLUL I. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază…………………………………………………………………4 CAPITOLUL II. Acțiuni relevante și rezultate obținute în anul universitar 2018-2019………………………………………...……………………………….....29 CAPITOLUL III. Direcții și priorități de dezvoltare ale învățământului superior 2020…………….........................................................................................60 ANEXĂ……………………………………………………………………….……..65 2 INTRODUCERE Raportul privind starea învățământului superior din România pentru anul universitar 2018-2019 prezintă o analiză statistică realizată pe baza unui set de indicatori de bază, incluşi în Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE). SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (Eurostat, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Capitolul I, realizat de către Institutul de Științe ale Educației, prezintă situaţia înregistrată în sistemul de învăţământ universitar în anul 2018-2019, din perspectiva următoarelor dimensiuni: participarea la educaţie; rezultatele studenților; resursele umane. La calcularea valorilor indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale, puse la dispoziție de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei și Cercetării. În cazul indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2018-2019. Pentru indicatorii care utilizează informaţii culese la final de an universitar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2017-2018. Capitolul II și III sunt realizate prin contribuțiile departamentelor MEC și ale instituțiilor direct subodonate/coordonate cu atribuții în domeniul învățământului superior. Direcția Generală Management Strategic a coordonat activitățile de elaborare a Raportului, analizând și corelând datele și contribuțiile departamentelor cu politicile publice naționale și europene. 3 CAPITOLUL I. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază 1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2018/2019, sistemul național de învățământ superior cuprindea 92 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 545 facultăți. Învățământul de stat reprezintă 60% dintre instituțiile de învățământ superior și 74% din totalul facultăților. Distribuția instituțiilor de învățământ superior pe forme de proprietate evidențiază următoarele date pentru anul universitar 2018-2019: 55 de instituții de învățământ superior de stat și 37 de instituții de învățământ superior particulare (acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu) 1, cu 406 de facultăți de stat și 139 facultăți de particulare 2. Ponderea cea mai ridicată a instituțiilor de învățământ superior și a studenților se înregistrează în municipiul București, care cuprinde peste un sfert (29,2%) dintre facultăți și aproape o treime (31,3%) dintre studenți. Tabelul 1. Rețeaua sistemului național de învățământ superior 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019** Nr. instituții de învățământ superior (acreditate și autorizate provizoriu), din 108 107 103 101 98 96 93 92 care: - de stat 56 55 55 55 55 55 55 55 - particular 52 52 48 46 43 41 38* 37 Nr. facultăți, din care: 614 596 590 583 567 515 508 545 - de stat 410 405 405 403 409 372 372 406 - particular 204 191 185 180 158 143 136 139 Sursa: 1 HG 140/2017, cu modificările si completările ulterioare; 2 Învățământ Superior. Raport UEFISCDI 2017-2018. * include și instituțiile autorizate și sunt excluse cele în lichidare ** Date INS, 2019. Numărul total de universități și facultăți înregistrează un trend descendent în perioada analizată, situație determinată, în primul rând, de scăderea numărului de universități și facultăți particulare, concomitent cu păstrarea, în aproximativ aceiași parametri, a rețelei de învățământ superior de stat. De asemenea, trendul descrescător înregistrat de numărul instituțiilor de învățământ superior se corelează cu tendințele înregistrate la nivelul efectivelor de studenți . Astfel, numărul de studenți înscriși în învățământul superior de licență a scăzut semnificativ în ultimii ani. În anul universitar 2018-2019 s-au înregistrat cele mai reduse efective de studenți în învățământul de licență (402,7 mii de studenți) – în condițiile în care a ieșit din sistemul de învățământ generația de copii care au avut debutul școlar în 2003-2004, concomitent la 6 și 7 ani. Tabelul 2. Numărul de studenți înscriși în învățământul superior de licență (mii) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Nr. studenți în învățământul de licență, 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2 402,7 din care: - de stat 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 352,3 348,5 - particular 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 55,5 55,9 54,2 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2019. 1 HG nr. 376/2016, cu modificările și completările ulterioare. 2 Învățământ Superior. Raport UEFISCDI 2016-2017. 