Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

Astfel, nevoile și, implicit, principalele probleme adresate prin acest proiect sunt:

• • rată scăzută de cuprindere (îndeosebi pentru copiii sub 3 ani);
• • cadre didactice calificate, insuficiente numeric (îndeosebi pentru copiii sub 3 ani);
• • cadrul legislativ incomplet și nearmonizat (se lucrează după două legi – Legea nr.263/2007 și Legea

educației naționale nr. 1/2011; copilul sub 3 ani intră în responsabilitatea mai multor ministere, însă nu sunt clar delimitate rolurile);

• • rute de formare inițială (prea diversificate, fără principii unitare, necorelate cu standarde europene ;

necesitatea uniformizării și creșterii nivelului de calificare al personalului din EÎTC și o specializare unică pentru cei care lucrează cu copii 0-6 ani – profesor pentru educația timpurie, așa cum există la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene);

• • finanțarea pentru antepreșcolari nu e prevazută în Legea educației naționale nr. 1/2011;
• • servicii flexibile (la nivel comunitar sau în familie) aproape inexistente;
• • insuficienta cultivare a participării ca valoare și strategie educativă ( comunități de învățare/comunități

care învață ).

CAPITOLUL IV. ÎNNOIREA/REVIZUIREA CURRICULEI ȘI A EVALUĂRII ;

SUSȚINEREA PERFORMANȚELOR ȘCOLARE

În cadrul proiectului necompetitiv CRED „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” , au avut loc următoarele activități privind înnoirea/revizuirea curriculei:  elaborarea, finalizarea și prezentarea către decidenți, experți și parteneri educaționali interesați a proiectului documentului Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național;  elaborarea, finalizarea și prezentarea către decidenți, experți și parteneri educaționali interesați a proiectului Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, centrat pe dezvoltarea competențelor ;  participarea la elaborarea ghidurilor metodologice pe discipline (18 ghiduri pentru disciplinele din planul cadru pentru învățământul primar și gimnazial și pentru managementul curriculumului) și prezentarea elementelor specifice în cadrul consfătuirilor externe organizate cu inspectorii de limba și literatura română, respectiv de matematică.

Începând cu anul școlar 2018 -2019, la clasa a VI-a a fost aplicată programa pentru Educaţie socială - Educaţie interculturală, care propune un demers didactic centrat pe valorile şi principiile interculturalităţii, în contextul societăţii româneşti contemporane. Disciplina urmăreşte formarea elevilor ca persoane capabile să valorizeze propria cultură şi să aprecieze pozitiv diferite alte culturi ce se regăsesc într-o societate interculturală. În ceea ce privește programele extrașcolare și extracurriculare, au fost susținute cele referitoare la educația pentru sănătate, educație cultural artistică și științifică, educație ecologică, educație prin sport, educație rutieră, educație pentru dezvoltare durabilă, educație financiară; schimbări climatice, prevenirea și gestionarea deșeurilor, prevenirea și reducerea risipei alimentare, promovarea voluntariatului, a educației civice și a im plicării sociale. Pentru susținerea performanțelor școlare, în anul 2019, România a fost gazda unor olimpiade și concursuri internaționale, precum: Olimpiada internațională de lectură – la Brașov, Olimpiada internațională de

63