Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
1.939,6 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învățământul primar a scăzut semnificativ ca urmare a trecerii clasei pregătitoare în componența învăță mântului primar. În anul școlar 2018/2019, se continuă tendința ascendentă a ratei, începută în anul școlar anterior (90,8%), cu 0,8 p.p. mai mult față de anul anterior. O pondere încă semnificativă a copiilor de 6 ani se regăsește în grădinițe (16,5%, în creștere cu 1,1 p.p. față de anul școlar anterior).

Tabelul 12. Rata brută de cuprindere în învățământul primar
                    2009/       2010/      2011/       2012/    2013/   2014/   2015/   2016/     2017/     2018/
                    2010        2011       2012        2013     2014    2015    2016    2017      2018      2019
 Total              97,6        97,5       95,6        88,4     89,0    88,7    87,7    86,7      90,0      90,8
 Feminin             96,9        96,7       94,7        87,7     88,3    88,1    87,2    85,9      89,5      90,3
 Masculin            98,3        98,2      96,4         89,0    89,6     89,3    88,3    87,4     90,4       91,2
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019

Discrepanțele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a învățământului din mediul rural (80,9% rural și 100,1% urban). Valoarea indicatorului este mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele, diferența menținându-se constantă în raport cu anul școlar anterior (0,9 p.p.). În învăță mântul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut, în perioada 2007-2010, ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor care au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 85,1% în anul școlar 2018/2019, cu 1,2 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Valoarea indicatorului este ușor mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele.

Tabelul 13. Rata brută de cuprindere în învăță mântul gimnazial
                    2009/       2010/      2011/      2012/     2013/   2014/   2015/   2016/     2017/     2018/
                    2010        2011       2012       2013      2014    2015    2016    2017      2018      2019
 Total              98,9        97,6       92,8       93,4      92,7    91,4    91,5     91,2     86,3       85,1
 Feminin             98,1        96,7       91,6       91,2      91,9    90,6    90,5    90,5      85,3      84,1
 Masculin            99,6        98,4      94,0        95,4      93,5    92,2    92,3    91,9      87,2      86,0
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019

I.C.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul primar și gimnazial

Schimbările de structură a sistemului de învăță mânt au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învăță mântul primar a fost în creștere de la un an școlar la altul; în 2018/2019, indicatorul înregistrează o creștere cu 4 p.p. față de anul școlar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniță. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învățământului primar și gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăță mântului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani).

12

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

f4a7d8febff458a1908ef3840b7c9c021eefdb0ef1ef0a0794a14b307d0c569f