4  Nr. facultăți Nr. studenți (mii) 700 600 600 500 140,4 500 204 191 185 180 158 155 99,7 79,2 148 139 400 65,9 59,2 55,5 55,9 54,2 400 300 300 200 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 352,3 348,5 200 410 405 405 403 409 405 406 406 100 100 0 0 înv. public înv. privat înv. public înv. privat Figura 1. Evoluția numărului de facultăți și a numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență (Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățămân tul superior, INS, 2012-2019) Informațiile privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. În anul universitar 2018-2019, reţeaua națională de învățământ superior acoperea municipiul București și 36 de județe. Nu există facultăţi în județele Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Tulcea și Vaslui. Facultăți Efective de studenți Nord-Vest Nord-Vest 11,2% Centru 10,6% Centru 16,5% 17,9% 5,7% 5,4% Nord-Est Nord-Est 3,7% 5,5% 11,6% Sud-Est Sud-Est 11,0% Bucuresti- Bucuresti- Ilfov Ilfov 11,6% Sud-Muntenia 31,3% 12,7% Sud-Muntenia 29,2% 8,8% Sud-Vest- 7,4% Sud-Vest- Oltenia Oltenia Vest Vest Figura 2. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a facultăților și a studenților cuprinși în învățământul superior de licență, în anul universitar 2018 -2019 ( Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2019) 5 2. Participarea la învăţământul superior 2.1. Evoluția efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior În anul universitar 2018/2019, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 533,7 mii de persoane (efective în scădere faţă de anul anterior). O pondere de 87,7% dintre acestea erau înscrise în instituții de învățământ superior de stat și 12,3% în învățământul particular. Șapte din zece persoane din învățământul superior de stat și opt din cele din învățământul superior particular urmau program e de studii universitare de licență.  Context demografic În ultimii ani, se constată tendințe demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de vârstă corespunzătoare învățământului superior, înregistrându -se scăderi la majoritatea grupelor de vârstă, cu prioritate la vârstele de 21, 22, 23 și 24 de ani. Evoluția demografică reprezintă unul dintre factorii care influențează fluctuația efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior. Tabelul 3. Evoluția populației rezidente în România (mii) Vârsta 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 18 ani 221,4 223,6 220,9 213,8 213,0 215,6 215,7 213,8 19 ani 224,4 221,4 221,5 219,9 213,1 211,7 214,0 211,0 20 ani 229,1 224,7 219,1 220,3 218,5 210,3 208,6 208,4 21 ani 261,7 239,3 222,4 217,8 218,4 214,9 205,8 203,4 22 ani 287,6 269,4 237,3 221,2 215,5 214,6 210,2 200,3 23 ani 291,7 288,6 267,5 235,9 218,5 211,5 209,9 204,4 24 ani 290,8 290,2 287,0 265,8 232,2 213,9 206,1 203,8 25-29 ani 1.306,9 1.326,6 1.368,6 1.399,2 1.388,9 1.320,4 1.248,7 1.163,0 30-34 ani 1.522,8 1.485,7 1.424,7 1.367,7 1.325,4 1.299,3 1.303,8 1.333,5 35+ 11.659,3 11.676,6 11.751,9 11.810,1 11.853,3 11.880,0 11.880,0 11.866,8 Sursa: Baza de date privind populația rezidentă din România la data de 1 iulie, INS, 2012 -2019.  Context educațional În anul universitar 2018/2019, în instituțiile de învățământ superior din România erau înmatriculate 533,7 mii de persoane, cu aproximativ 5 mii de persoane mai puțin decât în anul universitar precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2018/2019, 75,4% urmau programe de studii universitare de licență, 20,3% – programe de studii universitare de masterat, 3,8% – programe de studii universitare de doctorat, iar 0,5% – programe de studii postuniversitare. Tabelul 4. Numărul persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii (mii) Programe de studii Ponderea Total Licență Masterat Doctorat Programe studenților postuniversitare din licență (din total înscrişi) 2013/2014 Total 578.725 433.234 114.254 20.011 11.226 74,9% - de stat 485.168 353.988 101.175 19.792 10.213 73,0% - particular 93.557 79.246 13.079 219 1.013 84,7% 6  2014/2015 Total 541.653 411.229 107.092 18.777 4.555 75,9% - de stat 464.149 345.336 95.860 18.513 4.440 74,4% - particular 77.504 65.893 11.232 264 115 85,0% 2015/2016 Total 535.218 410.697 104.739 17.156 2.626 76,7% - de stat 465.012 351.450 94.129 16.971 2.462 75,6% - particular 70.206 59.247 10.610 185 164 84,4% 2016/2017 Total 531.586 405.638 103.827 19.154 2.967 76,3% - de stat 464.642 350.149 92.838 18.885 2.770 75,4% - particular 66.944 55.489 10.989 269 197 82,9% 2017/2018 Total 538.871 408.179 106.358 19.753 4.581 75,7% - de stat 471.376 352.299 95.436 19.563 4.078 74,7% - particular 67.495 55.880 10.922 190 503 82,8% 2018/2019 Total 533.749 402.696 108.136 20.416 2.501 75,4% - de stat 467.931 348.517 96.979 20.104 2.331 74,5% - particular 65.818 54.179 11.157 312 170 82,3% Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2014 -2019. Evoluțiile efectivelor de studenți au fost diferite în învățământul de stat și în cel particular. Astfel, în intervalul analizat, ponderea studenților înscriși la nivelul de licență din totalul efectivelor cuprinse în învăţământul superior a crescut uşor în învățământul de stat (de la 73% la 74,5%) și s-a redus în învăţământul particular (de la 84,7% la 82,3%), comparativ cu anul universitar 2013 – 2014. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în 2018-2019, 87,7% urmau programe de studii în instituții de stat și 12,3% în î