Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

   Vizite de evaluare externă în vederea acreditării: 83 propuneri de acreditare și 19 propuneri de
    neacreditare;
 Vizite de evaluare externă periodică: pentru 189 de unități: la 189 de unități s-a constatat îndeplinirea
    standardelor naționale, fiind emise Atestatele privind nivelul calității educației, iar la 155 de unități s-a
    constatat neîndeplinirea standardelor naționale de evaluare, fiind emise Notificări în acest sens.
A fost inițiat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare
provizorie și a standardelor de acreditare pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul
preuniversitar. Revizuirea standardelor naționale de evaluare se fundamentează pe necesitatea de a
îmbogăți și de a rafina conceptul de calitate a educației, pentru a identifica și surprinde adecvat progresul și
performanța (în învățare, în dezvoltare individuală și instituțională), precum și capacitatea școlilor de a
obține rezultatele așteptate și de a le îmbunătăț i continuu.
A fost inițiat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în

vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie. Având în vedere aplicarea metodologiei de evaluare instituțională, aprobată prin HG nr. 22/2007, începând cu anul 2007, ARACIP a constatat că unele proceduri necesită îmbunătățire, pentru a facilita derularea mecanismelor de asigurare a calității și a asigura o reală protecție beneficiarilor d irecți și indirecți ai serviciilor educaționale, fapt reflectat în noua metodologie propusă.

CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA EDUCAȚIEI TIMPURII

În anul școlar 2018 -2019, dezvoltări semnificative au fost înregistrate pe unul dintre segementele importante ale sistemului de învățământ, respectiv educaţia timpurie. Există un consens larg cu privire la faptul că investiția în etapele timpurii ale educației aduce cele mai mari beneficii economice și sociale în timp, îndeosebi pentru copiii/tinerii din grupuri dezavantajate, caz în care pot fi evitate cheltuieli ulterioare mult mai costisitoare și mai puțin eficiente ale măsurilor remediale. Mai mult, o calitate crescută a serviciilor de educație timpurie contribuie pozitiv la o participare școlară crescută, la obținerea de rezultate școlare bune și la reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, una dintre principalele provocări, încă, la nivel european și una dintre ținte le asumate de România, în cadrul Strategiei Europa 2020.

În acest sens, au avut loc mai multe activități, precum:  întâlniri de lucru pentru continuarea demersurilor de restructurare a informațiilor din cadrul Strategiei pentru educaţie timpurie;  demersuri pentru asigurarea cadrului normativ privind organizarea unităților de educație timpurie și pentru asigurarea și implementarea cadrului curricular adecvat:  definitivarea Curriculumului pentru educație timpurie (copii de la naștere la 6 ani) și promovarea acestuia prin OM nr. 4694/02.08.2019;  definitivarea și transmiterea, în format electroni c, către Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a Materialului-suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie 2019;  întâlnire de lucru pentru revizuirea HG 1252/2012 pentru aprobarea Metodologiei de organizare și

funcționare a creșelor și a altor servicii de educație timpurie antepreșcolară, în contextul promovării OG.nr.9/23.09.2018 și a Legii nr. 201/01.09.2018, precum și a OUG nr.23/2019;

61